24.
Procedura generala
reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineSte conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le indeplini simultan Si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara Si in procedura de faliment, sau separat, doar in reorganizare judiciara sau doar in faliment.
Comentarii generale
Această definiţie este menită a stabili distincţiile dintre procedura simplificată şi procedura extinsă de insolvenţă, cea generală, aşa cum a fost ea cunoscută anterior recentei modificări legislative.
Cererile introductive în Procedura Generală de Insolvenţă sunt cererile pentru deschiderea procedurii insolvenţei formulate de debitor sau de către creditori împotriva persoanelor juridice menţionate la art. 1 alin. (1) din lege.
Cererile introductive sunt aceleaşi şi în cazul procedurii simplificate, însă, pentru o mai bună sistematizare, acestea vor fi prezentate distinct atât în cazul procedurii generale, cât şi în cazul procedurii simplificate.
Debitorii carora li se aplica procedura generala Art. 1
economice.
Procedura generala a insolventei se aplica numai persoanelor juridice, comercianti Si necomercianti, mentionate in cuprinsul prezentului alineat.
In privinta societatilor comerciale, textul legal mentionat se aplica tuturor tipurilor de societati comerciale descrise in Legea nr. 31/1990, republicata, Si anume societati cu raspundere limitata, societati pe actiuni, societati in comandita pe actiuni, societati in nume colectiv Si societati in comandita simpla.
In ceea ce priveSte organizatiile cooperatiste, Decretul-lege nr. 66/1990 include in aceasta categorie cooperativele meSteSugareSti Si de invalizi, uniunile de cooperative meSteSugareSti, precum Si Uniunea Centrala a Cooperativelor MeSteSugareSti. De asemenea, sunt organizatii ale cooperatiei meSteSugareSti unitatile proprii create de cooperative, de uniuni Si de Uniunea Centrala a Cooperativelor MeSteSugareSti.
Regimul juridic al societatilor agricole este reglementat de
Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole Si alte forme de asociere in agricultura
, iar regimul grupurilor de interes economic de
Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice Si in mediul de afaceri, prevenirea Si sanctionarea coruptiei.
in ceea ce priveSte organizatiile cooperatiste, acestea au fost infiintate in baza a doua acte normative principale: Decretul-lege nr. 66/1990 care includea in aceasta categorie cooperativele meSteSugareSti Si de invalizi; uniunile de cooperative meSteSugareSti, precum Si Uniunea Centrala a Cooperativelor MeSteSugareSti, la care se adauga unitatile proprii create de cooperative, de uniuni Si de Uniunea Centrala a Cooperativelor MeSteSugareSti; Legea nr. 109/1996 privind organizarea Si functionarea cooperatiei de consum Si a cooperatiei de credit, cu modificarile ulterioare.
Ulterior, Legea nr. 1 din 21 februarie 2005 privind organizarea Si functionarea cooperatiei (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 172 din 28 februarie 2005) a abrogat o parte insemnata din prevederile acestor acte normative, stabilind ca societatea cooperativa este un agent economic cu capital privat. Societatea cooperativa este o asociatie autonoma de persoane fizice Si/sau juridice, dupa caz, constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de acestea, in scopul promovarii intereselor economice, sociale Si culturale ale membrilor cooperatori, fiind detinuta in comun Si controlata democratic de catre membrii sai, in conformitate cu principiile cooperatiste Si se pot constitui in una din urmatoarele forme:
Nu fac obiectul acestei legi cooperativele de credit Si casele centrale ale cooperativelor de credit, care sunt reglementate prin lege speciala.
Regimul juridic al societatilor agricole este reglementat de
Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole Si alte forme de asociere in agricultura
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 97 din 6 mai 1991 .Potrivit acestui act normativ, societatea agricola este o societate de tip privat, cu capital variabil Si un numar nelimitat Si variabil de asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, uneltelor, animalelor Si altor mijloace aduse in societate, precum Si realizarea de investitii de interes agricol. Exploatarea agricola poate consta din: organizarea Si efectuarea de lucrari agricole Si imbunatatiri funciare, utilizarea de maSini Si instalatii, aprovizionarea, prelucrarea Si valorificarea produselor agricole Si neagricole Si alte asemenea activitati.in conditiile in care actul normativ mentionat nu cuprinde dispozitii speciale referitoare la falimentul acestor persoane juridice, le vor fi aplicabile prevederile legii generale in materia insolventei, Si anume Legea privind procedura insolventei.
Reglementarea legala a grupului de interes economic este realizata prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice Si in mediul de afaceri, prevenirea Si sanctionarea coruptiei (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 279 din data de 21 aprilie 2003), cu modificarile ulterioare.
Art. 118 din acest act normativ defineSte grupul de interes economic ca fiind o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum Si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective.
Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant, iar numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai Si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta.
Conform art. 218
„grupul de interes economic, aflat in stare de insolventa, va fi supus procedurii reorganizarii judiciare Si falimentului, in conditiile stabilite de Legea privind procedura insolventei. Prevederile alin. (1) se aplica indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic."
in ceea ce priveSte restul categoriilor de persoane juridice, legiuitorul impune doua conditii cumulative: sa fie subiecte de drept privat Si sa desfaSoare activitati economice.
Societatile comerciale dizolvate pot fi subiecte ale procedurii insolventei pana in momentul finalizarii operatiunilor de lichidare Si radierii ei din registrul comertului. Dizolvarea nu impiedica deschiderea procedurii de faliment deoarece art. 260 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicata, prevede ca lichidarea nu impiedica deschiderea procedurii de faliment, mai exact a procedurii simplificate.
Dupa dizolvare societatea nu mai poate functiona Si iSi pastreaza personalitatea numai pentru necesitatile lichidarii, astfel ca o societate dizolvata nu poate fi subiect al procedurii de reorganizare.
In cazul societatilor comerciale nelegal constituite trebuie sa facem distinctia intre societatile neinmatriculate Si societatile nelegal constituite, dar din alte motive decat neinregistrarea la registrul comertului. Societatile neinmatriculate nu pot fi supuse procedurii de lichidare datorita lipsei personalitatii juridice Si inexistentei juridice a debitorului. In cazul celorlalte neregularitati enumerate la art. 56 din Legea nr. 31/1990, republicata, se va declara nulitatea societatii Si apoi dizolvarea, deci societatea nu poate fi subiect al reorganizarii, dar se poate declanSa procedura falimentului - procedura simplificata.
Filialele societatilor comerciale au personalitate juridica distincta deci pot fi subiect al procedurilor de reorganizare judiciara sau faliment, fara a avea efecte asupra societatii mama, aSa cum nici deschiderea procedurii impotriva societatii mama nu are efecte asupra filialei. Singura exceptie este, cand societatea mama are fata de filiala calitatea de asociat cu raspundere nelimitata.
Sucursalele societatilor comerciale nu au personalitate juridica Si prin urmare nu pot fi subiecte ale procedurii insolventei, ele facand parte din structura organizatorica a societatii fondatoare. In cazul incetarii de plati la nivelul sucursalei, procedura se poate deschide impotriva societatii fondatoare, careia ii revin obligatiile sucursalei, daca sunt indeplinite conditiile legii la nivel global.
Asociatiile de societati cooperative, asociatiile profesionale Si uniunile judetene sau nationale nu pot fi subiecte ale procedurii insolventei, deoarece sunt constituite ca persoane juridice non profit ce au rolul de a sprijini cooperativele afiliate, fara a desfaSura activitati economice. Numai in masura in care vor efectua activitati economice directe cu caracter accesoriu Si in stransa legatura cu scopul principal, vor putea intra in domeniul de aplicare a legii, insa ca oricare alta persoana juridica de drept privat care desfaSoara Si activitati economice.
Asociatiile familiale se pot infiinta la initiativa unei persoane fizice Si se constituie din membrii familiei acesteia, iar in raporturile cu tertii asociatia este reprezentata de persoana din initiativa careia s-a infiintat sau de persoana imputernicita de aceasta. Pentru a desfaSura activitate economica in forma asociatiei familiale, persoanele fizice trebuie sa obtina autorizatie Si sa se inregistreze in registrul comertului, astfel ca intra in domeniul de reglementare al Legii privind procedura insolventei.
[9]
Procedura insolventei, in ambele sale forme - reorganizare judiciara Si faliment - poate fi deschisa numai la cerere, iar calitate procesuala activa in acest sens au numai creditorii Si debitorul.
Fata de procedura anterioara, reglementata de Codul comercial, este eliminata posibilitatea tribunalului de a se autoinvesti cu solutionarea unor cereri pentru deschiderea procedurii insolventei.
De asemenea, in forma actuala a legii, numai Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare mai are calitate procesuala pentru a introduce cereri impotriva persoanelor aflate sub supravegherea Si controlul sau Eliminarea din aceasta categorie a Bancii Nationale a Romaniei Si a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a avut ca temei faptul ca insolventa persoanelor aflate sub controlul acestor institutii beneficiaza de un cadru legislativ special, derogator de la dreptul comun reprezentat de Legea privind procedura insolventei.
In acelaSi timp, Codul de procedura fiscala prevede in mod expres obligatia organelor de executare de a formula cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva persoanelor fizice Si juridice pentru creantele bugetare neachitate la termen