Constituire a unui grup infractional si inselaciune prin metoda “Accidentul

S-a pus in vedere inculpatului ca in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii preventive a controlului judiciar sau a obligatiilor care ii revin, masura poate fi inlocuita cu masura preventiva a arestului la domiciliu sau cu masura arestarii preventive.

Art. 215 alin. 7 Cod procedura penala prevede ca, in cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul incalca, cu rea-credinta, obligatiile care ii revin sau exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune inlocuirea acestei masuri cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.

Masura arestarii preventive este justificata si din perspectiva exigentelor Curtii Europene a Drepturilor Omului care, intr-o jurisprudenta constanta, a dezvoltat patru motive in baza carora arestarea preventiva este considerata ca justificata:

• pericolul de fuga din partea acuzatului (Stogmuller contra Austriei)
• riscul ca acuzatul, odata pus in libertate sa impiedice buna administrare a justitiei (Wemhoff contra Germaniei)
• ori sa comita noi infractiuni (Matzenetter contra Austriei)
• existenta unui pericol pentru ordinea publica (Letellier contra Frantei).

Art.367 alin. 1 Cod penal Art. 244 alin. 1, alin.2 Cod penal cu aplic. art. 77 lit. a Cod penal

Art. 215 alin. 7 Cod procedura penala

Prin incheierea de sedinta din data de 17.06.2016, pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr... ./118/2016/a2, s-a hotarat:

„In baza art. 242 Cod proc.pen. raportat la art.215 alin. 7 Cod proc.pen., art. 223 alin. 1 lit. a Cod proc.pen., art. 238 Cod proc.pen.:

Admite ca fondata sesizarea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta.

Dispune inlocuirea masurii preventive a controlului judiciar cu masura arestului preventiv fata de inculpatul 1...1 - pe o durata de 30 de zile, incepand cu data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva.

Dispune emiterea mandatului de arestare preventiva.”

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

„Inculpatul [...] a fost trimis in judecata la data de 30.12.2015 prin rechizitoriul nr. 850/P/2015 al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, fata de acesta fiind dispusa masura controlului judiciar.

Inculpatul este cercetat pentru savarsirea infractiunilor de: constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., inselaciune prev. de art. 244 alin. 1, alin. 2 C.pen., cu aplic. art. 77 lit. a C.pen., retinandu-se in fapt ca in luna august 2015 a aderat la grupul infractional organizat constituit in prima parte a anului 2015 de catre inculpatii [...], [...], [...] si [...], la care ulterior a aderat si inculpatul [...], detinuti in camera ... a Penitenciarului Poarta Alba, in scopul comiterii de infractiuni de inselaciune prin metoda „Accidentul”, inculpatul [...] avand rolul de a se intalni cu persoanele vatamate pentru a ridica de la acestea sumele de bani (sageata) si de a identifica si recruta alte persoane care sa fie dispuse sa se intalneasca si sa primeasca de la persoanele vatamate sumele de bani provenite din savarsirea infractiunilor de inselaciune; la data de 15.08.2015, incepand cu ora 00:37, dupa ce inculpatii [...] si [...] au contactat telefonic in mod repetat persoana vatamata [...], initial pe numarul din reteaua fixa RCS&RDS si ulterior pe telefonul mobil si, primul prezentandu-se in mod mincinos ca fiind fiul persoanei vatamate, iar cel din urma interpretand rolul „avocatului din oficiu”, au indus-o in eroare pe persoana vatamata prin prezentarea ca adevarata a situatiei conform careia fiul persoanei vatamate ar fi provocat un accident rutier soldat cu vatamarea corporala a unui copil, s-a deplasat la domiciliul persoanei vatamate si, prezentandu-se drept un fost asociat al avocatului, a primit de la aceasta suma de 50.000 lei, pretinsa destinatie a sumei de bani fiind despagubirea familiei copilului accidentat si evitarea pe aceasta cale a tragerii la raspundere penala a fiului persoanei vatamate, precum si achitarea onorariului avocatului.

In conformitate cu
art. 215 (7) Cod proc.pen
.: „ In cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul incalca, cu rea-credinta, obligatiile care ii revin sau exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune inlocuirea acestei masuri cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.”

Conform
art. 223 alin. 1 Cod proc.pen
. : „ (1) Masura arestarii preventive poate fi luata de catre judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, de catre judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, in cursul judecatii, numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune si exista una dintre urmatoarele situatii:

1. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata, ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte. „

Conform
art. 242 Cod proc.pen
(2) : „Masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai usoara, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1).”

Dispozitiile
art. 202 Cod proc.pen
. prevad ca : „ (1) Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.

2. Nicio masura preventiva nu poate fi dispusa, confirmata, prelungita sau mentinuta daca exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale.
3. Orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia.,,

Prin sesizari succesive, Inspectoratul de Politie al Judetului Ialomita a incunostiintat instanta ca inculpatul [...] nu s-a prezentat la intalnirile stabilite, conform programului de supraveghere, in datele de 06.05.2016, 18.05.2016, 20.05.2016, 30.05.2016. Fiind apelat telefonic la numarul de contact oferit de inculpat, s-a constatat ca este inchis. A fost cautat la domiciliul din localitatea [...], fara a fi gasita vreo persoana la acea adresa.

Intr-o declaratie anterioara, inculpatul sustinuse ca locuieste impreuna cu fiica sa [...] care are grave probleme de sanatate si necesita insotitor permanent, la adresa din ....

Cu prilejul solutionarii prezentei sesizari a rezultat ca la adresa mentionata mai sus unde inculpatul sustinuse ca isi ingrijeste fiica paralizata, locuieste numitul [...] din anul 2013 si nu cunoaste nicio persoana cu numele inculpatului. Nici alte persoane care locuiesc in vecinatatea imobilului nu au auzit si nu il cunosc pe inculpat.

Examinand materialul probator existent la dosar, se constata ca exista indicii temeinice privind comiterea de catre inculpatul [...] a infractiunilor cercetate.

Este indeplinita conditia cuantumului de pedeapsa prevazuta de art. 223 alin. 2 Cod proc.pen., avand in vedere ca ionfractiunile ce dau continut acuzatiei adusa inculpatului [...], respectiv constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., inselaciune prev. de art. 244 alin. 1, alin. 2 C.pen..

La aprecierea pericolului social concret pe care inculpatul il prezinta pentru ordinea publica constata existenta indiciilor privind: aderarea la un grup infractional creat la inceputul anului 2015 care folosea metoda „Accidentul, pentru a obtine bani si valori de la persoane inselate, adaptata in mod creativ, dupa caz, dupa cum victimele acceptau usor ipoteza prezentata (a acicdentarii unui copil aflat ca urmare in stare critica, in coma, existand riscul arestarii in lipsa unei intelegeri cu familia celui accidentat / vocea auzita ca find a pretinsei rude) sau, din contra, in cazul reticentei venite din partea celui apelat se punea mai multa presiune psihica, se pretindea ca apelantul a suferit un accident la gura ceea ce duce la modificarea vocii; se introducea un alt participant in rol de avocat/ mediator care sa intareasca falsa realitate prezentata potrivit scenariului; victimele erau sunate la ore tarzii din noapte, formandu-se sistematic numere telefonice prin schimbarea cifrelor in ordine, erau cautate persoane in varsta si de regula naive; se presupune ca alti inculpati, printre care si inculpatul [...], aflat in libertate, aveau rolul de “sageti“ (recrutate numai din randul rudelor sau a persoanelor apropiate membrilor grupului, tocmai pentru ca aceste persoane trebuiau sa fie de incredere) cu misiunea preluarii sumelor de bani de la persoanele vatamate, plasarii lor la o locuinta sau alta, achizitionarii de hrana, tigari si cartele telefonice pentru inculpatii aflati in penitenciar. Se constata ca actiunile ilicite desfasurate in penitenciar nu si-ar fi atins rezultatul prejudiciabil daca nu ar fi existat aportul inculpatilor din exteriorul penitenciarului, aflati in libertate, astfel ca apare deosebit de importanta contributia acestora, una dintre ele fiind a inculpatului [...].

Pe de alta parte, rezulta in mod cert din demersurile efectuate de politie si instanta ca inculpatul nu s-a prezentat la chemarea organelor judiciare si a incercat sa le induca in eroare sustinand existenta unei situatii de forta majora care il impiedica sa respecte obligatiile impuse prin masura controlului judiciar, iar atunci cand pretextul sau a fost verificat s-a dovedit ca inculpatul a mintit, la adresa indicata de acesta unde sustinea ca isi ingrijeste fiica bolnava nefiind cunoscut. Se apreciaza ca inculpatul [...] se afla in situatia prevazuta de art. 223 alin.1 lit. a Cod proc.pen, adica acesta se sustrage cercetarii judecatoresti.

Intrucat inculpatul nu a putut fi gasit in mod repetat de politie la domicliul indicat, este evident ca nici masura arestului la domiciliu nici masura preventiva a controlului judiciar nu sunt suficiente sa asigure realizarea scopului prevazut de art. 202 Cod proc. pen., doar masura arestului preventiv fiind proportionala pericolului prezentat de inculpat si necesara unei bune administrari a cauzei.”

Impotriva incheierii de sedinta din data de 17.06.2016, pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. .../118/2016/a2 a formulat contestatie inculpatul [...], solicitand respingerea sesizarii formulate de Ministerul Public privind inlocuirea masurii controlului judiciar cu masura arestarii preventive.

Examinand legalitatea si temeinicia incheierii contestate, prin prisma criticilor formulate si din oficiu, Curtea constata nefondata contestatia formulata de inculpatul [...], retinand urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr. 850/P/2015 al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta s-a dispus trimiterea in judecata, sub control judiciar, a inculpatului [...], pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, prevazuta de art.367 alin. 1 C.pen. si inselaciune, prevazuta de art. 244 alin.1, alin.2 C.pen., cu aplic. art.77 lit. a C.pen.

In sarcina inculpatului se retine ca in luna august 2015 a aderat la grupul infractional organizat constituit in prima parte a anului 2015 de catre inculpatii [...], [...], [...] si [...], la care ulterior a aderat si inculpatul [...], detinuti in camera ... a Penitenciarului Poarta Alba, in scopul comiterii de infractiuni de inselaciune prin metoda „Accidentul”, inculpatul [...] avand rolul de a se intalni cu persoanele vatamate pentru a ridica de la acestea sumele de bani (sageata) si de a identifica si recruta alte persoane care sa fie dispuse sa se intalneasca si sa primeasca de la persoanele vatamate sumele de bani provenite din savarsirea infractiunilor de inselaciune ; la data de 15.08.2015, incepand cu ora 00:37, dupa ce inculpatii [...] si [...] au contactat telefonic in mod repetat persoana vatamata [...], initial pe numarul din reteaua fixa RCS&RDS si ulterior pe telefonul mobil si, primul prezentandu-se in mod mincinos ca fiind fiul persoanei vatamate, iar cel din urma interpretand rolul „avocatului din oficiu”, au indus-o in eroare pe persoana vatamata prin prezentarea ca adevarata a situatiei conform careia fiul persoanei vatamate ar fi provocat un accident rutier soldat cu vatamarea corporala a unui copil, s-a deplasat la domiciliul persoanei vatamate si, prezentandu-se drept un fost asociat al avocatului, a primit de la aceasta suma de 50.000 lei, pretinsa destinatie a sumei de bani fiind despagubirea familiei copilului accidentat si evitarea pe aceasta cale a tragerii la raspundere penala a fiului persoanei vatamate, precum si achitarea onorariului avocatului.

Prin incheierea de sedinta nr. 239/13.10.2015, pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Constanta, s-a dispus luarea masurii controlului judiciar fata de inculpatul [...].

In baza art.215 alin.1 Cod procedura penala, inculpatului [...] i-au fost impuse urmatoarele obligatii:

1. sa se prezinte in fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat;
2. sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei
   ;
3. sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa de catre organul judiciar care a dispus masura
   (Politia Comunei [...]), conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
4. sa nu depaseasca limita teritoriala a Romaniei, decat cu incuviintarea organului judiciar;
5. sa nu se apropie si sa nu comunice, in mod direct sau indirect, pe nicio cale, cu

coinculpatii [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...],,[...], [...],, [...],[...], [...], [...], [...], si [...], cu alti participanti la comiterea infractiunilor, cu persoanele vatamate [...], [...], cu membrii de familie ai acestora si cu martorii din dosar.

6. sa comunice periodic informatii relevante despre mijloacele sale de existenta;
7. sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poate arme.

S-a pus in vedere inculpatului ca in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii preventive a controlului judiciar sau a obligatiilor care ii revin, masura poate fi inlocuita cu masura preventiva a arestului la domiciliu sau cu masura arestarii preventive.

Masura preventiva a fost ulterior prelungita de procuror si mentinuta de instanta dupa trimiterea in judecata a inculpatului.

Potrivit art. 242 alin. 3 Cod procedura penala, masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai grea, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma
evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. 1.

Art. 215 alin. 7 Cod procedura penala prevede ca, in cazul in care,
pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul incalca, cu rea-credinta, obligatiile care ii revin
sau exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune inlocuirea acestei masuri cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.

Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare
in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii
suspectului ori a
inculpatului
de la urmarirea penala sau
de la judecata
ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni (art.202 alin.1 Cod procedura penala).

Potrivit alin.3 al art.202 Cod procedura penala, orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia
.

De asemenea, conform art.223 alin.1 Cod procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata de catre judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, de catre judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, in cursul judecatii numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune si exista una dintre urmatoarele situatii:

1. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata
   , ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte;
2. inculpatul incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii, un martor ori un expert sau sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa determine o alta persoana sa aiba un astfel de comportament;
3. inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau incearca sa realizeze o intelegere frauduloasa cu aceasta;
4. exista suspiciunea rezonabila ca, dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune sau pregateste savarsirea unei noi infractiuni.”

Analizand actele dosarului, Curtea evidentiaza urmatoarele imprejurari relevante ce denota reaua-credinta a inculpatului [...] privind nerespectarea obligatiilor de a se prezenta la organul de politie desemnat cu supravegherea si de a incunostiinta instanta despre schimbarea locuintei, impuse
prin incheierea de sedinta din data de 13.10.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalului Constanta:

• inculpatul [...] nu s-a prezentat la sediul organului de politie desemnat cu supravegherea la datele de 06.05.2016, 18.05.2016, 20.05.2016 si 30.05.2016;
• desi s-a incercat contactarea telefonica a inculpatului la numarul de telefon indicat (...), acesta avea telefonul inchis;
• inculpatul a fost cautat de lucratorii de politie la domiciliul din localitatea [...], fara a fi insa identificat;
• desi a sustinut ca locuieste impreuna cu fiica sa [...] care are grave probleme de sanatate si necesita insotitor permanent, la adresa din ., inculpatul nu a fost gasit nici la aceasta adresa; a fost insa identificat numitul [...], care a precizat ca locuieste in imobilul mentionat din anul 2013 si nu il cunoaste pe inculpatul [...];
• cu ocazia confirmarii masurii arestarii preventive prin incheierea din data de 20.07.2016, pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. ,../118/2016/a6, inculpatul a sustinut ca, pe parcursul lunii iunie, fiica sa a fost internata la Spitalul ... din Bucuresti, astfel ca si-a schimbat adresa; cu toate acestea, inculpatul nu a facut dovada apararilor invocate, iar verificarile efectuate la unitatea spitaliceasca nu au confirmat afirmatiile inculpatului.

Mai trebuie precizat ca, in situatia schimbarii locuintei, inculpatul avea obligatia incunostiintarii organelor judiciare, chiar inculpatul precizand ca avea cunostinta despre continutul masurii controlului judiciar.

Curtea mai observa ca, desi sustine ca in luna iunie a supravegheat-o pe fiica sa in Spitalul Obregia din Bucuresti, din referatele intocmite de lucratorii de politie a rezultat ca inca de la inceputul lunii mai 2016 inculpatul nu s-a mai prezentat la sediul Politiei [...] si nu a mai putut fi contactat nici telefonic.

Intentia inculpatului de a se sustrage de la procesul penal reiese si din imprejurarea ca acesta a fost depistat de catre lucratorii de politie la o luna de la momentul dispunerii masurii arestarii preventive, respectiv la data de 19.07.2016, desi in cauza au fost efectuate mai multe demersuri in vederea punerii in executare a mandatului de arestare preventiva emis de Tribunalul Constanta la data de 17.06.2016. Curtea mai constata ca inculpatul a incercat sa induca in eroare organele judiciare cu privire la locuinta unde poate fi gasit, numitul [...] precizand ca locuieste din anul 2013 in imobilul din municipiul Bucuresti indicat de inculpat, pe care insa nu il cunoaste.

De asemenea, din mijlocele de proba administrate in faza de urmarire penala (declaratiile persoanelor vatamate [...] si [...], declaratiile martorului amenintat [...], concluziile raportului de expertiza grafoscopica nr. .../18.11.2015, procesele-verbale intocmite cu prilejul recunoasterii efectuate din fotografii de catre persoanele vatamate, procesul-verbal din data de 08.09.2015 de redare a convorbirilor telefonice interceptate in baza mandatelor de supraveghere tehnica, purtate de inculpatii [...] si [...] cu persoanele vatamate, intre inculpatii [...] si [...], [...] si [...], declaratiile inculpatului) rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul ar fi savarsit infractiunile pentru care este cercetat.

Totodata, masura arestarii preventive este justificata si din perspectiva exigentelor Curtii Europene a Drepturilor Omului care, intr-o jurisprudenta constanta, a dezvoltat patru motive in baza carora arestarea preventiva este considerata ca justificata:

• pericolul de fuga din partea acuzatului (
  Stogmuller contra Austriei
  )
• riscul ca acuzatul, odata pus in libertate sa impiedice buna administrare a justitiei
  (
  Wemhoff contra Germaniei
  )
• ori sa comita noi infractiuni
  (
  Matzenetter contra Austriei
  )
• existenta unui pericol pentru ordinea publica
  (
  Letellier contra Frantei
  ).

In consecinta, criticile formulate nu pot fi primite si nu se constata neregularitati ale incheierii contestate care sa fie luate in considerare din oficiu.

Decizia penala nr. 133/P/C/22.07.2016 Judecator redactor Andreea Ianca