Constrangerea Morala | Consultanță Juridică 24/7 - Discută Cu Un Avocat Online
avocat pret
Constrangerea fizica
12 noiembrie 2012
avocat bun
Distrugerea
12 noiembrie 2012

Constrangerea morala

avocat online bun

avocat online bun

Constrângerea morală Cauza de neimputabilitate - Update

Cauzele de neimputabilitate

Sediul materiei: art.23-31 Cod Penal

Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă a fost comisă în condițiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate.

Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participanților, cu excepția cazului fortuit.

Conform art.25 Cod Penal, nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi înlăturat în alt mod.

Condiții:

  • Să fie săvârşită o faptă prevăzută de legea penală de către cel constrâns; fapta trebuie să fie tipică şi nejustificată.

Cel constrâns poate acționa în calitate de autor, coautor, instigator sau complice; fapta poate consta într-o acțiune sau inacțiune şi poate îmbrăca forma tentativei şi a actului consumat.

  • Să existe o acțiune de constrângere concretizată printr-o amenințare cu un pericol grav; amenințarea poate fi orală, în scris sau transmisă în orice alt mod de natură a insufla o temere puternică celui constrâns; pericolul trebuie să fie actual sau iminent şi poate privi pe făptuitor sau pe o altă persoană;
  • Pericolul să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin săvârşirea faptei prevăzută de legea penală;
  • Constrângerea să fie exercitată întotdeauna de o persoană;
  • Constrângerea trebuie să preceadă săvârşirea faptei – în situația în care constrângerea încetează, iar făptuitorul continuă activitatea infracțională, nu se poate reține cauza de neimputabilitate.

Efecte:

Este o cauză care înlătură imputabilitatea, făptuitorul nu mai răspunde penal neputând fi astfel aplicate pedepse ori măsuri educative. Se pot aplica însă măsuri de siguranță.

Dacă  este incidentă o cauză justificativă, nu se mai analizează imputabilitatea.

Efectele cauzei nu se extind şi asupra participanților.

În principiu, nu se va angaja răspunderea civilă delictuală a făptuitorului.

Persoana care a realizat constrângerea va răspunde ca instigator la fapta  săvârşită de cel constrâns.

Constrangerea morala

Potrivit art.46 alin.2 C.pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri morale exercitată prin ameninţare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului sau a altuia şi care nu putea fi înlăturat în alt mod.

Dacă în cazul constrângerii fizice presiunea exterioară se exercita asupra fizicului persoanei, în cazul de faţă presiunea se exercită asupra psihicului acesteia. Deşi textul legal vorbeşte de ameninţarea cu un rău, doctrina admite că ideea de constrângere morală nu este incompatibilă cu exercitarea de violenţe fizice asupra persoanei.

Aşa se întâmplă, spre exemplu, atunci când ameninţarea este însoţită de violenţe fizice pentru a-şi spori efectul intimidant. De asemenea, violenţele fizice pot fi exercitate atât asupra persoanei constrânse, cât şi asupra unei alte persoane, de regulă apropiată celei dintâi. De pildă, se exercită violenţe asupra copilului pentru a-l determina pe părinte să comită o faptă prevăzută de legea penală.

Spre deosebire de constrângerea fizică, la a cărei origine se pot afla diverse cauze, constrângerea morală este determinată întotdeauna de o acţiune a unei persoane.

Condiţia legală privind comiterea faptei prevăzute de legea penală din cauza constrângerii morale, impune cerinţa ca fapta să fi fost cerută explicit sau implicit de către cel care exercită constrângerea.

Pentru a fi în prezenţa constrângerii fizice este necesar ca pericolul cu care este ameninţată persoana să fie grav, iminent, inevitabil şi injust. Răul poate privi atât persoana celui direct ameninţat cât şi o altă persoană.

Constrangerea morala

Gravitatea se analizează în raport de valoarea socială ameninţată de pericol, de intensitatea posibilei lezări a acestei valori dar şi de caracterul ireparabil ori de dificultatea înlăturării consecinţelor pericolului. Cel mai adesea, ameninţarea vizează viaţa sau integritatea corporală a persoanei, dar nu sunt excluse nici ipotezele în care ameninţarea priveşte alte valori sociale, cum ar fi proprietatea, libertatea fizică a persoanei etc.

Iminenţa pericolului presupune că acesta se va declanşa într-un interval de timp relativ scurt.

Caracterul inevitabil presupune inexistenţa unei alte soluţii de înlăturare a pericolului în mod eficient. Pentru a examina această condiţie, nu este suficientă aprecierea in abstracto a existenţei unei soluţii alternative, ci trebuie verificat dacă în concret acea soluţie era susceptibilă să înlăture pericolul cu care persoana a fost ameninţată. Aceasta deoarece, in abstracto, pericolul este aproape întotdeauna evitabil prin anunţarea autorităţilor, dar în concret această posibilitate s-ar putea dovedi ineficientă. Spre exemplu, o persoană ameninţată cu comiterea unei infracţiuni grave împotriva membrilor familiei sale de către o organizaţie criminală, are puţine şanse să înlăture pericolul prin anunţarea autorităţilor, atunci când nu dispune de un minimum de informaţii care să permită organelor judiciare întreprinderea unor acţiuni rapide de anihilare a grupării respective sau de includere a persoanei într-un program de protecţie a martorilor.

În fine, răul cu care persoana este ameninţată trebuie să fie injust. Nu suntem în prezenţa unei constrângeri morale atunci când se ameninţă cu denunţarea unei infracţiuni comise anterior de către cel subiect şi despre care persoana care ameninţă are cunoştinţă.

Deşi legea nu cere în mod explicit existenţa unei proporţii între răul cu care se ameninţă şi răul rezultat din comiterea infracţiunii, această condiţie este subînţeleasă. Astfel, nu este posibilă invocarea constrângerii morale în cazul persoanei care, ameninţată fiind cu bătaia, comite un omor.

Atât în cazul constrângerii fizice cât şi în cazul constrângerii morale este deci înlăturată vinovăţia ca trăsătură generală a infracţiunii. În aceste condiţii, persoana care comite fapta tipică şi antijuridică nu poate fi trasă la răspundere penală, dar persoana care a exercitat constrângerea va răspunde în calitate de instigator la comiterea faptei.

Afla mai multe informatii accesand pagina Avocat drept penal .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.