Consultanţă juridică gratuită pentru grupurile vulnerabile cu accent pe populaţia de etnie romă

Proiect încheiat cu Succes

În perioada 1 februarie 2017 - 30 aprilie 2017

120 de persoane au beneficiat de Consultanţă Juridică Gratuită

Consultanţă juridică gratuită pentru grupurile vulnerabile

cu accent pe populaţia de etnie romă

Informare generală privind disponibilitatea expertului avocat TODEANCĂ MARIUS, avocat în cadrul Baroului Iași, de acordare a „serviciilor de furnizare de consultanţă juridică pentru grupurile vulnerabile, cu accent pe populaţia de etnie  romă”,  în cadrul Proiectului ”Îmbunătățirea accesului la justiție. O abordare integrată cu accent pe populația romă și alte grupuri vulnerabile”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, autoritate contractantă CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.

 PROGRAMĂRI / Persoană de contact:

 EXPERT AVOCAT - TODEANCĂ MARIUS 

Programul de lucru al experţilor avocaţi este de luni-vineri, orele 8.00 – 16.00.

Adresa instanţei în care funcţionează centrul de asistență este TRIBUNALUL IAŞI - Palatul de Justiţie din Iaşi,  adresa Iaşi, strada Elena Doamnă, nr 1A ( zona Tg. Cucu). 

În cadrul proiectului, vom  oferi informații, orientare și sprijin persoanelor aparţinând categoriilor vulnerabile şi populaţiei de etnie romă în ceea ce privește utilizarea eficientă a drepturilor lor, având în vedere problemele specifice cu care se confruntă aceste categorii de persoane.

Beneficiarii proiectului nu sunt doar persoanele de etnie romă, ci și alte grupuri vulnerabile de cetățeni, de exemplu persoanele care se confruntă cu obstacole mai mari în accesarea justiției, având în vedere circ umstanțele lor sociale, economice, etnice și/sau culturale, dar, de asemenea, și vârsta lor, sex, stare fizică sau mentală.

Prestarea serviciilor de consultanță juridică/consiliere va fi realizată de experții avocaţi atât în cadrul centrului de consultanţă din Tribunalul Iaşi, cât și în afara acestuia în cadrul întâlnirilor organizate în interiorul comunităților de romi cu sprijinul Agenției Naționale pentru Romi - structurile regionale și al autorităților locale (misiuni în teritoriu).

 

CUI SE ADRESEAZĂ PROIECTUL

GRUPUL ȚINTĂ – BENEFICIARII

Grupurile țintă, precum și beneficiarii proiectului sunt romii și alte grupuri vulnerabile de cetățeni, cum ar fi persoanele care se confruntă cu obstacole mai mari în accesarea justiției, având în vedere circumstanțele lor sociale, economice, etnice și/sau culturale, dar, de asemenea, și vârsta lor, sex, stare fizică sau mentală.

Proiectul nu vizează exclusiv populația de etnie romă - ei sunt un grup țintă explicit, dar nu exclusiv, ci  si celelalte grupuri social vulnerabile, precum și care ar putea dori să ia parte la activitățile proiectului.

Romii sunt cea mai mare minoritate europeană cu populație semnificativă în unele țări europene, fiind o categorie vulnerabilă, deoarece continuă să se confrunte cu sărăcia și excluziunea socială. Prin urmare, includerea socială a romilor este printre prioritățile autorităților române și trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu principiile și prioritățile stabilite în Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014-2020.

Pentru încadrarea persoanelor beneficiare ale serviciilor prestate de experții avocați în grupul țintă al proiectului vor fi avute în vedere prevederile din actele normative în care sunt definite o serie de termeni care vizează grupurile vulnerabile, implicit sau explicit, în relație cu incluziunea/excluziunea socială: persoane defavorizate, persoane marginalizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune socială sau persoane vulnerabile:

1. Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare republicata, cu modificări si completări ulterioare (legea nr. 189/2013), în care, categoria defavorizată este definită ca fiind „acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor din cauza diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare” (art. 4).

 

Art. 2 din Ordonanta –

(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

(2) Dispoziţia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerate discriminare în înţelesul prezentei ordonanţe.

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii penale.

(5) Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

SECŢIUNEA VI: Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Art. 16 din Ordonanta

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte.

2. Hotărârea Guvernului nr. 383 din 27 mai 2015 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 și a Planului strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020.

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei definește și enumeră principalele grupuri vulnerabile din România: (1) persoanele sărace,  (2) copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental,  (3) persoanele vârstnice singure sau dependente,  (4) romii,  (5) persoanele cu dizabilități,  (6) alte grupuri vulnerabile,  (7) persoanele care trăiesc în comunități marginalizate .

Principalele grupuri vulnerabile din România:

1. Persoane sărace
2. Copii și tineri lipsiți de îngrijire și sprijin parental
3. Persoane vârstnice singure sau dependente
4. Romi
5. Persoane cu dizabilităţi
6. Alte grupuri vulnerabile
7. Persoane care trăiesc în comunități marginalizate

 

3. Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 cu modificări si completări ulterioare (O.G. nr. 31/2015), privind serviciile sociale, în care persoane și familii aflate în dificultate sau risc, grupuri sociale în situații de dificultate sau risc, comunități care au nevoie de prevenire si combatere a situațiilor de dificultate, generatoare de marginalizare sunt:

- copiii,

- persoane vârstnice,

- persoane cu handicap,

- persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanțe toxice,

- persoane care au părăsit penitenciarele,

- familii monoparentale,

- persoane afectate de violența în familie,

- victime ale traficului de ființe umane,

- persoane fără venituri sau cu venituri mici,

- imigranți,

- persoane fără adăpost,

- persoane infectate sau bolnave de HIV/SIDA,

- bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile,

-  alte persoane aflate în situații de nevoie socială.

Art. 3 indice 4 alin  (7) din Ordonanta

Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de îngrijire social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoi speciale,

CAPITOLUL IV: Beneficiarii de servicii sociale

Art. 23 din Ordonanta

Beneficiarii de servicii sociale sunt:

1. a) persoane şi familii aflate în dificultate sau risc;

1. b) grupuri sociale în situaţii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune socială;
2. c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire şi combatere a situaţiilor de dificultate sau risc.

Art. 25 din Ordonanta

Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, persoane care au părăsit penitenciarele, familii monoparentale, persoane afectate de violenţa în familie, victime ale traficului de fiinţe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, imigranţi, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială.

Art. 32 alin (3)  din Ordonanta

Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflaţi în dificultate, persoanele vârstnice şi cele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependente de consumul de droguri sau de alte substanţe toxice, persoanele afectate de violenţă în familie, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de maladii incurabile, precum şi alte persoane pentru care se impune aceasta.

4. Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificări si completări ulterioare (legea nr.250/2013) în care persoanele marginalizate sunt definite ca având „poziție socială periferică, de izolare, cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității, manifestată prin absența unui minimum de condiții sociale de viață” (art. 3).

Art. 2 din Lege

Obiectul prezentei legi îl constituie garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare şi fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, la asistenţă medicală, la educaţie, precum şi instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a marginalizării sociale şi mobilizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

 

Art. 3 din Lege

Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se defineşte prin poziţia socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii; ea se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de viaţă.

5. Legea nr. 129/1998, privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala, cu modificări si completări ulterioare, republicată (2014), în care grupurile dezavantajate sunt: vârstnici săraci, fără sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuințe sau adăpost, femei victime ale violenței domestice, femei sărace, părinți săraci cu copii în întreținere, copiii străzii, adolescente sărace gravide, alte categorii.

Art. 2 din Lege

(1) În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următorul înţeles:

1. a) beneficiarii sunt grupuri din comunităţi rurale sărace, grupuri sărace de etnie romă, grupuri dezavantajate, grupuri productive provenind din comunităţi sărace şi alte categorii sociale stabilite ca eligibile, de comun acord cu finanţatorii sau donatorii;
2. b) comunităţile rurale sărace sunt acele grupuri de gospodării şi familii, trăind într-un sat sau într-o aşezare umană izolată, care se confruntă cu aceleaşi probleme şi obstacole, au interese identice şi îndeplinesc caracteristicile prevăzute în Manualul de operare al Fondului;
3. c) grupurile dezavantajate sunt alcătuite, după caz, din vârstnici săraci, fără sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuinţe sau adăpost, femei, victime ale violentei domestice, femei sărace, părinţi săraci cu copii în întreţinere, copii ai străzii, adolescente sărace gravide şi alte asemenea categorii;
4. d) grupurile productive provenite din comunităţi sărace sau grupurile productive constituite la nivelul altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau săteşti, sunt cele ale producătorilor agricoli, meşteşugarilor, artizanilor şi altor categorii de meseriaşi;
5. e) grupurile sărace de etnie romă sunt persoane din aşezări situate în mediul urban sau rural constituite preponderant din membri ai etniei rome;

Parteneri - 

Agenția Națională pentru Romi, ONG-uri roma/non–roma active în domeniul social la nivel local, autoritățile locale/centrale, serviciile de probaţiune și grupurile de lucru mixt (GLM) care funcționează în cadrul prefecturilor in cadrul proiectului