Cheltuieli de judecata. Lipsa culpa procesuala. Art.274 alin.1 Cod procedura civila.

 

 

La baza obligatiei de restituire a cheltuielilor de judecata, deci temeiul juridic al restituirii, se afla culpa procesuala dedusa din expresia „partea care cade in pretentii”.

    Actiunea introductiva a fost formulata de un avocat, in calitate de reprezentant al reclamantilor, care a si semnat actiunea, indicandu-se de catre acesta si faptul ca domiciliul procesual ales al reclamantilor este la sediul Cabinetului sau de avocat, insa pe parcursul judecarii pricinii la prima instanta nu s-a depus la dosar dovada calitatii de reprezentant conventional a avocatului care a promovat actiunea in numele intimatilor-reclamanti, iar intimatii-reclamanti nu au confirmat mandatul invocat prin formularea actiunii, neinsusindu-si actiunea promovata in numele acestora, neratificand, prin urmare, actele facute in numele acestora de cel ce nu avea calitatea de reprezentant.

        In acest context este evident ca nu se poate retine  ca intimatii-reclamanti ar avea in procesul de fata vreo culpa procesuala, care sa conduca la concluzia obligarii acestora la cheltuieli de judecata catre cei doi parati.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia civila nr. 2677 din 8 octombrie 2013

 

Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta  sub nr.627/18/2012, disjunsa din dosarul nr.10552/118/2011 ... prin  avocatul ... au chemat in judecata pe paratii ... si Sindicatul ... solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna  anularea protocolului nr. 888/20.01.2006 incheiat intre parata SC ... si Sindicatul ..., pentru modificarea partiala a contractului de prestari servicii incheiat la 14.12.2001 intre SNP P SA si RSe, anularea protocolului mentionat pentru reducerea nivelului de salarizare negociat in contractele individuale de munca, pentru depasirea mandatului general al liderului de sindicat in angajarea organizatiei sindicale de trecere la o salarizare defavorabila membrilor de sindicat si pentru incalcarea dreptului la negocieri colective in materie de munca, cu consecinta anularii si a protocoalelor subsecvente nr. 1713/22.12.2006, nr. 4077/29.03.2007 si nr. 1895/20.03.2008.

Au fost expuse in cuprinsul actiunii considerentele de fapt si de drept ce au determinat promovarea acesteia.

 Parata SC ... a formulat intampinare, prin care a solicitat ca aparatorul reclamantilor sa faca dovada mandatului sau, sens in care sa depuna la dosar copie de pe contractul de asistenta juridica, iar in cazul in care aceasta cerinta nu se va indeplini, s-a solicitat anularea actiunii.

Si paratul Sindicatul ... a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, exceptia lipsei de interes, exceptia puterii de lucru judecat, iar pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata pentru motivele expuse in cuprinsul intampinarii.

Prin sentinta civila nr. 757/15.02.2012, Tribunalul Constanta a admis exceptia necompetentei teritoriale invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Prahova.

Pe rolul Tribunalului Prahova,

parata SC ... a formulat intampinare, prin care a solicitat ca reclamantii sa precizeze daca isi insusesc sau nu actiunea promovata in numele acestora si sa precizeze daca l-au imputernicit pe avocatul ...ca in numele si pe seama lor sa promoveze prezenta actiune, in caz contrar cerandu-se anularea actiunii.

Prin aceeasi intampinare parata SC ... a  invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, exceptia lipsei de interes, exceptia puterii de lucru judecat, iar pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata pentru motivele aratate  in cuprinsul intampinarii

Prin sentinta civila nr. 240 din 31 ianuarie 2013, Tribunalul Prahova a  admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant  al reclamantilor invocata din oficiu si a anulat cererea formulata de  reclamanti.

Prin aceeasi sentinta a fost respins capatul de cerere privind obligarea reclamantilor la cheltuieli de judecata ca neintemeiat.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca prin cererea formulata la data de 17.10.2012, reclamantii ... au solicitat anularea cererii pentru lipsa calitatii de reprezentant a aparatorului si in subsidiar, renuntarea la judecata, aratand ca nu confirma mandatul avocatial, aceasta cerere fiind semnata si parafata de avocatul ales ....

 Intrucat aceasta cerere a fost formulata de avocat si in lipsa confirmarii de catre reclamanti (aspect precizat de reclamantul .... in ceea ce-l priveste in fata instantei) a mandatului initial invocat prin formularea actiunii, instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant al reclamantilor.

Avand in vedere dispozitiile art.67-72 din Cod  pr.civila si faptul ca potrivit art.67 alin. 1 Cod pr.civila, partile isi pot exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar si tinand cont ca reclamantii nu inteleg sa mandateze avocatul ... sa ii reprezinte in instanta si nu doresc niciun alt aparator, nedorind sa isi exercite drepturile procedurale nici personal, tribunalul a conchis, fata de lipsa calitatii de reprezentant al reclamantilor, in temeiul disp.art. 161 alin. 1si 2 Cod pr.civila ca se justifica anularea cererii pentru lipsa calitatii de reprezentant.

Instanta a apreciat ca fata de aceste sustineri, nu se mai impune punerea in discutie a exceptiilor  prescrierii dreptului la actiune si a lipsei de interes, exceptia lipsei calitatii de reprezentant fiind o exceptie peremptorie prioritara, ce conduce la stingerea litigiului.

Capatul de cerere privind obligarea reclamantilor la cheltuieli de judecata a fost respins ca neintemeiat, pe motiv ca nu s-a facut proba unor cheltuieli de judecata in acest ciclu procesual, iar pe de alta parte, SC ... a fost de acord cu cererea de anulare a litigiului, formulata de catre reclamanti, neexistand dovedita vreo culpa procesuala.

Impotriva sentinte primei instante au declarat recurs paratii SC ...si Sindicatul ... criticand sentinta tribunalului ca nelegala si netemeinica, invocand prevederile art. art.304

¹

, 304 pct.6 si 9 Cod pr.civila.

In esenta, criticile recurentilor au vizat gresita respingere de catre tribunal a cererii acestora referitoare la cheltuielile de judecata.

Prin decizia civila nr.2677 din data de  8 octombrie  2013, Curtea de Apel Ploiesti a respins recursurile ca nefondate.

Pentru a decide astfel, instanta de control judiciar a retinut ca motivele de recurs formulate de recurentii-parati sunt, practic, identice, astfel incat acestea au fost analizate impreuna.

S-a aratat ca prin sentinta recurata a fost admisa exceptia lipsei calitatii de reprezentant al reclamantilor, invocata din oficiu si s-a anulat cererea, fiind respins capatul de cerere privind obligarea reclamantilor la cheltuieli de judecata ca neintemeiat.

 A retinut Curtea ca in conformitate cu disp.art. 274 alin. 1 Cod pr.civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

La baza obligatiei de restituire a cheltuielilor de judecata, deci temeiul juridic al restituirii, se afla culpa procesuala dedusa din expresia ”partea care cade in pretentii”.

Reclamantul se afla in culpa procesuala, printre altele:  daca cererea de chemare in judecata a fost anulata ca netimbrata ori calea de atac exercitata a fost anulata ca netimbrata; daca cererea s-a perimat; daca reclamantul a chemat in judecata o persoana straina de raportul juridic dedus judecatii; daca renunta la judecata sau la dreptul subiectiv; daca pretentiile sale nu sunt intemeiate, in tot sau in parte - culpa procesuala, in acest caz, priveste partea de pretentii considerate neintemeiate.

In speta  de fata  s-a aratat ca nu se poate retine insa  culpa procesuala a intimatilor-reclamanti, nejustificandu-se, in consecinta, obligarea acestora la cheltuieli de judecata in sensul celor solicitate de recurentii-parati.

 Astfel, ceea ce este specific in speta dedusa judecatii, a retinut instanta de recurs, este faptul ca actiunea introductiva, inregistrata initial pe rolul Tribunalului Constanta, a fost formulata de un avocat, in calitate de reprezentant al reclamantilor, care a si semnat actiunea, indicandu-se de catre acesta si faptul ca domiciliul procesual ales al reclamantilor este la sediul Cabinetului sau de avocat, insa pe parcursul judecarii pricinii la prima instanta nu s-a depus la dosar dovada calitatii de reprezentant conventional a avocatului care a promovat actiunea in numele intimatilor-reclamanti, iar intimatii-reclamanti nu au confirmat mandatul invocat prin formularea actiunii, neinsusindu-si actiunea promovata in numele acestora, neratificand, prin urmare, actele facute in numele acestora de cel ce nu avea calitatea de reprezentant.

In contextul dat, mai sus aratat, s-a conchis ca este evident ca nu se poate retine  ca intimatii-reclamanti ar avea in procesul de fata vreo culpa procesuala, care sa conduca la concluzia obligarii acestora la cheltuieli de judecata catre cei doi parati.

 S-a mai retinut ca intr-adevar, la dosarul de fond au fost depuse de catre recurentii-parati dovezi privind cheltuielile de judecata suportate de acestia, constand in onorariu de avocat, in cazul recurentului Sindicatul ...,respectiv cheltuieli de transport si cazare, in cazul recurentei SC ...A, iar faptul ca SC .... a fost de acord cu admiterea exceptiei, pe care o invocase, practic, prin intampinarea depusa la dosar  la Tribunalul Prahova, nu putea constitui un argument pentru respingerea cererii referitoare la obligarea intimatilor-reclamanti la cheltuieli de judecata, insa avand in vedere considerentele ce preced, din care rezulta ca nu se poate retine, in pricina de fata,  in cazul intimatilor-reclamanti, culpa procesuala a acestora, s-a concluzionat ca solutia primei instante apare ca fiind corecta.

S-a apreciat ca  imprejurarea ca in alte dosare, disjunse din dosarul initial inregistrat pe rolul Tribunalului Constanta si care au fost solutionate de diferite tribunale din tara prin admiterea exceptiei lipsei calitatii de reprezentant, reclamantii din acele cauze au fost obligati la cheltuieli de judecata catre cei doi parati - solutii ramase irevocabile prin decizii ale diferitelor curti de apel  din tara - nu poate justifica, avand in vedere considerentele mai sus expuse, admiterea recursurilor, practica judiciara neconstituind izvor de drept.

Totodata, s-a aratat ca nici  jurisprudenta Curtii Constitutionale si a CEDO la care recurentii au facut trimitere in motivele de recurs nu constituie un argument pentru admiterea recursurilor, cata vreme nu se poate retine in cauza culpa procesuala a reclamantilor.

Fata de cele ce preced, Curtea a privit recursurile ca nefondate, astfel incat in baza art.312 alin.1 Cod pr.civila le-a respins, retinand ca in cauza nu sunt incidente niciunele din motivele de modificare a sentintei invocate de recurenti in motivarea recursurilor, sentinta  atacata fiind legala si temeinica.

 

 (Judecator Adriana Maria Radu)