Contestatie privind anularea deciziilor prin care s-a stabilit admisibilitatea a doua oferte

In Cauza C-355/15 din 21.12.2016, Curtea Europeana de Justitie a concluzionat ca art. 1 alin. 3 din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21.12.1989 trebuie sa fie interpretat in sensul ca
nu se opune ca unui ofertant care a fost exclus dintr-o procedura de atribuire a unui contract de achizitii publice printr-o decizie ramasa definitiva
a autoritatii contractante
sa ii fie refuzat accesul la o cale de atac impotriva deciziei de atribuire
a contractului de achizitii publice in cauza si impotriva incheierii contractului, atunci cand numai ofertantul exclus si adjudecatarul acestui contract au depus oferte, iar ofertantul mentionat sustine ca oferta acestui adjudecatar ar fi trebuit sa fie, de asemenea, respinsa ”.

Ca urmare, CNSC a facut o corecta aplicare a textului Directivei 89/665/CEE a Consiliului din 21.12.1989 apreciind asupra lipsei calitatii de persoana vatamata a petentei, exclusa definitiv de la procedura (solutia de excludere nu a fost atacata), textul Directivei putand fi interpretat in sensul ca o cale de atac poate fi refuzata aceluia exclus definitiv de la procedura, neavand relevanta daca impotriva deciziei de excludere s-a formulat o cale de atac respinsa definitiv sau nu s-a formulat nicio cale de atac, decizia devenind definitiva prin neatacare.

Art. 3 lit. f) din Legea nr. 101/2016 Curtea Europeana de Justitie - Cauza C-355/15 din 21.12.2016 Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21.12.1989

1. [...], in calitate de autoritate contractanta, a organizat procedura de atribuire a contractului avand ca obiect „Furnizare, instalare, punere in functiune,instruirea personalului autoritatii contractante si asigurarea service-ului in perioada de garantie a statiei de sterilizare”.
2. Au fost depuse oferte de catre A SRL, B SRL si C SRL.
3. Primele doua oferte au fost declarate admisibile, stabilindu-se in cele din urma ca fiind castigatoare A SRL, in timp ce oferta C SRL a fost respinsa ca neconforma.
4. Impotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. 4564/07.02.2917 a formulat contestatie C SRL, aceasta parte solicitand anularea deciziei prin care oferta A SRL a fost declarata admisibila si castigatoare precum si a deciziei prin care oferta B SRL a fost declarata admisibila,
   fara a se cere insa si anularea deciziei prin care oferta C SRL a fost respinsa ca neconforma.

S-a solicitat totodata anularea procedurii potrivit art. 212 alin. 1 lit. a) din legea 98/2016 intrucat in cadrul acesteia nu a fost depusa nicio oferta admisibila.

5. Contestatia a fost respinsa prin decizia nr. .../C11/424 din 07.03.2017 de catre Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor, acesta apreciind, fara a se pronunta pe fondul cauzei, ca C SRL nu are calitatea de persoana vatamata.

S-a motivat ca autoarea contestatiei nu a formulat critici cu privire la neconformitatea ofertei sale, astfel ca nu exista nicio posibilitate de atribuire a contractului catre C SRL.

In sprijinul acestei solutii a fost amintita practica CEJ - cauza C-249/01 din 19.06.2003 si practica instantelor de judecata, fiind enumerate hotarari ale Curtii de Apel Cluj, Curtii de Apel Alba Iulia, Curtii de Apel Bucuresti, Curtii de Apel Craiova.

6. La data de 17 martie 2017 petenta SC C S.R.L., in contradictoriu cu parata [...], a formulat plangere impotriva Deciziei nr. 480/C11/424 pronuntata de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor la data de 07.03.2017, prin care a solicitat sa se dispuna:

• modificarea Deciziei atacate, iar pe fond, admiterea Contestatiei asa cum a fost formulata, respectiv:
• anularea deciziei prin care oferta depusa de SC A SRL a fost declarata admisibila si castigatoare, cat si a deciziei prin care oferta depusa de B SA a fost declarata admisibila;
• anularea raportului procedurii si a tuturor actelor subsecvente acestuia;
• anularea procedurii in temeiul art. 212 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 98/2016, intrucat in cadrul procedurii nu a fost depusa nicio oferta admisibila.

In sprijinul acestei solicitari, in ceea ce priveste calitatea sa de persoana vatamata, se arata:

• in cauza au fost depuse doar oferte inacceptabile/neconforme, iar aprecierea lipsei vatamarii in ceea ce o priveste este contrara principiilor reglementate de legislatia in domeniu care instituie obligatia autoritatii contractante sa evalueze ofertele cu aceeasi unitate de masura, fara a avantaja vreunul din participanti. Acceptand interpretarea Consiliului, se poate ajunge la un precedent periculos, constand in aceea ca, pe parcursul evaluarii ofertelor, daca niciunul dintre ofertanti nu poate face dovada deplina a indeplinirii cerintelor minime din documentatia de atribuire, Autoritatea contractanta poate respinge unui dintre ofertanti fiind asigurata ca, in cazul unei contestatii prin care se critica si competitorul a carei oferta nu este admisibila, calea de atac va fi respinsa ca fiind formulata de o persoana care nu are calitatea de persoana vatamata/lipsita de interes.
• posibilitatea exercitarii unei cai de atac formulate de un ofertant declarat admisibil/respins, impotriva unei decizii a autoritatii contractante prin care a fost declarata admisibila si castigatoare oferta unui competitor este reglementata si de prevederile art. 1 din Directiva 89/665. Pentru o aplicare unitara a dreptului european de catre toate statele membre UE, CJUE a interpretat prevederile art. 1 al respectivei directive prin mai multe hotarari.
• reclamanta are calitatea de persoana vatamata in intelesul prevederilor art. 3 lit.f), pct.ii) din Legea nr. 101/2016, in sensul ca prin anularea procedurii si organizarea unei noi proceduri de atribuire a contractului de achizitii publice, poate sa participe si sa obtina in mod indirect contractul; prin mentinerea rezultatului procedurii emis de autoritatea contractanta cu privire la cei doi ofertanti clasati pe locul I si II, ale caror oferte nu respecta documentatia de atribuire, reclamanta risca un prejudiciu constand in valoarea contractului neatribuit.
• decizia CEJ invocata de catre Consiliu, ca de altfel intreaga practica nationala invocata, nu este aplicabila in speta intrucat respectivele decizii au fost pronuntate in temeiul OUG nr. 34/2006 care nu mai era in vigoare la momentul demararii procedurii de achizitie publica. Arata faptul ca dispozitiile legale aplicabile acestei procedurii sunt Legea nr. 98/2016 si HG nr. 395/2016 care nu mai reglementeaza dispozitii similare art.206 alin. 1 Ind.1 teza a doua din OUG nr. 34/2006.
• interpretarea art. 1 alin. 3 din Directiva 89/665 data prin Hotararea CJUE data de 19 iunie 2003 pronuntata in Cauza C-249/01, invocata de Consiliu in decizia atacata, a fost completata prin mai multe hotararii ale aceleiasi Curti, respectiv Hotararea CJUE din 5 aprilie 2016 pronuntata in cauza C-689/13, Hotararea CJUE din 21.12.2016 pronuntata in cauza C-355/15, aplicabile in speta, si de care Consiliul nu a tinut cont la momentul solutionarii contestatiei.

In acest sens arata ca prin Hotararea pronuntata in cauza C-689/13, Curtea a interpretat prevederile art. 1 alin. 1 si 3 din Directiva 89/665/CEE in sensul ca „Articolul 1 alineatul (1) al treilea paragraf si alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizeaza caile de atac fata de atribuirea contractelor de achizitii publice de produse si a contractelor publice de lucrari, astfel cum a fost modificata prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European sl a Consiliului din 11 decembrie 2007, trebuie interpretat in sensul ca se opune ca o cale de atac principala introdusa de un ofertant care are un interes in obtinerea unui anumit contract sl care a fost prejudiciat sau risca sa fie prejudiciat printr-o presupusa incalcare a dreptului Uniunii in materie de contracte de achizitii publice sau a normelor de transpunere a acestui drept si prin care se urmareste excluderea unui alt ofertant, sa fie declarata inadmisibila in temeiul normelor procedurale nationale care prevad examinarea cu prioritate a caii de atac incidenta formulate de acest ofertant".

De asemenea, prin Hotararea din 21.12.2016 pronuntata in C-355/15, Curtea a interpretat prevederile art. 1 alin. 3 din directiva 89/665/CEE dupa cum urmeaza:
„articolul 1 alin. 3 din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21.12.1989 ...astfel cum a fost modificata prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11.12.2007, trebuie interpretat in sensul ca nu se opune ca unui ofertant care a fost exclus dintr-o procedura de atribuire a unui contract de achizitii publice printr-o decizie ramasa definitiva a autoritatii contractante sa ii fie refuzat accesul la o cale de atac impotriva deciziei de atribuire a contractului de achizitii publice in cauza si impotriva incheierii contractului, atunci cand numai ofertantul exclus si adjudecatarul acestui contract au depus oferte iar ofertantul mentionat sustine ca oferta acestui adjudecatar ar fi trebuit sa fie , de asemenea, respinsa
’.

Din pct. 30 si 31 retinute de CJUE in considerentele hotararii pronuntata in C-3 35/15 rezulta ca Hotararile pronuntate in C- 689/13 si C-100/12 privesc oferte care au fost declarate admisibile spre deosebire de oferta care face obiectul cauzei (C-335), care este o oferta exclusa de la procedura. Astfel, prin hotararea pronuntata in C-335/15, CJUE apreciaza ca este permis accesul la o cale de atac impotriva deciziei de atribuire a contractului de achizitii publice si unui ofertant care a fost exclus definitiv din respectiva procedura.

Prin urmare, Hotararile pronuntate de CJUE prin care au fost interpretate prevederile art. 1 alin. 3 din Directiva 89/665/CEE prevad faptul ca respectivele dispozitii nu se opun ca un ofertant care a fost admis sau care a fost exclus definitiv dintr-o procedura de atribuire a unui contract de achizitii publice printr-o decizie ramasa definitiva a autoritatii contractante sa ii fie refuzat accesul la o cale de atac impotriva deciziei de atribuire a contractului de achizitii publice in cauza si impotriva incheierii contractului.

Fata de toate aceste considerente, apreciaza ca in mod gresit Consiliul a admis exceptia lipsei calitatii de persoana vatamata a petentei si a respins contestatia ca fiind introdusa de o persona care nu are calitatea de persoana vatamata.

Cu privire la fondul contestatiei se aduc argumente in sprijinul opiniei ca cele doua oferte clasate pe locul I si II nu respecta documentatia de atribuire in ceea ce priveste caracteristicile tehnice solicitate in fisa de date pentru produsul ce urmeaza a fi achizitionat.

Acestea pot fi analizate numai dupa stabilirea calitatii contestatoarei de persoana vatamata.

Petenta concluzioneaza ca, intrucat niciuna din cele trei oferte depuse nu este admisibila, astfel cum rezulta din documentele de la dosarul achizitiei si din considerentele prezentate, se impune anularea procedurii in temeiul art. 212 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 98/2016.

7. Prin intampinare paratul [...] a solicitat respingerea plangerii ca nefondata.

Petenta nu a dovedit un interes in promovarea contestatiei, in acest sens fiind amintita practica CEJ din care petenta a omis tocmai acele pasaje care au in vedere argumentele Curtii.

8. Petenta depune raspuns la intampinare prin care sustine dreptul sau la o cale de atac, potrivit art. 1 din directiva 89/665.
9. Solutia instantei
   .

Sintetizand problema de rezolvat in speta, petenta a participat la o procedura de achizitie la care au depus oferte trei societati, doua oferte fiind declarate admisibile si in final una din acestea fiind declarata castigatoare iar oferta sa a fost respinsa ca neconforma.

Prin contestatie solicita anularea deciziilor prin care s-a stabilit admisibilitatea celor doua oferte, a deciziei prin care una din societati a fost declarata castigatoare, petenta urmarind anularea procedurii cu motivatia ca nici o oferta depusa nu a fost admisibila.

Astfel, esential pentru aprecierea calitatii de persoana vatamata a petentei este faptul ca aceasta nu a contestat excluderea sa de la procedura prin declararea ofertei sale ca neconforma.

In opinia societatii petente, calea sa de atac este permisa din perspectiva art. 1 alin. 3 din Directiva 89/665/21.12.1989.

Potrivit art. 1 alin. 3 din Directiva 89/665/21.12.1989

„Statele membre asigura accesul la caile de atac, in temeiul unor norme detaliate pe care statele membre pot sa le stabileasca in acest sens, cel putin oricarei persoane care are sau care a avut vreun interes in obtinerea unui anumit contract si care a fost prejudiciata sau risca sa fie prejudiciata printr-o presupusa incalcare”.

Art. 2 alin. 1 lit. b) din aceeasi Directiva stabileste ca.

„Statele membre garanteaza ca masurile luate in privinta cailor de atac mentionate la articolul 1 prevad competente care sa permita.

(b) fie anularea, fie asigurarea anularii deciziilor luate in mod ilegal, inclusiv eliminarea specificatiilor tehnice, economice sau financiare discriminatorii din chemarea la competitie, din documentatia de contract sau din orice alt document legat de procedura de atribuire a contractului”.

Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor defineste persoana vatamata la art. 3 lit. f) ca fiind „orice operator economic care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii.

1. are sau a avut un interes in legatura cu o procedura de atribuire; si
2. a suferit, sufera sau risca sa sufere un prejudiciu ca o consecinta a unui act al autoritatii contractante, de natura sa produca efecte juridice, ori ca urmare a nesolutionarii in termenul legal a unei cereri privind o procedura de atribuire”.

In Hotararea din 19 iunie 2003, cauza C-249/01, amintita de catre CNSC, desi a fost pronuntata anterior intrarii in vigoare a dispozitiilor interne aplicabile in speta, Curtea Europeana a dat o interpretare a Directivei de care se prevaleaza petenta, stabilind cu valoare de principiu ca, in conformitate cu art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665, statele membre sunt obligate sa se asigure ca procedurile de revizuire stabilite de directiva sunt disponibile "cel putin"
oricarei persoane care are sau a avut un interes in obtinerea unui anumit contract public
si care a fost sau risca sa fie lezata de o presupusa incalcare a dreptului comunitar privind contractele de achizitii publice sau normele interne de aplicare a legii. Aceasta prevedere nu obliga statele membre sa instituie caile de atac disponibile pentru orice persoana care doreste sa obtina un contract de achizitie publica, ci permite ca statul sa solicite ca persoana in cauza sa fi fost sau sa riste sa fie lezata de incalcarea pe care o invoca. Prin urmare, art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665 nu se opune ca respectivele cai de atac sa fie disponibile pentru persoanele care doresc sa obtina un anumit contract public numai daca au fost sau risca sa fie lezate de incalcarea pe care o invoca.

Norma interna aplicabila (mai sus citata) este conforma Directivei, caile de atac fiind disponibile oricarei persoane care intruneste cumulativ cerintele art. 3 lit. f) din legea 101/2016, in

speta fiind analizata tocmai in ce masura petenta a fost sau risca sa fie lezata de incalcarea pe care o invoca.

Ulterior, CEJ a fost chemata sa raspunda unor situatii concrete, in acest sens fiind pronuntata Hotararea in cauza C-689/13 (Puligienica Facikity Esco SpA impotriva Airgest ApA) care in opinia petentei este aplicabila spetei.

In Cauza aflata la originea hotararii CEJ (C-689/13) au fost selectati doi ofertanti (ofertele fiind deopotriva admisibile), fiecare din acesta cautand sa il excluda pe celalalt din procedura ca urmare a faptului ca oferta nu indeplinea una dinte conditiile minime prevazute de caietul de sarcini, discutia vizand admisibilitatea caii de atac principale in cazul in care adjudecatarul introduce la randul sau o cale de atac incidenta in aceeasi procedura; in acest caz s-a apreciat ca ambele parti (ofertantul reclamant si adjudecatarul) au un interes legitim de excludere a celuilalt operator.

In consecinta, situatia celor doua parti din cauza CEJ (C-689/13) este diferita de situatia partilor din dosar de fata, petentul fiind exclus de la procedura si necontestand excluderea sa.

In Cauza C-355/15 din 21.12.2016, Curtea Europeana de Justitie a concluzionat ca art. 1 alin. 3 din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21.12.1989.... trebuie sa fie interpretat in sensul ca nu se opune ca unui ofertant care a fost exclus dintr-o procedura de atribuire a unui contract de achizitii publice printr-o decizie ramasa definitiva a autoritatii contractante sa ii fie refuzat accesul la o cale de atac impotriva deciziei de atribuire a contractului de achizitii publice in cauza si impotriva incheierii contractului, atunci cand numai ofertantul exclus si adjudecatarul acestui contract au depus oferte iar ofertantul mentionat sustine ca oferta acestui adjudecatar ar fi trebuit sa fie, de asemenea, respinsa”.

In privinta acestei cauze, CEJ a stabilit ca nu se aplica principiul jurisprudential cu referire la Cauza C-689/13, mai sus amintita, ori cu privire la cauza C-100/12 din 04.07.2013 (Fastweb), situatiile fiind diferite.

Astfel, in aceasta a doua cauza, calea de atac impotriva deciziei de atribuire a contractului celuilalt ofertant (intr-o procedura la care au participat doi ofertanti) a fost formulata de ofertantul exclus de la procedura si
care a formulat cale de atac impotriva acestei decizii de excludere,
cale de atac care insa a fost respinsa definitiv.

Ca urmare, CNSC a facut o corecta aplicare a textului Directivei 89/665/CEE a Consiliului din 21.12.1989 apreciind asupra lipsei calitatii de persoana vatamata a petentei C SRL, exclusa definitiv de la procedura (solutia de excludere nu a fost atacata), textul Directivei putand fi interpretat in sensul ca o cale de atac poate fi refuzata aceluia exclus definitiv de la procedura, neavand relevanta daca impotriva deciziei de excludere s-a formulat o cale de atac respinsa definitiv sau nu s-a formulat nicio cale de atac, decizia devenind definitiva prin neatacare.

Dat fiind modul de solutionare a plangerii, instanta nu a mai trecut la analizarea aspectelor referitoare la admisibilitatea ofertelor A SRL si B SRL.

Pentru aceste considerente plangerea a fost respinsa ca nefondata.

Decizia civila nr. 77/CA/04.04.2017 Judecator redactor Ecaterina Grigore