Cererea de valorificare imediata a obiectului garantiei Art. 39

1.  Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie, de orice fel, poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii mentionate la art. 36 cu privire la creanta sa Si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 116 - 118 Si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute de art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una dintre urmatoarele situatii:

1. atunci cand valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor Si partilor de creante garantate cu acel obiect;

1.  obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reuSita planului de reorganizare propus;
2. obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea Si vanzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza.

2.  atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, datorita:

1. diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
2.  diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor Si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
3.  lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii.

2.  In cazurile prevazute la alin. (1) lit. B judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune in schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite a oferi o protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:

1. efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului, pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
2. efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului, pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor Si penalitatilor de orice fel Si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr- o creanta cu rang inferior;
3.  novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale, ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.

3.  Reclamantul intr-o cerere de ridicare a suspendarii trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A. b), ramanand debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare Si, respectiv, a celorlalte elemente.

Comentarii generale:

Prevederile textului de lege mai sus arătat reprezintă o limitare a regulii suspendării legale instituite la art. 36 din lege, în favoarea anumitor creditori, respectiv a titularilor de creanţe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanţie reală mobiliară, ori drept de retenţie, de orice fel.

Având în vedere alternativa conferită creditorilor deţinând creanţe garantate cu ipotecă (...), în baza prevederilor mai sus arătate, în ipoteza în care aceştia îşi exercită dreptul de urmărire individuală a bunurilor şi primesc acest acord, la votul în Comitetul creditorilor ei ar trebui să se abţină de la vot.

Comentarii la art. 39

Evaluarea bunului care constituie obiectul garantiei se va efectua in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare.

In ipoteza in care, pe parcursul procedurii, unul dintre creditorii detinand o creanta garantata formuleaza una sau mai multe cereri de ridicare a suspendarii legale, in conditiile textului art. 39, judecatorul-sindic va trebui sa ii dispuna administratorului judiciar sa analizeze dovezile aduse in probatiune de catre reclamant, respectiv:

• valabilitatea creantei Si a garantiilor constituite asupra bunurilor debitorului;
• stabilirea ordinii garantiilor (daca bunul este grevat de mai multe sarcini succesive);
• daca sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (1) lit. A ale acestui text de lege;

■ daca exista sau nu o protectie corespunzatoare a creantei garantate raportat la

obiectul garantiei, datorita motivelor enumerate la lit. B;

In aceste din urma cazuri, cererea creditorului va putea fi respinsa daca administratorul sau debitorul propune in schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite a oferi o protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului (plati periodice, garantii suplimentare etc.).

Avand in vedere caracterul concursual al procedurii instituite impotriva debitorului, acest text de lege se impune a fi aplicat in mod restrictiv, in masura in care nu aduce atingere drepturilor legitime ale altor creditori. In acest sens, judecatorul-sindic va verifica daca solutiile propuse de administratorul judiciar sunt realiste sau, dupa caz, administratorul va verifica daca solutiile propuse de debitor sunt realiste.

Baza teoretica a acestei posibilitati acordate creditorilor garantati, consacrata - in alte conditii - Si la art. 121 alin. (3) din lege, o reprezinta posibilitatea acordata acestora de a-Si satisface creantele cu prioritate din vanzarea bunurilor afectate garantiei lor.

Deoarece exista insa interconectari intre distributia pentru creditorii garantati Si cea pentru creditorii chirografari, este important ca vanzarea acestor bunuri sa se faca la valoarea lor cea mai inalta (ridicata), nu la cea care multumeSte numai pe creditorul garantat (valoarea creantei acestuia), excedentul urmand a fi alocat satisfacerii creditorilor chirografari, motiv pentru care consultarea comitetului creditorilor va fi necesara.

Deoarece Legea prevede ca o astfel de vanzare poate avea loc numai daca valoarea bunului este complet acoperita de valoarea creantei garantate, se presupune ca in cazul in care pretul de vanzare obtinut excede aceasta valoare, iar creditorii chirografari se opun vanzarii bunului, vanzarea sa nu poate avea loc, chiar daca bunul nu este determinant pentru planul de reorganizare.

Textul se aplica numai garantiilor reale mobiliare sau ipotecilor, precum Si drepturilor de retentie apartinand creditorilor care au dobandit o creanta legata de un bun. Dreptul de retentie este opozabil nu numai debitorului, ci Si tertilor, inclusiv administratorului judiciar sau lichidatorului. Codul civil Si jurisprudenta recunosc acest drept: vanzatorului care nu a primit pretul (art. 1322, 1323); depozitarului care a efectuat cheltuieli in legatura cu lucrul (art. 1618, 1619); celui care a incorporat o munca in repararea sau revizia lucrului; cumparatorului al carui titlu a fost rezolvit (art. 1377); chiriaSului evacuat; cumparatorului imobilului (art. 1441, 1444); hotelierului Si transportatorului (1730). Din aceste cazuri particulare s-a desprins principiul conform caruia dreptul de retentie exista in favoarea oricarui detinator al lucrului care poseda fata de debitor o creanta, ori de cate ori exista o conexitate certa Si evidenta intre creanta Si lucrul detinut, cum ar fi, de exemplu, expozantul care nu Si-a primit taxa de participare la expozitie, organizatorul targului de automobile care nu Si-a incasat taxele de intrare etc.

Formulare recomandate