Contestatie impotriva tabelului definitiv consolidat al creantelor intocmit in cadrul procedurii insolventei debitoarei, formulata de un creditor.

Lipsa de interes a lichidatorului judiciar al debitoarei in promovarea caii de atac.

 

Index tematic: insolventa

 

Legislatie relevanta:
art. 24 – 25

din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Rezumatul problemei de drept:

Administratorul sau lichidatorul judiciar actioneaza in interesul masei credale, urmarind maximizarea averii debitorului, pentru a acoperi pasivul acestuia sau a reorganiza activitatea societatii in cazul confirmarii unui plan de reorganizare. Exista si cazuri de exceptie, prevazute expres in Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, când lichidatorul judiciar actioneaza in interes propriu.

Neinscrierea/inlaturarea creditorilor in/din tabelul de creante este o masura vatamatoare numai pentru acestia, nu si pentru lichidatorul judiciar, chiar actionând in interesul debitoarei. Nu exista nici o ratiune pentru care lichidatorul judiciar, in administrarea procedurii debitorului, sa urmareasca marirea masei credale sau schimbarea titularilor creantelor in lipsa actiunii acestora.

 

Identificare:

            
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia a II-a Civila

Decizia nr. 527 din 11 decembrie 2019

 

Creditoarea D. G. R. F. P. P., prin A. J. F. P. D., a formulat contestatie impotriva tabelului definitiv consolidat rectificat al creantelor intocmit in cadrul procedurii insolventei debitoarei D. C. SA.

      C
reditoarea a contestat retinerea in tabel a creditorului XX. cu suma de 206.528 lei, in calitate de cesionar al creditorului salariat YY, solicitând inlaturarea lui XX din tabelul definitiv consolidat rectificat al creantelor.

      
Prin sentinta civila nr. 327 din data de 8 octombrie 2019 Tribunalul D. a admis contestatia creditoarei D.G.R.F.P. P. si a dispus rectificarea tabelului definitiv prin eliminarea creditorului cesionar XX. si mentinerea creditorului cedent YY.

            In raport de inscrisurile depuse de contestatoare, prin care a facut dovada inopozabilitatii, fata de ea, a contractului de cesiune de creanta, judecatorul sindic a apreciat actiunea ca fiind intemeiata, deoarece pârâtul cesionar nu putea dobândi calitatea de creditor salarial si, astfel, nu putea beneficia de drepturile avute de cedent.

            Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Cabinetul Individual de Insolventa D. D., lichidator judiciar al debitoarei D. C. SA,

solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei si admiterea in parte a contestatiei, in sensul de a-l mentine pe XX, cesionarul creantei in suma de 206.528 lei, creanta detinuta de cedentul YY in baza sentintei civile nr. 180/03.03.2015, in tabelul definitiv consolidat rectificat nr. 800/16.11.2017, cu mentiunea ca, in raport cu A. J. F. P. D., cesiunea efectuata prin contractul de cesiune si de subrogare de drept litigios este inopozabila.

Curtea a invocat, din oficiu, exceptia lipsei de interes in promovarea acestei cai de atac de catre Cabinetul Individual de Insolventa D. D., in calitate de lichidator judiciar al debitoarei D. C. SA.

             
Solutionând cu prioritate, conform art. 137 Cod de procedura civila, aceasta exceptie de fond, peremptorie si absoluta, Curtea a constatat
,
ca observatie cu caracter preliminar, faptul ca interesul este una dintre cerintele necesare pentru existenta dreptului la actiune.

            Astfel, conditiile de exercitare a caii de atac sunt interesul, calitatea si capacitatea procesuala, care trebuie justificate de recurent asemenea reclamantului, deoarece caile de atac sunt forme de manifestare a actiunii civile. Interesul in realizarea unui act de procedura trebuie apreciat raportat la fiecare act procesual in parte.

             Intrucât Codul de procedura civila aplicabil in speta nu defineste interesul, in doctrina s-a retinut ca interesul consta in folosul practic, imediat, pe care il are partea pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare si trebuie sa fie legitim, nascut si actual, personal si direct.

             Interesul este legitim atunci când se urmareste afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege si potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.

            Interesul este nascut si actual daca persoana interesata, care nu ar recurge la actiune in momentul respectiv, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu.

            Caracterul personal si direct al interesului implica faptul ca reclamantul trebuie sa justifice in persoana sa, nu a pârâtului, interesul de a promova actiunea civila. Astfel, un interes personal presupune ca persoana care exercita calea de atac sa obtina un folos practic pentru sine, in principiu nefiind ingaduit unei persoane sa apere interesul unei alte persoane, nici interesul colectiv, cu exceptia situatiilor reglementate expres de lege.

Curtea a retinut ca administratorul sau lichidatorul judiciar actioneaza in interesul masei credale, urmarind maximizarea averii debitorului, pentru a acoperi pasivul acestuia sau a reorganiza activitatea societatii in cazul confirmarii unui plan de reorganizare. Exista si cazuri de exceptie, prevazute expres in Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, când lichidatorul judiciar actioneaza in interes propriu, respectiv atunci când aspectele litigioase se refera la acesta personal.

Or, in prezenta speta, lichidatorul judiciar urmareste mentinerea inscrierii unui anumit creditor in tabelul definitiv consolidat al creantelor impotriva averii debitoarei D.C. SA, in conditiile in care titularul dreptului de creanta contestat nu a inteles sa urmareasca realizarea drepturilor sale prin exercitarea caii de atac.

Curtea a retinut ca neinscrierea/inlaturarea creditorilor in/din tabelul de creante este o masura vatamatoare numai pentru acestia, nu si pentru lichidatorul judiciar, chiar actionând in interesul debitoarei. Nu exista nici o ratiune pentru care lichidatorul judiciar, in administrarea procedurii debitorului, sa urmareasca marirea masei credale sau schimbarea titularilor creantelor in lipsa actiunii acestora.

Totodata, interesul recurentului nu poate fi justificat prin protejarea propriului act – tabelul definitiv consolidat al creantelor impotriva averii debitoarei, intrucât intocmirea tabelului se realizeaza in baza atributiilor legale ale lichidatorului judiciar si nu se rasfrânge asupra sa personal, ci, in speta, asupra creditorilor, care se pot considera vatamati prin neinscrierea sau inlaturarea creantelor din tabel.

In consecinta, Curtea a constatat ca nu este indeplinita conditia ca interesul urmarit prin formularea recursului de catre recurent sa fie personal si direct, fapt care a determinat admiterea exceptiei invocate din oficiu, devenind inutila analiza motivelor de recurs care vizau fondul cererii deduse judecatii.

Astfel, in temeiul art. 312 Cod de procedura civila, Curtea a admis exceptia lipsei de interes in formularea recursului si a respins recursul lichidatorului judiciar ca lipsit de interes.

 

Autorul sintezei,

                                Judecator Liliana Felicia Androne