Comiterea Infractiunii De Viol Asupra Unei Persoane Minore » Consultă Avocat
avocati bucuresti
Comercializare tigari de contrabanda, Provenienta cunoscuta a tigarilor achizitionate
31 martie 2020
avocati
Complicitate la evaziune fiscala si complicitate la infractiunea prevazuta de art. 6 din Legea nr. 241/2005
31 martie 2020

Comiterea infractiunii de viol asupra unei persoane minore

onorariu avocat

onorariu avocat


Comiterea infractiunii de viol asupra unei persoane minore

In speta, inculpatul a relevat o serie de inadvertente in declaratiile persoanei vatamate, dar care nu sunt in masura sa indice subiectivismul acesteia si caracterul fictiv al acuzatiei penale, asa cum a apreciat si prima instanta.

Conceptia moderna asupra elementelor constitutive ale violului a facut obiect de analiza si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in
cauza M.C. contra Bulgariei
(din data de 04.03.2004, dosar nr. 39272/98) a stabilit ca orice abordare rigida la urmarirea penala si judecata infractiunilor sexuale, cum ar fi solicitarea unei dovezi privind rezistenta fizica in toate imprejurarile, creeaza riscul ca anumite tipuri de viol sa ramana nepedepsite si, astfel, sa puna in pericol o protectie efectiva a autonomia sexuala individuala. In conformitate cu standardele si tendintele in domeniu, statele membre au obligatia pozitiva de a sanctiona si urmari penal a orice act fara consimtamant sexual, inclusiv in absenta rezistentei fizice de catre victima.

Avand in vedere starile emotionale interioare, care au produs suferinte psihice partii civile, punerea partii civile intr-o situatie rusinoasa, de inferioritate, luand in considerare si varsta partii civile la data faptei (17 ani), se apreciaza ca se impune acordarea unor daune morale intr-un cuantum superior celui stabilit de prima instanta, care nu a evaluat prejudiciul nepatrimonial la adevarata sa intensitate.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - cauza M. C. contra Bulgariei

Art. 74 alin. 1 Cod penal Art. 1357 Cod civil Art. 1391 alin 1 Cod Civil

Prin sentinta penala nr. 265/02.03.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. .../212/2018.

In baza art. 386 alin.1 C.proc.pen. respinge cererea inculpatului [...] de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev de art. art. 218 alin. 3 lit. c C.proc.pen. in infractiunea prev. de art. 218 alin.1 C.proc.pen.

In baza art. 218 alin. l si alin. 3 lit. c C.pen. cu aplic. art. 41 alin. l C. pen., condamna inculpatul [...] la pedeapsa de 12 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunii de
viol.

In baza art. 67 alin. 2 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsa complementara, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. g C. pen. si anume dreptul de a exercita profesia de taximetrist pe o perioada de 5 ani.

In baza art. 65 alin. 1 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. g C. pen.

Pedeapsa se executa in regim de detentie, potrivit art. 60 C. pen.

In baza art. 399 alin. 1 C. proc. pen., mentine masura arestarii preventive a inculpatului [...], urmand ca aceasta sa fie verificata pana la data de 30.04.2018.

In baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. 1 C.pen., deduce din pedeapsa aplicata inculpatului, perioada retinerii si a arestarii preventive, de la data de 08.08.2017 la zi.

In baza art. 3 rap la art. 4 lit. b din Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul [...].

Conform art. 7 din Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 prelevarea probelor biologice de la inculpat se va realiza la introducerea in penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de paza si in prezenta unui politist, fara nicio alta notificare prealabila din partea instantei de judecata.

In baza art. 19 C. proc. pen. rap. la art. 397 C. proc. pen. coroborat cu art. 1357, admite in parte actiunea civila promovata de catre partea civila [...] si obliga inculpatul la plata sumei de 500 de lei reprezentand daune materiale si 20.000 de lei daune morale.

In baza art. 276 alin.1 C.proc.pen obliga inculpatul [...] la plata cheltuielilor judiciare efectuate de catre partea civila in cuantum de 700 de lei conform Chitantei seria ... nr. 26 din data de

28.10.2017.

In baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen., obliga pe inculpatul [...], la plata sumei de 5.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:

Cu aproximativ doua saptamani inaintea incidentului din data de 06./07.08.2017, martora [...] [...] impreuna cu matusa sa si persoana vatamata au iesit din [...] si au luat un taxi la volanul caruia se afla inculpatul [...].

Dupa ce persoana vatamata a fost lasata acasa, inculpatul le-a condus pana in zona cartierului [...] pe martora si pe matusa acesteia, iar dupa ce au ajuns la destinatie, le-a invitat pe acestea la un suc. Initial acestea au refuzat, dar inculpatul a dat dovada de un grad inalt de persuasiune, calitate pe care ulterior inculpatul si-o va mai pune in practica, astfel incat acestea au iesit cu inculpatul la plimbare in parcul Tabacariei.

In urma discutiilor purtate in parc, martora [...] [...] i-a precizat inculpatului ca are 17 ani iar matusa sa are 28 de ani. Inculpatul le-a lasat numarul de telefon in cazul in care mai au nevoie de un taxi.

Apoi, cu o seara inaintea comiterii infractiunii, martora [...] [...] impreuna cu persoana vatamata si alte persoane, se aflau in statiunea Mamaia, moment la care i-au solicitat serviciile inculpatului. Acesta i-a condus cu taxiul, conform depozitiei martorei [...] acesta discutand cu persoanele din grup si interesandu-se de varsta acestora, moment in care a aflat ca toate persoanele aveau varsta de 17 ani in afara de un baiat in etate de 19 ani.

Ulterior in acea noapte persoana vatamata a luat numarul inculpatului de la martora [...] si i-a apelat pe inculpat in vederea conducerii casa, avand in vedere ca acesta s-a aratat dispus sa ii conduca pe membrii grupului anterior aratat fara a le cere bani.

Persoana vatamata a aratat ca a purtat anumite discutii cu inculpatul, despre faptul ca este eleva in clasa a XI-a. Ajunsi la destinatie inculpatul nu a solicitat bani, flirtand cu persoana vatamata.

In seara zilei de 06.08.2017, inculpatul a sunat-o pe martora [...], incercand sa initieze o discutie, dar a fost intrerupt de aceasta, care nu dorea sa discute cu el, motivand ca este la munca si nu poate discuta. Avand in vedere acestea, inculpatul a luat legatura telefonic cu persoana vatamata aratandu-si dispozitia de a o conduce acasa dupa munca aceasta fiind angajata la un restaurant din piata Ovidiu.

Dand din nou dovada de o persuasiune iesita din comun, persuasiune pe care a putut sa o observe si instanta prin contactul direct cu inculpatul, a convins persoana vatamata sa stea cu acesta o perioada la restaurantul Zorile, acestia discutand despre viata lor, moment in care persoana vatamata i-a relatat din nou ca este minora.

Desi i-a solicitat inculpatului sa o duca acasa, acesta a convins-o sa mai petreaca un timp cu el si desi initial trebuiau sa mearga pe plaja, dupa ce au cumparat tigari si alcool, inculpatul a convins-o sa mearga la Hotel [...], loc unde inculpatul a motivat ca locuieste temporar. Pe drum persoana vatamata a avut un moment de teama, solicitandu-i inculpatului sa o duca acasa, moment la care inculpatul i-a garantat ca nu o sa se intample nimic la el acasa din ce ea nu va dori, doar vor manca si vor mai discuta.

La Hotel [...] inculpatul a solicitat o camera de la receptie, a urcat cu persoana vatamata in camera, moment in care persoana vatamata a observat o atitudine mai autoritara din partea inculpatului, care totusi nu a devenit insa agresiv. Au comandat mancare de la restaurantul Sabroso, 2 pizza si o salata. Persoana vatamata a dus una din cutiile de pizza la receptie si a revenit in camera.

In timp ce mancau, persoana vatamata a precizat ca a observat ca inculpatul o privea intens, acesta fiind deja intr-o anumita masura sub influenta alcoolului, iar la un moment dat a prins-o de par, i-a spus ca trebuie sa il iubeasca si ca de acum va trebui sa faca tot ce vrea el.

Inculpatul i-a solicitat sa se intinda pe burta, ceea ce persoana vatamata a si facut, apoi sa inchida telefonul, sa nu planga ca ii da cu sticla in cap si o arunca de pe balcon.

Apoi, sub amenintari, a obligat-o pe [...] sa intretina relatii sexuale orale si normale cu acesta. La un moment dat acestuia i s-a facut rau, i-a solicitat persoanei vatamate sa ii aduca apa, ceea ce aceasta a si facut, redevenind apoi autoritar si obligand din nou persoana vatamata sa intretina raporturi sexuale normale cu el. Spre dimineata, i-a solicitat persoanei vatamate sa ii spuna matusii sale la care locuieste in mun. Constanta ca a ramas peste program la munca, i-a oferit 50 de lei pentru a motiva lipsa, dupa care a condus-o acasa.

Persoana vatamata a ajuns acasa la matusa sa, a facut dus, a luat legatura cu mama sa si s-a deplasat la politie si medicina legala. In timpul in care se afla la politie a fost contactata de inculpat si la solicitarea organelor de politie a fost de acord sa se intalneasca cu acesta, inregistrand discutiile cu acesta, organele de politie fiind in apropriere, intervenind ulterior, identificand si retinand inculpatul.

In ceea ce priveste anumite a aparari ale inculpatului cu privire la faptul ca acesta nu cunostea varsta persoanei vatamate, instanta le apreciaza ca nefiind veridice, din declaratiile persoanei vatamate precum si ale martorei reiese ca anterior comiterii violului, inculpatul a purtat discutii prelungite cu acestea, a aflat ca sunt eleve, a initiat discutii cu privire la viata lor, fiindu-i relatat ca aveau 17 ani.

Faptul ca a inculpatul a discutat cu persoana vatamata si a aflat detalii despre viata sa este recunoscut si de inculpat in declaratiile sale,
(
cat timp am petrecut in restaurant mi-a povestit despre greutatile ei)

(declaratie propunere arestare
am stat de vorba, acesta povestindu-mi viata ei.)

Apararea acestuia este neintemeiata deci, fiind exclus ca acesta sa nu cunoasca faptul ca persoana vatamata este minora, din probatoriu fiind dovedit acest lucru.

Cu privire la depozitia martorului [...], instanta constata ca raportat la situatia de fapt retinuta de aceasta, ca exista indicii serioase ca acesta nu a dat declaratii conform adevarului. Cu privire la tipicitatea infractiunii de marturie mincinoasa, Ministerul Public poate efectua cercetari cu privire la faptul daca acesta a facut afirmatii mincinoase cu privire la fapte esentiale.

La termenul de judecata din data de 23.01.2018, termen la care instanta a fost recuzata deoarece a intrebat inculpatul daca are o relatie de prietenie cu acesta, avand in vedere ca inculpatul a solicitat instantei sa isi ia la revedere de la martor dupa ce acesta a dat declaratia in fata instantei, instanta a solicitat explicatii cu privire la relatia dintre martor si inculpat avand in vedere ca inculpatul a aratat in declaratia data in fata instantei ca
la hotel [...] erau doua persoane, receptionierul si inca o alta persoana, Nu i-am vazut niciodata, anterior acelei seri. Am mai fost la hotel [...] dar in urma cu cel putin 5 ani.

Astfel, in fata instantei, conform inculpatului, era doar a doua oara cand inculpatul in vedea pe martor conform declaratiilor sale, dar totusi a solicitat instantei posibilitatea de a isi lua la revedere de la
nea [...]. Un asemenea apelativ implica o relatie anterioara, fiind dovedit astfel ca inculpatul a distorsionat adevarul.

Totodata desi inculpatul mentioneaza in aceeasi declaratie ca erau doua persoane la receptie, martorul [...], audiat de catre instanta, declara ca era singur la receptie si ca nu il cunoaste pe inculpat.

Avand in vedere aceste aspecte observate de instanta, urmeaza ca depozitia martorului sa fie inlaturata, ca neveridica.

Cu privire la declaratia persoanei care a livrat pizza martorul [...], instanta constata ca acesta nu a putut oferi detalii relevante cauzei. Oricum, violul comis de inculpat a fost savarsit dupa livrarea efectuata de catre acesta.

In ceea ce priveste atitudinea inculpatului raportat la acuzatiile aduse de catre persoana vatamata, dupa momentul comiterii infractiunii, in momentul in care au fost inregistrate discutiile acestuia, aspectele relevante fiind redate in procesul verbal aflat la dosarul cauzei, inregistrarile fiind audiate in sedinta, instanta constata ca acesta nu a avut totusi reactia fireasca a omului acuzat pe nedrept. In niciun moment acesta nu a avut o atitudine de revolta, avand o atitudine impaciuitoare, prin care isi cerea iertare, dadea vina pe alcool si motiva ca nu isi mai aduce aminte.

Desi a incercat sa motiveze in fata instantei ca isi cerea scuze pentru performantele sexuale slabe, judecatorul a apreciat ca nefiind veridice aceste aparari, nefiind sustinute de restul probatoriului.

In ceea ce priveste incercarile apararii de a discredita persoana vatamata, in vederea crearii unui dubiu cu privire la caracterul acesteia, care ar acuza pe nedrept inculpatul, pentru a incerca sa scape de oprobriul familial instanta nu constata aspecte relevante care sa conduca la aceasta concluzie, avand in vedere depozitiile persoanei vatamate, martorei [...], inregistrarile aflate la dosar, precum si raportul de evaluare psihologica care arata ca aceasta are anumite tulburari psihice in urma evenimentului traumatizant.

Avand in vedere toate aceste mijloace de proba care conduc la concluzia neindoielnica ca inculpatul a savarsit infractiunea de viol, instanta apreciaza ca imposibil ca o minora de 17 ani sa acuze pe nedrept un inculpat cu antecedente penale, talharie, precum si viol si lipsire de libertate. Se constata ca acesta a folosit aproximativ acelasi mod de operare cand la data de 01.01.2013 a violat persoana vatamata [...], solicitandu-i si acesteia sa aiba o relatie amoroasa cu el. Se constata ca si pe aceasta persoana vatamata acesta a dus-o intr-un hotel, a tras-o de par si a obligat-o sa intretina relatii sexuale cu el.

Avand in vedere toate acestea, instanta a constatat dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpatul [...].

La individualizarea pedepsei instanta a tinut cont de criteriile prev. in art. 74 C.pen.; s-a constatat ca inculpatul a savarsit infractiunea de viol in stare de recidiva postexecutorie, limitele speciale de pedeapsa majorandu-se cu jumatate conform art. 43 alin 5 C.pen,, fiind de la 7 ani si 6 luni la 18 ani.

Avand in vedere lipsa totala de remuscari a inculpatului, precum si de antecedenta penala a acestuia care a fost condamnat in cursul anului 2015 pentru savarsirea unor infractiuni de viol si lipsire de libertate precum si de savarsirea unei infractiuni de talharie pe teritoriul Spaniei, instanta a apreciat ca fiind necesara condamnarea inculpatului la pedeapsa de 12 ani inchisoare.

Instanta a constatat ca persoana vatamata [...] s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 500 de lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 de lei reprezentand daune morale. In ceea ce priveste daunele materiale instanta constata existenta la dosar a inscrisurilor care atesta aceste daune, reprezentand contravaloarea serviciilor psihologice.

In ceea ce priveste despagubirile morale solicitate de aceasta, instanta le-a cuantificat la 20.000 de lei.


Impotriva sentintei penale nr. 265/02.03.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. .../212/2018 au declarat apel partea civila [...] si inculpatul [...].

Partea civila [...] a solicitat acordarea integrala a daunelor morale solicitate, cu motivarea ca a suferit grave vatamari psihice, consecintele faptei reflectandu-se in activitatile sale scolare si extrascolare, in trairi emotionale si sentimente accentuate de suferinta.

Inculpatul [...] a criticat hotararea de condamnare si a solicitat achitarea, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala, avand in vedere lipsa probelor de vinovatie; se sustine ca declaratiile persoanei vatamate sunt nesincere si nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba, iar in continutul acestora sunt numeroase contradictii; in subsidiar, se solicita reducerea pedepsei.

Examinand sentinta penala apelata prin prisma criticilor formulate de apelanti, precum si din oficiu, conform art. 420 Cod procedura penala, Curtea constata ca apelurile formulate sunt fondate.

Prima instanta a stabilit in mod corect starea de fapt, incadrarea juridica si vinovatia inculpatului [...], fiind indeplinite conditiile prev. de art. 396 alin. 2 Cod procedura penala, pentru pronuntarea unei solutii de condamnare.

Din considerentele sentintei penale apelate se observa ca prima instanta a realizat o analiza critica a acuzatiei penale adusa inculpatului, prin raportare la mijloacele de proba administrate in cauza, care au fost evidentiate si examinate de prima instanta, luand in considerare contradictiile ce se regasesc atat in declaratiile persoanei vatamate [...], cat si in ale inculpatului [...], pentru a putea aprecia asupra celor care exprima mai bine adevarul judiciar.

Inculpatul a invocat in sustinerea cererii de achitare contradictii care ar exista intre declaratiile succesive ale persoanei vatamate [...] si care ar fi expus aspecte de fapt diferite, ceea ce ar indica lipsa credibilitate a acesteia si insuficienta probatoriului, care sa dovedeasca dincolo de orice indoiala rezonabila vinovatia inculpatului.

Curtea retine, cu caracter de principiu, ca in cazul unor astfel de infractiuni, care se comit in conditii de clandestinitate, fara prezenta altor persoane care in mod obiectiv sa prezinte starea de fapt, un aspect esential il constituie perceptia pe care judecatorului cauzei, in mod direct si nemijlocit, o are asupra conduitei partilor si a martorilor si in evaluarea credibilitatii acestora, fiind necesar ca, in conditiile unor contradictii inerente ce se regasesc in declaratiile partilor si martorilor, sa fie retinute acele declaratii sau parti din declaratii care sunt apreciate drept credibile.

Existenta unor contradictii nu inseamna in mod necesar ca persoanele respective nu au declarat adevarul, mai ales in cazul unei infractiuni de viol, a carei comitere are un impact psihologic major asupra victimei, care este supusa unei agresiuni serioase, astfel ca anumite contradictii in declaratiile sunt normale. Nu se poate pretinde unei persoane supusa unei agresiuni sexuale sa retina in mod detaliat toate aspectele de fapt, pe care sa le poata reda in mod exact, precis, avand in vedere tocmai natura agresiunii, dar si succesiunea rapida a unora dintre evenimente.

Conceptia moderna asupra elementelor constitutive ale violului a facut obiect de analiza si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in
cauza M.C. contra Bulgariei
(din data de 04.03.2004, dosar nr. 39272/98 ) a stabilit ca orice abordare rigida la urmarirea penala si judecata infractiunilor sexuale, cum ar fi solicitarea unei dovezi privind rezistenta fizica in toate imprejurarile, creeaza riscul ca anumite tipuri de viol sa ramana nepedepsite si, astfel, sa puna in pericol o protectie efectiva a autonomia sexuala individuala. In conformitate cu standardele si tendintele in domeniu, statele membre au obligatia pozitiva de a sanctiona si urmari penal a orice act fara consimtamant sexual, inclusiv in absenta rezistentei fizice de catre victima.

Astfel, nu se poate aplica principiul
in dubio pro reo

doar in considerarea unor neconcordante in declaratiile victimei, ci instanta are obligatia de a analiza atent declaratiile si de a corobora acele aspecte de fapt care rezulta din mai multe mijloace de probe ce sunt considerate credibile, pentru ca in final sa stabileasca o stare de fapt care sa confirme sau nu acuzatia penala.

In speta, inculpatul a relevat o serie de inadvertente in declaratiile persoanei vatamate, dar care nu sunt in masura sa indice subiectivismul acesteia si caracterul fictiv al acuzatiei penale, asa cum a apreciat si prima instanta.

Inca de la prima declaratie, persoana vatamata [...] a declarat ca in seara de 06.08.2017 a fost asteptata de inculpat la terminarea programului de lucru, la ora 22,00, conform unei intelegeri prealabile, dupa care cei doi au mers intr-un restaurant pentru a bea ceva, urmand ca ulterior persoana vatamata sa fie condusa la domiciliu; urmare insistentelor inculpatului, persoana vatamata a acceptat sa mearga cu acesta la hotelul [...] din mun. Constanta, unde urmau sa comande de mancare; inainte de a ajunge hotel, persoana vatamata a primit o suma de bani de la inculpat si a cumparat o sticla de whisky, energizant si tigari; dupa ce au ajuns in camera de hotel, in prima parte a intalnirii au mancat si au consumat bauturi alcoolice, dar la un moment dat inculpatul a luat-o de par si i-a spus ca trebuie sa faca ce doreste el, i-a cerut sa se dezbrace, iar pe fondul amenintarilor cu acte de violenta, persoana vatamata a fost nevoita sa accepte sa intretina relatii sexuale normale si orale cu inculpatul; in jurul orei 5,00, inculpatul a acceptat sa o duca la domiciliu pe persoana vatamata, cei doi plecand impreuna din hotel.

Persoana vatamata a fost audiata si in faza de judecata, atat de prima instanta, cat si de instanta de apel, fiind redate aceleasi aspecte de fapt cu cele din faza de urmarire penala. De altfel, urmare audierii nemijlocite in apel, curtea a putut percepe in mod direct starea persoanei vatamate, care a expus intr-o maniera coerenta starea de fapt, ceea ce determina curtea sa aprecieze drept credibile sustinerile persoanei vatamate.

In cazul acestui gen de infractiuni, care in mod obisnuit sunt comise in conditii de clandestinitate, in lipsa unor martori care sa poata relata aspecte relevante pentru stabilirea starii de fapt, dar si in lipsa a unor leziuni traumatice care sa sustina in mod obiectiv exercitarea unei constrangeri asupra victimei, o mare importanta o are audierea in mod nemijlocit a victimei, pentru ca instanta sa aprecieze asupra credibilitatii acesteia. In speta, audierea nemijlocita a persoanei vatamate [...] determina curtea sa aprecieze intemeiate acuzatiile aduse inculpatului, coroborat si cu celelalte elemente indirecte ce sustin acuzatia.

Astfel, in data de 07.08.2017, in jurul orei 17,30, persoana vatamata [...] s-a intalnit cu inculpatul la o terasa din centrul comercial [...], iar discutia a fost inregistrata cu telefonul mobil al persoanei vatamate. Din continutul inregistrarii rezulta ca persoana vatamata ii reproseaza modul violent in care s-a comportat fata de ea in noaptea anterioara si faptul ca au intretinut relatii sexuale contrar vointei sale, iar inculpatul pretinde ca nu isi mai aminteste, din cauza consumului de bauturi alcoolice, dar nu contesta sustinerile persoanei vatamate.

In data de 07.08.2017 persoana vatamata s-a intalnit cu martora [...] [...] si i-a relatat modul in care fost constransa de inculpat sa intretina relatii sexuale. Se mai remarca faptul ca plangerea penala a fost depusa in data de 07.08.2017, la cateva ore dupa savarsirea faptei, prima declaratie a persoanei vatamate fiind data incepand cu ora 10.44.

Astfel, la scurt timp dupa ce a ajuns la domiciliu, persoana vatamata a luat decizia de a sesiza comiterea faptei, relatand mamei si martorei [...] [...] cele intamplate, conduita ce sustine credibilitatea persoanei vatamate.

Curtea mai constata ca nu se identifica motive pentru ca persoana vatamata sa invinuiasca pe nedrept inculpatul, in conditiile in care cei doi se cunosteau de putina vreme, nu aveau o relatie conflictuala si nu sunt date ca persoana vatamata ar fi urmarit obtinerea unor sume de bani de la inculpat, a carui situatie materiala nici nu o cunostea; nici in prezent nu s-a dovedit ca situatia financiara a inculpatului ar fi una deosebita pentru a considera ca acuzatiile aduse persoane vatamate au fost motivate de obtinerea unor compensatii financiare, persoana vatamata cunoscand ca inculpatul era taximetrist, aspect din care nu putea trage concluzia ca ar putea obtine sume de bani de la inculpat.

Persoana vatamata a fost evaluata psihologic, iar din raportul de evaluare nr. 12/16.08.2017 rezulta ca persoana vatamata era in stare de soc, manifesta stari confuzionale si tendinte de derealizare, stare de depresie, care sustin ipoteza agresiunii sexuale exercitate asupra persoanei vatamate.

Chiar daca se identifica anumite contradictii in declaratiile persoanei vatamate, acestea sunt putin importante si se justifica atat prin socul caruia a trebuie sa ii faca fata, cat si prin trecerea timpului, ceea ce face ca anumite detalii sa nu mai fie retinute in mod complet si detaliat, elemente care exprima mai degraba o conduita sincera, intrucat in mod obisnuit orice persoana are tendinta de a uita sau a confunda anumite date.

Expertiza medico-legala nr. .../.../.../2017/22.08.2017 intocmita de S.C.J.M.L. Constanta confirma ca persoana vatamata a avut un raport sexual ce putea data din 06/07.08.2017, fara a ase constata leziuni traumatice, explicabil fata de modul de derulare a starii de fapt, deoarece inculpatul doar a tras de par persoana vatamata, ceea ce nu producea urme care sa fie obiectivate la examinarea medico-legala. Ceea ce mai rezulta din expertiza medico-legala este faptul ca persoana vatamata a prezentat o deflorare veche, a carei data nu poate fi precizata, contrar sustinerilor acesteia ca ar fi fost virgina. Insa aceasta declaratie a persoanei vatamate trebuie inteleasa in contextul in care, minora fiind, nu dorea sa se cunoasca faptul ca incepuse viata sexuala, iar nu drept un argument al lipsei sale de sinceritate.

Curtea retine ca relevante sunt aspectele esentiale ale declaratiei, cu privire la care nu se identifica contradictii importante, iar declaratiile persoanei vatamate sunt sustinute, indirect, si de celelalte mijloace de proba mai sus enumerate.

Pe de alta parte, apararea inculpatului este contrazisa si de concluziile raportului de constatare criminalistica nr. .../03.07.2018 pentru detectarea comportamentului simulat, in care se mentioneaza ca la intrebarile relevante (cum ar fi daca a intretinut raporturi sexuale orale cu [...] impotriva vointei ei, daca a fortat-o in vreun fel pe [...] sa intretina raporturi sexuale) raspunsurile inculpatului a provocat modificari specifice comportamentului simulat.

Curtea retine ca raportul de constatare tehnico-stiintifica pentru detectarea comportamentului simulat nu constituie un mijloc de proba care sa ofere instantei elemente de certitudine, ci constituie un reper in aprecierea pozitiei psihice a persoanei testate, corelat cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Aceasta testare inregistreaza simultan schimbarile ce apar in procesele fiziologice, insa modificarile ce pot aparea nu sunt datorate exclusiv sinceritatii sau nesinceritatii subiectului testat, tocmai de aceea concluziile testarii nu pot avea valabilitate in mod singular. Dar in conditiile in care alte probe administrate confirma constatarea tehnico-stiintifica, urmeaza a se considera relevanta concluzia testarii inculpatului, cum este in cazul de fata.

Curtea retine si ca inculpatul a avut cunostinta despre starea de minorat a persoanei vatamate, in conditiile in care martora [...] [...] a declarat ca i-a spus inculpatului despre varsta persoanei vatamate, dat fiind ca inculpatul a transportat-o anterior cu taxiul pe martora si persoana vatamata, imprejurare in care acestia s-au si cunoscut.

In consecinta, curtea constata ca intemeiat prima instanta a retinut ca infractiunea de viol exista, constituie infractiune si a fost comisa de inculpatul [...], de aceea nu poate fi primita solicitarea acestuia de achitare, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala.

In referire la individualizarea pedepsei se constata ca prima instanta a aplicat o pedeapsa la media limitelor speciale prevazute de lege pentru infractiunile comise, majorate conform art. 43 alin. 5 Cod penal, avand in vedere ca inculpatul a savarsit fapta in stare de recidiva postexecutorie.

Conform art. 74 alin. 1 Cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

In stabilirea unei pedepse care sa reflecte scopul si functiile pedepsei, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ circumstantele reale de comitere a faptei, urmarile produse, circumstantele personale ale inculpatului.

Fapta comisa de inculpat si urmarile produse in conditiile mai sus descrise contureaza un pericol social ridicat, reliefat de natura, valorile sociale carora li s-a adus atingere, rezonanta sociala negativa a unor astfel de fapte, impactul psihologic important asupra victimelor infractiunilor de viol.

Inculpatul are antecedente penale, fiind condamnat anterior tot pentru comiterea infractiunii de viol, are studii medii, este taximetrist, a negat savarsirea faptei.

Din analiza coroborata a tuturor aspectele privind modalitatea de comitere a faptei si urmarile produse, curtea apreciaza ca regimul sanctionator stabilit de prima instanta este prea sever.

Curtea are in vedere faptul ca asupra persoanei vatamate nu s-au exercitat violente, ceea ce a redus impactul negativ al infractiunii, persoana vatamata l-a insotit in mod voluntar pe inculpat pana in camera de hotel, cu toate ca il cunostea foarte putin, iar dupa savarsirea infractiunii a fost transportata de inculpat pana la domiciliu.

In aceste conditii, curtea apreciaza ca pedeapsa aplicata inculpatului este prea severa, impunandu-se reducerea acesteia la 10 ani inchisoare, pedeapsa care este suficienta si proportionala cu gravitatea faptei si persoana inculpatului, din perspectiva criteriilor generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal si a scopului preventiv al pedepsei.

In consecinta, numai sub acest ultim aspect va fi admis apelul inculpatului.

In apelul partii civile [...], curtea apreciaza ca se impune majorarea daunelor morale ce i-a fost acordate de prima instanta.

Potrivit art. 1357 Cod civil, raspunderea civila delictuala se angajeaza daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: exista o fapta ilicita, comisa cu vinovatie, exista un prejudiciu, care se afla in legatura de cauzalitate cu fapta ilicita comisa. Persoana prejudiciata poate cere despagubiri pentru prejudiciul patrimonial si nepatrimonial ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile.

Conform inscrisurilor depuse in faza de urmarire penala, partea civila a fost evaluata psihologic, iar in raportul intocmit de psiholog se mentioneaza simptomatologia de dupa infractiunea viol (cum ar fi tensiune anxioasa, sentimente de inadecvare, inutilitate, lipsa de speranta, predispozitie depresiva, disconfort psihosomatic, labilitate emotionala, tendinte spre izolare) si se recomanda urmarea unui tratament psihologic, psihoterapie cognitiv - comportamentala pe termen mediu si lung.

Se constata ca persoana vatamata, urmare impactului psihologic al faptei a carei victima a fost in noaptea de 6/7.08.2017, a necesitat evaluare psihologica si i s-a recomandat psihoterapie. Aspecte similare prin impactul negativ al faptei asupra persoanei vatamate rezulta si din declaratia martorei [...].

Prima instanta a stabilit un cuantum de 20.000 lei al daunelor morale, apreciat prea redus de partea civila [...].

Curtea constata ca pentru stabilirea intinderii prejudiciului nepatrimonial nu exista criterii legale care sa ajute instante instanta la determinarea cat mai precisa a cuantumului daunelor morale, dar si in acest context pot fi determinate criterii care pot contribui la o cuantificare corespunzatoare a prejudiciului nepatrimonial, cum ar fi natura vatamarii, durata, felul si complexitatea ingrijirilor medicale sau psihologice, consecintele in plan familial, social, profesional, posibilitatea refacerii integrale a starii fizice si psihice. In egala masura, o cuantificare precisa a prejudiciul nepatrimonial nu este obiectiv posibila, intensitatea suferintelor fizice si psihice fiind perceputa diferit la modul subiectiv, insa daunele morale acordate nu trebuie sa se transforme intr-o veritabila sanctiune civila, care sa depaseasca limita unei despagubiri rezonabile a victimei. Dispozitiile art. 1391 alin 1 Cod Civil prevede doar posibilitatea acordarii unei despagubiri pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala, fara a dezvolta criteriile practice de evaluare a prejudiciului nepatrimonial.

Curtea constata ca partea civila [...] a fost victima unei infractiuni de viol, comisa de inculpatul [...], care a intretinut acte sexuale normale si orale cu persoana vatamata, profitand de starea de inferioritate fizica a acesteia, ceea ce i-a cauzat o suferinta psihica puternica, stari emotionale care i-au afectat viata personala si sociala, atitudinea fata de sine si retragerea sociala.

Avand in vedere aceste stari emotionale interioare, care au produs suferinte psihice partii civile, punerea partii civile intr-o situatie rusinoasa, de inferioritate, luand in considerare si varsta partii civile la data faptei (17 ani), curtea apreciaza ca se impune acordarea unor daune morale intr-un cuantum superior celui stabilit de prima instanta, care nu a evaluat prejudiciul nepatrimonial la adevarata sa intensitate.

Curtea cuantifica daunele morale la suma de 30.000 lei, suma ce constituie o reparatie echitabila a prejudiciului nepatrimonial creat partii civile [...], aceasta suma fiind apta sa compenseze suferintele psihice ce decurg din faptele ilicite comise de inculpati asupra sa.

Solicitarea partii civile de acordarea a unor daune morale in cuantum de 50.000 lei este excesiva si nu va fi avuta in vedere, de aceea apelul va fi admis din perspectiva majorarii daunelor morale, dar nu la nivelul solicitat prin constituirea de parte civila.

Pentru aceste considerente, in baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedura penala curtea va admite apelurile declarate de partea civila [...] si inculpatul [...] impotriva sentintei penale nr. 265/02.03.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. 207/212/2018.

In baza art. 423 alin. 2 Cod procedura penala se va desfiinta in parte sentinta penala apelata si,

rejudecand, se va reduce pedeapsa principala aplicata inculpatului [...] pentru savarsirea infractiunii de viol prev. de art. 218 alin. 1 si alin. 3 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal si art. 43 alin. 5 Cod penal de la 12 ani inchisoare la 10 ani inchisoare.

In baza art. 72 alin. 1 Cod penal se va deduce din pedeapsa principala de 10 ani inchisoare aplicata inculpatului [...] perioada retinerii si arestarii preventive de la data de 08.08.2017 la zi.

Se va majora cuantumul daunelor morale la plata carora a fost obligat inculpatul [...] catre partea civila [...] de la suma de 20.000 lei la suma de 30.000 lei.

Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate, in masura in care nu contravin prezentei decizii.

In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apel vor ramane in sarcina acestuia.

Se va respinge ca neintemeiata cererea partii civile [...] de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate in apel, reprezentand onorariu aparator ales. In conformitate cu dispozitiile art. 276 alin. 6 Cod procedura penala, instanta stabileste obligatia de restituire a cheltuielilor judiciare efectuate de parti potrivit legii civile. Conform art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata. Avand in vedere solutia de admitere a apelului inculpatului, care exclude culpa procesuala a acestuia, singura ce constituie temeiul acordarii cheltuielilor judiciare, in raport de dispozitiile art. 276 alin. 6 Cod procedura penala raportat la art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, nu pot fi acordate cheltuielile judiciare pretinse de partea civila.

Decizia penala nr. 789/P/21.09.2018 Judecator redactor Marius Damian Mitea


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.