Cerere de interventie principala formulata direct in apel, Diferentiere fata de transmiterea calitatii procesuale

Interventia voluntara principala presupune, potrivit art. 61,62 cod procedura civila existenta unui drept propriu si valorificarea acestuia in procesul deja inceput, putand fi formulata direct in apel doar cu acordul tuturor partilor.

Ea se distinge de transmisiunea conventionala a calitatii procesuale, reglementata de art. 39 cod procedura civila, care presupune intervenirea unui act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de transmitere a bunului sau dreptului litigios, in cursul procesului.

In ipoteza in care transmisiunea a avut loc anterior deschiderii unui proces, instanta investita cu plangerea formulata de persoanele care au dobandit drepturile succesorale prin contract are posibilitatea de a pune in discutie exceptii legate de efectele acestui contract sau de puterea de lucru judecat a unor hotarari judecatoresti, insa nu poate introduce in cauza direct in apel persoana care a transmis dreptul.

Asupra recursului civil de fata;

Prin sentinta civila nr. 1562 din 21 aprilie 2015 pronuntata de Judecatoria Drobeta Turnu Severin in dosarul nr...s-a respins ca neintemeiata actiunea formulata de petentii

C.I.A., M. S. H., L.M., C.M., J.G. si SC A. A. SRL si de intervenientii in nume propriu D.M., T.V., M. C. in contradictoriu cu ’ intimatii CLFF SISESTI si COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR A JUDETULUI MEHEDINTI.

S-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei REGIA NATIONALA A PADURILOR ROMSILVA si, in consecinta, s-a respins actiunea impotriva acestei parate.

Instanta a retinut ca la data de 07.10.2014, petentii C.I.A., M.S.H, L.M., C.M., J. G. si SC A.A.SRL (ultimii doi dobanditori ai drepturilor succesorale dupa S.T. in baza contractului de cesiune drepturi succesorale autentificat sub nr ...), in calitate de mostenitori ai autorului lor Stefan Barbu Druga, au formulat plangere impotriva hotararii comisiei locale de fond funciar a comunei S, judetul M, adoptata in sedinta din data de 27 12 2005 si a Hotararii Comisiei Judetene pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar nr...prin care a fost respinsa cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren de 420 ha padure.

La data de 06.11.2014 au formulat cereri de interventie principala D.M., T.V. si M. C., in calitate de mostenitoare ale autorului S.B.D., solicitand aceleasi drepturi ca si petentii.

Instanta a retinut ca un numar de 11 persoane au revendicat prin cererea inregistrata la nr... o suprafata de padure de 400 hectare, o moara pe apa, 208,5 ha teren arabil si un conac, ca mostenitori ai lui Stefan Barbu Druga, decedat in anul 1969, solicitarile lor fiind respinse corect de comisia locala de fond funciar, intrucat nu s-a facut dovada ca autorul petentilor ar fi dobandit anterior anului 1948 anumite proprietati pe raza comunei S.

Prin sentinta nr.19 din 19 Mai 2015, Judecatoria Dr. Tr. Severin a dispus completarea sentintei pronuntate in sensul ca a respins si cererile de interventie in interes propriu formulate.

Impotriva celor doua sentinte au declarat apel petentii si intervenientii, invocand motive de nelegalitate si netemeinicie a celor doua hotarari.

La data de 22 noiembrie 2016, S. T. a formulat o cerere solicitand introducerea sa in cauza in locul apelantelor petente G.J. si SC A.A. SRL, aratand ca este titulara cererii de reconstituire a dreptului de proprietate alaturi de ceilalti petenti si ca a incheiat cu G.J. si SC A.A. SRL contract de cesiune de drepturi succesorale aut. sub nr. .. privind drepturile din succesiunea autoarei D.O. V.

A sustinut ca persoanele cu care a contractat au interpretat abuziv actul de cesiune, apreciind ca au dreptul de a solicita si bunurile autorului S. B.D., desi acestea nu au fost transmise.

Intervenienta a sustinut ca si-a justificat calitatea procesuala si in alt dosar, solutionat irevocabil de Curtea de Apel Craiova prin decizia 264 din 27.06.2016, ceea ce permite introducerea sa in cauza de fata.

Cererea de interventie a fost comunicata partilor, masura luata de tribunal prin incheierea de sedinta de la 29 .11.2016, iar in sedinta publica de la 17.01.2017 instanta a calificat cererea ca fiind interventie principala si a solicitat ca toate partile sa isi exprime acordul privind admisibilitatea acesteia, dispunand emiterea de adrese catre partile lipsa.

Prin incheierea de sedinta de la 21 februarie 2017 Tribunalul Mehedinti a respins cererea de interventie principala formulata de intervenienta S.T., avand in vedere ca nu exista acordul expres al tuturor partilor potrivit art. 62 alin. 3 cod procedura civila, retinandu-se ca apelantii petenti si apelantii intervenienti, reprezentati prin avocat, nu si-au exprimat acordul privind formularea cererii de interventie principala direct in apel.

La data de 27.02.2017 apelanta S.T. a formulat recurs impotriva incheierii de sedinta din data de 21.02.2017 prin care Tribunalul Mehedinti a respins cererea de introducere in cauza.

In motivarea recursului a sustinut ca in mod gresit instanta a calificat cererea sa de a fi introdusa in cauza ca fiind o cerere de interventie principala. A aratat ca aceasta cerere are la baza succesiunea procesuala, care poate opera in cazuri justificate in orice faza procesuala.

A aratat ca prin cererea de introducere in cauza a invederat ca este titulara cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul cauzei de fata, alaturi de ceilalti mostenitori ai autorului S.B. D.

Recurenta a aratat ca petentele J. G. si SC A.A. SRL au promovat cerere pretinzand ca le-au fost cesionate drepturile succesorale dupa autorul Barbu Druga, interpretand eronat contractul de cesiune aut. sub nr. ... A invocat decizia civila 264 din 27.06.2016 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul ... in care i s-a recunoscut intinderea drepturilor cesionate, respectiv faptul ca a instrainat doar drepturile din proprietatea autoarei Druga Olga Victoria.

Recurenta a aratat ca in aceste conditii se poate dispune introducerea sa in cauza, in temeiul succesiunii procesuale, institutie care reglementeaza trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la o persoana la alta si care este posibila in orice stadiu procesual, succesorului fiindu-i opozabile toate actele savarsite in proces pana la intervenirea sa in cauza.

A solicitat admiterea recursului, modificarea incheierii recurate, in sensul admiterii

cererii.

Recursul nu este fondat, urmand sa fie respins pentru urmatoarele considerente.

Potrivit art. 55 cod procedura civila, in procesul civil sunt parti reclamantul, paratul, precum si tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in cauza. Dupa introducerea cererii de chemare in judecata si stabilirea de catre reclamant a cadrului procesual sub aspectul partilor din proces, atragerea in proces a altor persoane poate fi facuta doar in formele prevazute de art. 61- 78 cod procedura civila.

Interventia voluntara principala, reglementata de art. 61,62 cod procedura civila este o forma de participare a tertilor la judecata in curs, care presupune ca din proprie initiativa o persoana formuleaza cerere de introducere a sa in cauza, pentru a-si apara un drept propriu. Nu este necesara identitatea intre dreptul dedus judecatii de reclamant si cel invocat de intervenient, ci este suficient ca intre acestea sa existe o stransa legatura.

In speta, tribunalul a apreciat corect ca prin solicitarea de a fi introdusa in cauza numita S.T. a formulat o cerere de interventie principala.

Pentru a caracteriza astfel cererea se are in vedere ca recurenta a invocat dreptul sau propriu de mostenitoare a autorului S.B.D., faptul ca a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate impreuna cu reclamantii si intervenientii din cauza, solicitand, practic, sa i se reconstituie dreptul de proprietate alaturi de acestia, in urma desfiintarii hotararii comisiei judetene de fond funciar. Este evident ca recurenta nu numai ca urmareste un interes personal, material si actual, dar si invoca un drept de proprietate ce ii apartine si calitatea de mostenitor cu privire la autorul de la care s-a preluat terenul cu privire la care se solicita reconstituirea.

Art. 62 alin. 3 cod procedura civila impune ca pentru admisibilitatea unei cereri de interventie principala direct in calea de atac a apelului sa existe acordurile exprese al tuturor partilor, acord care nu a fost exprimat in cauza de reclamanti si intervenienti.

Este nefondata sustinerea recurentei in sensul ca a solicitat introducerea sa in cauza in temeiul succesiunii procesuale.

Astfel, potrivit art. 38 cod procedura civila drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise in cursul procesului civil, transmisiunea operand legal sau conventional.

Transmisiunea legala are loc pe calea succesiunii si opereaza atunci cand una dintre parti decedeaza pe parcursul solutionarii litigiului iar mostenitorii sai ii preiau pozitia procesuala. Este evident ca recurenta nu invoca o astfel de transmisiune, cat timp nu este vorba despre decesul uneia dintre parti.

Transmisiunea conventionala a calitatii procesuale presupune intervenirea unui act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit (cesiune de creanta, vanzare, donatie etc.) a bunului sau dreptului litigios. Art. 39 cod procedura civila se refera la transmisiunea dreptului litigios in cursul procesului, ceea ce duce la concluzia ca doar in ipoteza in care transmisiunea legala sau conventionala intervine in timpul judecatii poate fi vorba despre introducerea in cauza a altei persoane, adica a aceluia care a dobandit de la parte fie universalitatea drepturilor, fie doar dreptul dedus judecatii.

In ipoteza in care transmisiunea a avut loc anterior deschiderii unui proces, este evident ca trebuie chemata in judecata in calitate de parte persoana care era titulara dreptului sau a obligatiei la data cand a fost pornita actiunea.

Atunci cand actiunea a fost promovata de o persoana care anterior sesizarii instantei a transmis dreptul sau, se pune in discutie calitatea sa procesual activa, iar atunci cand, din eroare sau necunoastere, este chemat in judecata cel care transmisese un drept, el poate invoca lipsa calitatii sale procesual pasive.

Asadar, succesiunea procesuala, invocata de recurenta, presupune, prin definitie si simpla logica a termenilor, ca transmisiunea (succesiunea) sa fi intervenit dupa promovarea unei cereri de chemare in judecata.

In speta, recurenta invoca un contract de cesiune de drepturi succesorale intervenit in anul 2008 care nu are nicio legatura cu aplicarea in cauza a dispozitiilor art. 38,39 cod procedura civila deoarece nu justifica o succesiune procesuala a recurentei in drepturile petentilor cu care a fost incheiat respectivul contract.

Nu are relevanta asupra caracterizarii cererii de introducere in cauza decizia civila nr. 264 din 27.06.2016, cat timp in respectiva cauza nu s-a pus o problema identica si nu s-a dezlegat problema de drept a posibilitatii numitei S.T. de a interveni direct in calea de atac, luand locul unora dintre reclamantii initiali, fara acordul tuturor partilor. In dosarul .... S. T. a avut calitatea de reclamanta inca de la formularea cererii de chemare in judecata, la data de 15.04.2011 iar faptul ca i s-a recunoscut calitatea de mostenitoare pentru un anumit autor si sau dat dezlegari cu privire la interpretarea contractului de cesiune, inclusiv sub aspectul intinderii dreptului transmis, nu se impune cu autoritate de lucru judecat sub aspectul calificarii cererii de introducere in cauza si a admisibilitatii acesteia.

Instanta investita cu plangerea formulata de persoanele care au dobandit de la recurenta drepturile succesorale prin contractul din anul 2008 are posibilitatea de a pune in discutie exceptii legate de efectele acestui contract sau de puterea de lucru judecat a unor hotarari judecatoresti iar recurenta isi poate valorifica pe cale separata drepturile pretinse, insa in acest stadiu procesual se pune in discutie numai daca recurenta justifica o transmisiune procesuala a drepturilor, pentru a fi introdusa in cauza.

Instanta subliniaza ca actul de cesiune a drepturilor succesorale din anul 2008 nu poate fi calificat ca o transmisiune procesuala si nu se poate dispune introducerea in cauza a recurentei direct in apel in temeiul acestuia iar faptul ca reclamanta a transmis sau nu drepturile din litigiul de fata este lipsit de relevanta in acest recurs, deoarece recurenta nu poate lua locul unor parti chiar daca acestea nu ar avea calitate procesuala activa.

Apreciind ca dispozitiile art. 61 si 62 cod procedura civila au fost corect aplicate de tribunal, care a fost investit de recurenta S.T. cu o veritabila cerere de interventie principala, potrivit art. 483 si urm. cod procedura civila recursul se va respinge ca nefondat.
(Decizie nr. 122 din 06 Aprilie 2017 - Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila - rezumat judecator Gabriela Ionescu)