Contestatie tabel preliminar formulata de banca impotriva inscrierii in tabelul preliminar a fidejusorului

Norma speciala a Legii nr. 85/2014 - art. 109 alin. 2 - reglementeaza situatia fidejusorului care a platit creditorului, acesta fiind trecut in tabelul de creante al debitorului in limita sumei platite. Aceasta dispozitie legala stipuleaza expres ca doar acel fideiusor care a platit, fie si partial, din suma datorata de debitor, este indreptatit a fi inscris pe tabelul creditorilor, dar doar cu suma pe care a achitat-o. Per a contrario, fideiusorul care nu a achitat nimic din datorie, nu poate figura in tabelul de creante.

Legea insolventei prevede, asadar, ca, in situatia in care fidejusorul nu a platit, chiar si partial, creditorului, el nu detine inca o creanta cu care sa isi asigure regresul impotriva debitorului, astfel ca nu are calitatea de creditor al debitorului si nu poate fi inscris in tabelul de creante al debitorului. Numai in situatia in care fidejusorul a platit din creanta creditorului, in temeiul contractului de garantie incheiat cu creditorul, acesta va avea impotriva averii debitorului o creanta certa, lichida si exigibila, in calitate de creditor chirografar si va lua locul creditorului platit in procedura insolventei, in limita creantei platite.

Fata de art. 342 din Legea nr. 85/2014, art. 2312 din Codul civil contravine legii speciale a insolventei.

Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 89/28februarie 2019

La 27.06.2017, este inregistrata contestatia formulata de creditoarea G la acelasi tabel
preliminar, referitor la .. si la creanta creditorilor CP si AI.
Prin sentinta civila nr pronuntata de	Tribunalul Iasi - Sectia II Civila -

 

 

Faliment
... S-a admis contestatia formulata de contestatoarea G, in ceea ce priveste creantele inscrise pe tabelul preliminar al debitoarei V de catre lichidatorul judiciar C, in favoarea creditorilor CP - decedata, si AI. S-a dispus refacerea tabelului preliminar de creante in sensul eliminarii

creantelor inscrise in favoarea creditorilor CP si AI, in cuantum de lei pentru fiecare creditor,

in categoria creantelor chirografare conform art.161 pct.8 din Legea 85/2014.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele :

Creditoarea G a mai criticat inscrierea pe tabel a creditorilor CP si AI cu suma de lei

fiecare, exact suma cu care a fost inscrisa si Banca, cu titlu de creanta comuna subsidiara, admisa integral si provizoriu, in baza contractelor de credit nr si nr

In cererile de creanta formulate de cei doi creditori contestati, acestia nu au precizat in ce calitate inteleg sa formuleze cererile de creanta si nici temeiul de drept pe care il invoca(f... dosar insolventa).

Conform precizarilor din cuprinsul intampinarii depuse de lichidatorul judiciar, s-a aratat ca admiterea cererii acestora s-ar fi intemeiat pe calitatea lor de fideiusori ( garanti) pentru debitoare, invocandu-se dreptul de regres anticipat al fideiusorului, conform disp.art.2312 C.civ., sustinandu- se ca nu este necesara conditia platii.

Judecatorul sindic a retinut ca cele doua contracte de credit au fost semnate de creditoarea CP in calitate de reprezentant legal al debitoarei, asociat unic si administrator. Conform contractelor de credit, cei doi creditori criticati au calitatea de garanti fidejusori. Conform art.9.3 din conditiile generale, ”garantii garanteaza solidar impreuna cu Imprumutatul rambursarea creditului, a dobanzilor, comisioanelor, tuturor accesoriilor si a celorlalte costuri aferente, precum si a oricaror sume datorate in baza contractului si a actelor aditionale la acesta, inclusiv, dar fara a se limita la, cheltuieli de orice fel legate de recuperarea creditului, cheltuieli de judecata si cheltuieli de executare silita, cu patrimoniul sau prezent si viitor”. Potrivit art.9.7.2 ultima teza din conditiile generale, ”Garantii renunta in mod expres la beneficiul de diviziune si discutiune”.

In admiterea cererilor de creanta si inscrierea acestora, s-au avut in vedere disp.art.2312 C.civ. cu denumirea marginala ”Regresul anticipat”, text legal care prevede ca fideiusorul care s-a obligat cu acordul debitorului se poate indrepta impotriva acestuia, chiar inainte de a plati, atunci cand este urmarit in justitie pentru plata, cand debitorul este insolvabil ori cand s-a obligat a-l libera de garantie intr-un anumit termen care a expirat”.

Judecatorul sindic a retinut ca se impune a fi avute in vedere dispozitiile din legea speciala( mentionate si de lichidatorul judiciar), respectiv art.109 alin.2 si 3 din Legea 85/2014, care stabilesc un regim specific in ce priveste creantele cu mai multi codebitori/fideiusori”:(2)un
codebitor sau un fideiusor, care este indreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut in tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. in acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pana la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fideiusorului, ramanand creditor al acestuia doar pentru suma neachitata. (3).Codebitorul sau fideiusorul debitorului care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia o cauza de preferinta, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea acestui drept, dar pretul obtinut din vanzarea bunuriloXrevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se din suma ce este datorata
’.

Astfel, Legea insolventei recunoaste fideiusorului platitor un drept la restituire sau despagubire din partea debitorului insolvent, pentru suma ce reprezinta partea din datoria achitata, asa cum prevede art.109 alin.2 In acest caz, fideiusorul platitor are dreptul sa se inscrie in tabelul de creante cu suma efectiv platita creditorului. in situatia in care fideiusorul a platit doar o parte din creanta creditorului, vor intra in concurs fideiusorul solidar ( care a devenit creditor ca urmare a platii partiale efectuate) cu creditorul obligatiei initiale ( creditorul comun al debitorului principal si al fideiusorului). in acest caz, prioritara este creanta creditorului initial ( creditorul comun) care va fi platit pana la acoperirea integrala a creantei sale.

In speta de fata nu se aflam insa intr-o astfel de ipoteza, creditorii contestati - fideiusori nefiind platitori ai creantei cu care s-a inscris creditorul comun - G la masa credala.

Nu ne aflam nici in ipoteza prevazuta de art.109 alin.3 din lege, intrucat fideiusorii din cauza de fata nu au constituita vreo garantie reala asupra bunurilor din averea debitoarei pentru asigurarea actiunii lor in regres.

Cauzele de preferinta sunt definite in mod expres in art.5 pct.15 din Legea 85/2014: ”acele creante care sunt insotite de un privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de drepturi asimilate ipotecii , potrivit art.2347 C.civ. si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta.”

Nici un astfel de drept nu apare inscris in favoarea fideiusorilor din cauza de fata. Mai mult, acestia au garantat pentru debitoare obligatiile stipulate in contractele de credit prin emiterea unor bilete la ordin fara protest. Or, avalistul se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul din debitorii biletului la ordin, in speta la ordinul G ( art.33 - 35, 106 din Legea 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin).

Contrar sustinerilor lichidatorului judiciar, se impune verificarea incidentei in speta a dispozitiilor art.109 din Legea 85/2014, care reglementeaza expres situatia fideiusorilor cu drept de inscriere la masa credala a debitoarei insolvente, prevederile Codului civil aplicandu-se in ipoteza compatibilitatii cu reglementarile speciale ( art.342 din Legea 85/2014).

S-a constatat ca solutiile indicate de art.109 din lege se justifica, avand in vedere ca un codebitor sau un fideiusor solidar cu debitorul nu sunt altceva decat niste ”debitori accesorii” ai creditorului comun, chiar si in ipoteza in care ar avea constituite garantii reale in vederea asigurarii actiunii in regres. Mai mult, s-a constatat ca solutia consacrata de legiuitorul procedurii insolventei este in acord cu principiul fundamental din dreptul comun care domina raporturile dintre fideiusor si creditor potrivit caruia, in caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate urmari direct pe fideiusor pentru realizarea creantei sale, fara o prealabila urmarire a debitorului principal (art.2295 C.civ.).

De asemenea, conform art.2294 C.civ., coroborat cu art.2295 C.civ., beneficiul de discutiune, respectiv cel de diviziune, nu pot fi invocate daca fideiusorul a renuntat la ele ori prin conventie s-a prevazut clauza solidaritatii. in speta, fideiusorii au renuntat expres la beneficiul de diviziune si de discutiune (art.9.7.2 din conditiile generale).

Retinand cele de mai sus, s-a constatat intemeiata opozitia creditorului comun G la inscrierea fideiusorilor cu suma datorata de catre debitoare, rezultatul fiind intr-adevar, sporirea artificiala si fara suport legal a masei credale. Judecatorul sindic a apreciat ca aplicarea art.2312 C.civ. este una eronata, actiunea in regres in sine presupunand o anumita plata facuta pentru debitorul principal, nu dreptul de a i se plati fideiusorului ceva ce datoreaza la randul sau creditorului comun. Dintr-o obligatie clara de plata, cu renuntarea la beneficiile de diviziune si discutiune, nu se poate naste dreptul de a primi ceea ce se datoreaza de la debitorul principal, pentru simplul fapt ca acesta a devenit insolvent.

Cu atat mai mult, se retine ca garantul CP detinea si	i calitatea de reprezentant al debitoarei
principale, ca asociat si administrator, aceasta avand in mod evident obligatia de a plati, nu dreptul
la plata, in lipsa unei plati care sa-i confere dreptul de regres.
Mai mult, judecatorul sindic a apreciat ca nu s-ar	fi impus inscrierea celor doi creditori
fideiusori nici macar sub conditie suspensiva, intrucat din cererile de creanta nu se anticipeaza o
eventuala situatie de subrogare in drepturile unor creditori	ai debitoarei. in speta nu este vorba
despre o creanta care, in masura realizarii evenimentului de i	care ar depinde nasterea sa, devenind o
creanta certa, ar determina cresterea pasivului debitoarei,	ci reprezinta o ipoteza eventuala de

 

 

realizare a unei transmisiuni a unei creante de la un creditor inscris in tabel la un fideiusor. O eventuala pretentie a creditorilor CP si AI impotriva debitoarei ar putea rezulta numai ca urmare a exercitarii unui drept de regres, insa ca urmare a subrogarii in drepturile creditorului platit.

Revazand disp.art.109 din Legea 85/2014, s-a constatat ca legiuitorul a prevazut inscrierea in tabelul de creante al debitorului numai a fideiusorului platitor si numai in limita sumei efectiv platite. Ca atare, inscrierea in tabel a fideiusorilor ( garanti) este conditionata de nasterea efectiva a dreptului de regres, in sensul de mai sus, deoarece numai in aceasta ipoteza va avea loc subrogatia prin plata. in consecinta, spre deosebire de regulile generale mentionate de dispozitiile art.102 din Legea 85/2014, fideiusorul este indreptatit la inscrierea in tabel numai cu o creanta pura si simpla, rezultata din subrogarea sa prin plata in drepturile unui creditor inscris in tabel.

In aceste conditii, prin inscrierea in calitate de creditori a celor doi fideiusori( garanti) ai debitoarei, cu exact suma inscrisa in favoarea bancii, fara o plata prealabila, s-a procedat la o interpretare artificiala, lipsita de continut si de efect a art.2312 C.civ., cu ignorarea dispozitiilor legale speciale incidente in situatia codebitorilor/fideiusorilor debitoarei aflate in insolventa, respectiv cele ale art.109 alin.2 si 3 din Legea 85/2014.

Raportat la cele de mai sus, judecatorul sindic a constatat ca in mod eronat au fost inscrisi pe

tabelul de creante al debitoarei creditorii CP si AI, fiecare cu suma de lei ca si creante

chirografare conform art.161 pct.8 din Legea 85/2014, contestatia formulata de creditoarea G sub acest aspect fiind admisa, cu refacerea tabelului preliminar, in sensul eliminarii acestor creante.

Impotriva acestei hotarari au declarat apel debitoarea V si AI, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin cererea de apel formulata de AI
se solicita admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei civile atacate, in sensul respingerii contestatiei de catre creditorul G si admiterea contestatiei formulate de V cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

Sustine apelantul ca a depus cererea de creanta in termen legal la lichidatorul judiciar, achitand taxa de timbru aferenta acesteia, astfel cum este specificat la pozitia nr. 8 din tabelul preliminar.

Creanta sa a fost inscrisa in tabelul preliminar ca o creanta chirografara, in virtutea exercitarii dreptului de regres anticipat, fata de debitoarea V

Conform dispozitiilor art. 2312 Noul Cod civil, instanta Tribunalului Iasi a inlaturat intru totul inscrierea sa in tabelul preliminar de creante al debitoarei, cum a inlaturat si inscrierea creditoarei CP, administrator si unic asociat al societatii, de asemenea fideiusor fata de V

Pentru a dispune in acest sens, instanta a considerat ca in speta sunt aplicabile exclusiv si limitativ dispozitiile art. 109 din Legea nr. 85/2014, interpretand dispozitiile legii speciale intr-un sens strain de continutul si principiile acesteia, retinand ca prin legea speciala se „reglementeaza expres situatia fideiusor cu drept de inscriere la masa credala a debitoarei insolvente " si ca prevederile Codului civil se aplica doar in ipoteza compatibilitatii cu reglementarile speciale, cu trimitere la dispozitiile art. 342 din Legea nr. 85/2014. Mai arata instanta ca aceasta solutie e cu atat mai mult justificata, cu cat el, alaturi de CP, a renuntat expres la beneficiul de diviziune si discutiune, prevazut de punctele 9,7 si 2 din conditiile generale ale contractului de credit.

In opinia instantei, nu se impune inscrierea sa si a creditoarei CP in tabel nici macar „sub conditie suspensiva” (fila 12, alin. 2). in interpretarea instantei, se considera ca legiuitorul a prevazut inscrierea in tabelul de creante al debitorului „numai a fidejusorului platitor si numai in limita sumei efectiv platite" (art. 109 din Legea nr. 85/2014).

De asemenea, instanta a retinut intr-un mod nejustificat ca inscrierea in tabelul de creante reprezinta o interpretare artificiala lipsita de continut si de efect a art. 2312 Cod civil, cu ignorarea dispozitiilor legale speciale incidente in situatia codebitorilor/fideiusorilor debitoarei aflate in insolventa, respectiv cele ale art. 109 alin. (2) si alin. (3) din Legea nr. 85/2014.

Astfel ca a fost dispusa eliminarea acestor creante din tabel.

Considera ca, o astfel de solutie este rezultatul aplicarii gresite a legii materiale incidente in cauza, anume art. 109 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014, art. 342 din Legea nr. 85/2014, art. 2312 NCC.

Interpretand textele de lege enuntate se observa ca in legea speciala nr. 85/2014, legiuitorul prevazand situatia fideiusorului care a facut o plata nu exclude implicit, posibilitatea fideiusorului neplatitor prin aplicarea dispozitiilor codului civil, respectiv art. 2312 Noul Cod civil, chestiunea inscrierii fideiusorului la masa credala a societatii in insolventa, nu reprezinta o interpretare eronata a dispozitiilor legii de catre lichidatorul judiciar, ci o aplicare a legii asa cum este aceasta conceputa fara discriminarea pe care legiuitorul nu ar fi avut de ce sa o realizeze intre fideiusorul unei persoane fizice insolvabile si cel al unei persoane juridice insolvabile, de exemplu.

Chestiunea neinscrierii fideiusorului la masa credala are ca efect pur si simplu decaderea
acestuia din dreptul de a-si mai recupera banii de la falita.
Insa situatia fideiusorului comporta anumite	particularitati dupa cum distinge intre

 

 

fideiusorul platitor care, in virtutea unei subrogatii legale, va fi trecut in tabelul de creante cu suma pe care a platit-o si situatia fideiusorului neplatitor pentru care se justifica inscrierea in tabelul de creante ca unica modalitate in favoarea acesteia de a-si conservare a dreptului de creanta.

Conform doctrinei civile „in aceasta situatie fidejusorul nu poate reclama vreo suma sau despagubire intrucat nu a platit inca nimic. Tot ceea ce poate cere este asigurarea contra eventualei plati la care ar fi condamnat sau contra insolvabilitatii debitorului. Aceasta asigurare poate fi realizata printr-o alta garantie ce ii va da debitorului (fideiusiune/gaj/ipoteca) fie prin consemnarea unei sume de bani. Intr-o astfel de cerere, fidejusorul lucreaza in nume propriu, el nu este subrogatarul creditorului deoarece nu a platit." (C. Hamangiu, I. Rosetti, Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil roman, ed. ALL Beck, Bucuresti, 1996, Vol. II, 648 ).

Interesul legitim al fidejusorului de a se inscrie la masa credala a societatii in insolventa si de a actiona in nume propriu prin institutia regresului anticipat este un interes legitim care rezida in mod direct din posibilitatea fidejusorului de a efectua acte de conserva a creantei sale. Observam ca in procedura insolventei, drepturile unui creditor participant nu se limiteaza doar la posibilitatea de a primi distribuiri ori de a vota. Acesta are optiunea de a formula contestatii pentru a-si proteja garantiile, pentru a fi inscris in tabel.

Daca are in vedere ipoteza in care se presupune ca insusi creditorul principal garantat nu se inscrie la masa credala, suntem in situatia in care trebuie sa clarificam daca fidejusorul mai pastreaza un drept de regres sau fideiusiunea se stinge.

Considera ca o neinscriere in tabel a creditorului din lipsa de diligenta a acestuia duce la stingerea fideiusiunii, orice plata facuta de fideiusor fiind considerata nedatata.

Interpretarea instantei tribunalului ca dispozitiile codului civil respectiv cele ce vizeaza regresul anticipat nu sunt compatibile cu dispozitiile art. 109 din legea nr. 85/2014, nu poate fi primita deoarece legea nr. 85/2014 da instrumentele de operare corecta in tabel a platilor respectiv a reducerilor creantelor in functie de aceste plati fara a exista riscul de crestere artificiala nelegala a datoriei.

Daca fidejusorul este persoana juridica acestuia ii revine obligatia de a face toate diligentele pentru conservarea creantelor sale, nu isi poate intelege pozitia ca un „debitor accesoriu" fata de creditorul principal asa cum sugereaza instanta tribunalului.

Dispozitiile art. 102 din legea nr. 85 nu fac nicio deosebire intre creditori (cu exceptia salariatilor) impunand tuturor acelora care detin creante anterioare deschiderii procedurii sa ceara inscrierea la masa credala in termenul fixat de judecatorul sindic.

Insusi constatatorul banca G prin contestatie admite posibilitatea inscrierii fideiusorului la masa credala insa acesta limiteaza doar la posibilitatea inscrierii sub conditie suspensiva.

Solicita admiterea apelului si mentinerea fidejusorilor in tabelul de creante.

Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine cele ce urmeaza:

.. ..Referitor la apelul declarat de Ailiesei Iulian:

Apelantul, avand calitatea de fideiusor al societatii debitoare, fara a achita vreo parte din creanta pe care a garantat-o, a formulat o cerere de inscriere la masa credala, iar lichidatorul judiciar l-a inscris cu o creanta chirografara in suma de lei.

Impotriva acestei inscrieri a formulat contestatie banca creditoare, iar contestatia a fost admisa de judecatorul sindic, retinandu-se ca potrivit art. 109 din Legea 85/2014 in tabelul creditorilor se inscriu doar fideiusorii platitori si numai in limita sumei efectiv platite.

In opinia apelantului, creanta sa trebuia inscrisa in tabelul creditorilor in temeiul art. 2312 Cod civil, articol compatibil cu procedura insolventei, fata de prevederile art. 342 din Legea 85/2014. In opinia sa, neinscrierea in tabelul creditorilor are ca efect decaderea sa din dreptul de a-si recupera banii de la debitoare.

Apelul nu este fondat.

Textul art. 342 din Legea nr. 85/2014 permite dispozitiilor legii speciale sa se completeze, in masura in care nu contravin, cu cele ale Codului de procedura civila si ale Codului civil. Art. 2312 alin. (1) liniuta a doua din Cod civil reglementeaza posibilitatea fidejusorului care s-a obligat cu acordul debitorului de a se indrepta impotriva acestuia, chiar inainte de a plati, cand debitorul este insolvabil.

Pe de alta parte, norma speciala a Legii 85/2014, art. 109 alin. 2 reglementeaza situatia fidejusorului care a platit creditorului, acesta fiind trecut in tabelul de creante al debitorului in limita sumei platite. Aceasta dispozitie legala stipuleaza expres ca doar acel fideiusor care a platit, fie si partial, din suma datorata de debitor, este indreptatit a fi inscris pe tabelul creditorilor, dar doar cu suma pe care a achitat-o. Per a contrario, fideiusorul care nu a achitat nimic din datorie, nu poate figura in tabelul de creante.

Legea insolventei prevede asadar ca, in situatia in care fidejusorul nu a platit, chiar si partial, creditorului, el nu detine inca o creanta cu care sa-si asigure regresul impotriva debitorului, astfel ca nu are calitatea de creditor al debitorului si nu poate fi inscris in tabelul de creante al debitorului. Numai in situatia in care fidejusorul a platit din creanta creditorului, in temeiul contractului de garantie incheiat cu creditorul, acesta va avea impotriva averii debitorului o creanta certa, lichida si exigibila, in calitate de creditor chirografar si va lua locul creditorului platit in procedura insolventei in limita creantei platite.

Fata de textul expres din Legea 85/2014, Curtea apreciaza	ca art. 2312 din Codul civil
contravine legii speciale a insolventei, pentru urmatoarele argumente:
A se interpreta textul art. 109 din Legea insolventei asa cum sugereaza apelantul ar insemna

 

 

ca fideiusorul neplatitor sa fie inscris pur si simplu, chirografar, pe tabelul creditorilor, cu toata suma garantata(beneficiind de drept de vot si de toate drepturile creditorilor deplini), in timp ce fideiusorul platitor sa fie inscris, potrivit art. 109 din Legea 85/2014, numai cu partea pe care a achitat-o, ceea ce ar crea un avantaj nejustificat fideiusorului neplatitor.

Pe de alta parte, norma art. 2312 Cod civil, care reglementeaza un regres anticipat al fideiusorului, este aplicabila numai in anumite situatii speciale, printre care nu este si deschiderea procedurii de insolventa a debitorului, situatie care nu intamplator nu a fost enumerata de legiuitor printre cele aratate la acest text de lege, intrucat situatia debitorului in insolventa este rezolvata de Legea 85/2014.

In ceea ce priveste incidenta art. 2312 alin. 1 Cod civil, Curtea mai noteaza ca legiuitorul foloseste notiunea de insolvabilitate, definita in art. 176 Cod procedura fiscala ca intervenind in cazul acelui debitor „ale carui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mare decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile”. Insolventa este definita de art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014 ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.

Insolvabilitatea nu se confunda cu insolventa, diferenta fiind facuta de bunurile care se regasesc in proprietatea debitorului, acestea neavand relevanta in cazul starii de insolventa. Insolvabilitatea se refera la situatia patrimoniala in care componenta pasiva a patrimoniului o depaseste pe cea activa, un dezechilibru financiar, pe cand insolventa este determinata de lipsa fondurilor banesti, nu de lipsa bunurilor de patrimoniul debitorului. Cum notiunea de „insolvabil” cuprinsa in dispozitiile art. 2312 Cod civil este definita in Codul de procedura fiscala, rezulta ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art. 342 din Legea nr. 85/2014, astfel ca institutia regresului anticipat nu se aplica in cazul procedurii insolventei. Raportat acestor considerente, Curtea retine ca art. 2312 Cod civil nu este incident in cauza, notiunea de „insolvabil” fiind specifica legii fiscale si nu legii insolventei, cu care nu este compatibil, ca apelantul nu a achitat, nici macar partial, creditorului G SA vreo creanta, astfel ca nu poate beneficia de dispozitiile art. 109 din Legea nr. 85/2014.

Pentru aceste motive, in temeiul art. 480 Cod procedura civila, Curtea va respinge acest

apel.”