Cerere de extradare, Conditia dublei incriminari a faptei

 

Cuprins pe materii:
Cooperare judiciara internationala in materie penala

Indice alfabetic
: arestare provizorie in vederea extradarii, notita rosie, dubla incriminare,

solicitant de azil, persoana extradabila

Temei de drept:
Conventia Europeana de Extradare de la Paris Tratatul dintre Romania si Republica Moldova privind asistenta juridica in materie civila si penala, Legea nr. 302/2004, art. 52 alin. 7, art. 19 lit. b si 44 alin. 3, art. 38 , art. 24 din Legea nr. 302/2004

Cererea de extradare formulata de Ministerul Justitiei al Republicii Moldova, fundamentata pe incheierea Judecatoriei, prin care persoana urmarita a fost anuntata in cautare, in vederea executarii unei pedepse de 1 an inchisoare, aplicata persoanei urmarite X. pentru savarsirea infractiunii de „incalcarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de catre persoana care conduce mijlocul de transport”, prevazuta de art. 264 alin. 1 din Codul penal al Republicii Moldova, prin sentinta Judecatoriei Straseni din 29 decembrie 2015, modificata prin decizia Curtii de Apel Chisinau din 16 martie 2016 si a incheierii Judecatoriei Straseni din 16 aprilie 2017, nu poate fi admisa intrucat nu exista dubla incriminare a faptelor persoanei extradabile, conform art. 52 alin. 7 din Legea nr. 302/2004.

Arestare provizorie in vederea extradarii pe baza notitei rosii; lipsa unui mandat de arestare; decizie judiciara cu acelasi efect - incheiere de cautare in vederea executarii unei pedepse definitiv aplicate.

Statutul de solicitant de azil impiedica extradarea, pana la solutionarea cererii de azil, insa nu produce nici un efect asupra masurii arestarii provizorii, atata timp cat aceasta a fost dispusa anterior introducerii cererii de azil.

Dubla incriminare - verificari. Fapta care, conform legislatiei penale din Romania, necesita conditionari speciale pentru a fi apreciata ca infractiune (urmare imediata constand intr-o gravitate a leziunilor victimei concretizata intr- un numar de zile de ingrijiri medicale, urmarire conditionata de existenta unei plangeri prealabile).

La data pronuntarii deciziei in recurs (asupra cererii de acordare de azilului formulate de persoana solicitata), a incetat calitatea de solicitant de azil a persoanei extradabile, statut care impiedica, de plano, extradarea, conform Legii nr. 122/2006.

Curtea de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, sentinta penala nr.

3/CJI/14.01.2019

In baza difuziunii (notitei rosii) cu nr. de referinta 30/.../D30/2015 R.M, nr. de referinta a cazului la Secretariatul General INTERPOL 2015/..-1 a Biroului INTERPOL Moldova, transmisa la data de 17 iunie 2018, prin Centrul de Cooperare Politieneasca

Internationala, Biroul National INTERPOL Romania, sub nr /KV, autoritatea judiciara

emitenta, Biroul National Central Interpol Moldova, a formulat cerere de arestare provizorie, in vederea extradarii, a persoanei urmarite X., cetatean moldovean, confirmand ca in cazul arestarii va inainta cererea de extradare a persoanei urmarite, acesta urmand a fi cercetat, in Republica Moldova, pentru comiterea la data de 10 decembrie 2014, a infractiunii de incalcarea legislatiei rutiere, prevazuta de art. 264 alin. 1 din Codul penal al Republicii Moldova.

In cuprinsul notitei rosii, faptele presupus comise de persoana solicitata X., au fost descrise astfel:

„In data de 10.12.2014, la ora 18.10, cetateanul X. conducea un automobil marca BMW 525 cu placile de inmatriculare XXXX 8XX si se deplasa pe itinerariul Chisinau- Ungheni, catre orasul Chisinau, in zona garii orasului Straseni, situat la bordul automobilului si, pentru ca a incalcat regulile de circulatie, a pierdut controlul automobilului si, drept urmare, a tamponat pietonul T.C. care traversa strada. Urmare acestui fapt, victima s-a ales cu leziuni corporale medii.” S-a aratat ca pedeapsa maxima prevazuta de legea penala din Republica Moldova pentru aceste infractiuni este 2 ani privare de libertate.

Faptele pentru care a fost judecat se arata ca au fost comise la data de 10 decembrie 2014 si constituie infractiuni de incalcarea legislatiei rutiere, prev. de art. 264 alin. 1 din Codul penal al Republicii Moldova.

S-a comunicat ca Tribunalul orasului Straseni, Republica Moldova a emis la data de 02 aprilie 2015 un mandat de arest sau
decizie judiciara cu acelasi efect, nr. 1-..../2015, pe numele persoanei extradabile.

Dupa identificarea si retinerea persoanei urmarite, X., prin ordonanta nr. 31/2018 din data de 17 iunie 2018, ora 21:40, a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Iasi, data in dosarul nr. 22.../II/5/2018, la data de 18 iunie 2018, a fost sesizata instanta cu propunerea de arestare provizorie, in caz de urgenta, prev. de art. 44 din Legea nr. 302/2004 modificata.

Dupa identificarea persoanei urmarite de instanta, aceasta a fost informata asupra motivului aducerii in fata completului de judecata, i s-a adus la cunostinta continutul difuziunii inaintate de autoritatea judiciara din Republica Moldova, existenta mandatului de arestare emis de autoritatile din Republica Moldova, descrierea faptelor mentionate in difuziune si incadrarea juridica. Persoana urmarita X. a fost ascultata de instanta, cele declarate fiind consemnate in declaratia atasata la dosar.

Prin incheierea din 18.06.2018, Curtea de Apel Iasi a dispus, in baza dispozitiilor art. 44 din Legea nr. 302/2004, modificata, raportat la dispozitiile art. 16 din Legea nr. 80/1997, modificata, arestarea provizorie, in caz de urgenta, a persoanei urmarite X., in vederea extradarii, pe o durata de 30 zile, cu incepere de la 18 iunie 2018 si pana la 17 iulie 2018, inclusiv.

Verificand asupra indeplinirii conditiilor privind arestarea provizorie, in regim de urgenta, in vederea extradarii, Curtea a constatat indeplinite aceste conditii, apreciind, totodata, necesara arestarea provizorie a persoanei extradabile X.

Instanta a constatat ca nicio alta masura preventiva mai usoara, nu este posibil a fi luata in cauza, in raport de prevederile legale incidente, respectiv art. 44 din Legea nr. 302/2004, modificata, raportat la dispozitiile art. 16 din Legea nr. 80/1997 modificata, si nici nu este oportuna a fi dispusa, avand in vedere si faptul ca persoana extradabila X. nu este cetatean roman si nu are domiciliul pe teritoriul Romaniei, existand riscul de sustragere de la procedura cererii de extradare, neexistand garantii suficiente pentru a se evita riscul de fuga sau sustragere de la executarea cererii de extradare.

In adresa catre Ministerul Justitiei - Directia Drept international si Cooperare Judiciara de solicitare a obtinerii cererii de extradare formulata de autoritatile judiciare din Republica Moldova si a documentatiei aferente, s-a indicat ca, in cadrul examenului de regularitate, conform art. 38 din Legea nr. 302/2004, respectiv verificarea actelor anexate cererii de extradare, conform Conventiei Europene de extradare de la Paris, sa fie avute in vedere date/informatii suficiente care sa poata asigura instantei analiza art. 2 si art. 12 din Conventie, in conditiile in care, din datele care rezulta din difuziune si hotararile anexate, persoana extradabila a fost condamnata de Republica Moldova pentru o fapta care, conform legislatiei penale din Romania, necesita conditionari speciale pentru a fi apreciata ca infractiune.

Incheierea instantei a fost atacata de persoana extradabila X., ramanand definitiva prin decizia penala nr. 645 din data de 29 iunie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin respingerea contestatiei declarata de persoana extradabila impotriva incheierii pronuntata de Curtea de Apel Iasi la data de 18 iunie 2018, care a fost mentinuta.

Pentru termenul de judecata din data de 19 iulie 2018, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi a inaintat instantei adresa Ministerului Justitiei cu nr. de referinta, 54703/2018 din data de 16 iulie 2018, cererea de extradare nr. 0718YYY din data de 16 iulie 2018 formulata de Ministerul Justitiei din Republica Moldova, sentinta Judecatoriei Straseni din 29 decembrie 2015, decizia Curtii de Apel Chisinau din 16 martie 2016, certificatul de intrare in vigoare a deciziei Curtii de Apel Chisinau din 16 martie 2016, incheierea Judecatoriei Straseni din 6 aprilie 2017, decizia Curtii de Apel Chisinau din 15 iunie 2017, incheierea Judecatoriei Straseni din 15 iunie 2016, extrasul din Codul penal al Republicii Moldova, certificatul privind apartenenta la cetatenia Republicii Moldova.

Ministerul Justitiei din Romania a efectuat controlul de regularitate, in conformitate cu dispozitiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala republicata si a constatat ca:

• persoana a carei extradare se solicita este cetatean moldovean;
• intre Romania si Republica Moldova se aplica dispozitiile Conventiei europene de extradare, incheiata la Paris la 13 decembrie 1957;
• extradarea este supusa conditiilor prevazute de art. 18-35 din Legea nr. 302/2004;
• la cererea de extradare au fost atasate documentele prevazute de art. 36 din Legea nr. 302/2004;
• nu este incidenta niciuna din limitele acordarii cooperarii judiciare prevazute de art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, republicata.

S-a facut precizarea ca Ministerul Justitiei a efectuat o consultare, prin mesaj electronic, cu reprezentantul autoritatii centrale din Moldova, cu privire la existenta unui mandat de arestare in cauza, raspunsul furnizat fiind in sensul ca din examinarea actelor dosarului rezulta ca nu exista un mandat de arest, insa in baza incheierii Judecatoriei Straseni din 15 iunie 2016, X. a fost anuntat in cautare (respectiv ca aceasta constituie temeiurile de retinere al acestuia).

La data de 19 iulie 2018 a fost audiata persoana urmarita cu privire la cererea de extradare transmisa de autoritatile judiciare din Republica Moldova, raspunsul persoanei urmarite fiind consemnat intr-un proces-verbal atasat la dosarul cauzei. In esenta acesta s-a opus extradarii, facand opozitie la aceasta.

In raport de prevederile Conventiei de la Paris privind extradarea, Tratatului bilateral dintre Romania si Republica Moldova, cat si in temeiul dispozitiilor Legii nr. 302/2004 modificata, instanta a solicitat informatii suplimentare de la autoritatile judiciare din Republica Moldova, prin canalele oficiale, prin autoritatile centrale, respectiv Ministerul Justitiei, pentru verificarea tuturor conditionalitatilor pe cererea de extradare.

S-a solicitat Ministerului Justitiei din Romania - Directia Drept International si Cooperare Judiciara sa acorde sprijinul instantei in obtinerea urmatoarelor informatii suplimentare de la autoritatile judiciare din Republica Moldova:

1. O copie a raportului de expertiza medico-legala nr. 14 din 27 ianuarie 2015, la care se face referire atat in sentinta pronuntata de Judecatoria Straseni, Republica Moldova (dosar nr. 1-211/2018), cat si in decizia Curtii de Apel Chisinau (dosar nr. 1a-282/16), precum si orice alte acte medicale vizand pe victima T.C., in legatura cu leziunile produse prin acest accident de circulatie, documentele fiind necesare in analiza (care este obligatorie pentru instanta romana), de verificare a dublei incriminari, atat in raport de prevederile Conventiei de la Paris privind extradarea, Tratatului bilateral dintre Romania si Republica Moldova, cat si in temeiul dispozitiilor Legii nr. 302/2004, modificata.

S-a facut precizarea ca, in conformitate cu dispozitiile legii penale romane, producerea unui accident de circulatie cu victima, constituie infractiune numai in situatia in care leziunile produse acesteia depasesc 90 de zile de ingrijiri medicale, conform art. 196 alin. 3 cu referire la al. 2 si art. 194 C.pen. roman.

Din considerentele hotararilor din Republica Moldova situatia nu este deplin lamurita, deoarece se retine ca leziunile cauzate victimei T.C. au necesitat mai mult de 21 de zile de ingrijiri medicale, sintagma care nu lamureste incriminarea, pe teritoriul Romaniei, a unei fapte similare. Din acest motiv, instanta romana are nevoie de raportul de expertiza medico- legala nr. 14 din 27 ianuarie 2015, precum si alte acte medicale ale victimei, daca exista.

2. Daca, conform legislatiei Republicii Moldova, infractiunea pentru care a fost condamnata persoana extradabila, prev. de art. 264 din Codul penal al Republicii Moldova, presupune plangerea prealabila a persoanei vatamate pentru tragerea la raspundere penala; solicitarea vine in contextul in care, in Romania, infractiunea corespondenta este cu plangere prealabila, astfel ca trebuie a se analiza daca exista cadrul legal de constatare a existentei pozitiei persoanei vatamate, in ceea ce priveste cererea de extradare. Atat Conventia de la Paris privind extradarea, cat si Tratatului bilateral dintre Romania si Republica Moldova, precum si Legea nr. 302/2004 prevad ca daca infractiunea, in ambele state, este conditionata de plangerea prealabila pentru tragerea la raspundere penala, este nevoie de punctul de vedere al persoanei vatamate, la extradare.
3. Urmare a mentiunilor din adresa Ministerului Justitiei din cererea de extradare, sa se comunice daca incheierea Judecatoriei Straseni din data de 15 iunie 2016 pronuntata in dosarul nr. 21-34/2016, prin care s-a anuntat in cautare X., reprezinta un act echivalent cu un mandat de arestare si care este forta/valoarea juridica a acestei anuntari in cautare, atata timp cat aceasta incheiere este mentionata ca stand la baza solicitarii de extradare.
4. Urmare a sustinerilor facute de aparatorul ales al persoanei extradabile, s-a solicitat ca autoritatile din Republica Moldova sa precizeze daca, pana in prezent, opereaza o lege de amnistie (sau alt act de clementa) sub incidenta caruia se afla faptele sau persoana condamnatului X. si daca, acest eventual act de clementa, opereaza de drept sau este necesara o cerere din partea condamnatului. In contextul unui raspuns pozitiv, s-a solicitat statului solicitant, sa comunice daca subzista si se insista in cererea de extradare.

Prin incheierea din 19 iulie 2018, Curtea de Apel Iasi, in baza dispozitiilor art. 43 din Legea nr. 302/2004 modificata, a mentinut masura arestarii provizorii, in vederea extradarii, luata fata de persoana extradabila
X.,
pe o perioada de 10 zile.

Persoana extradabila a formulat cerere de azil in Romania, conform documentelor aflate la dosar, care atesta depunerea cererii la data de 22 iunie 2018, ulterior arestarii provizorii de urgenta din prezenta cauza.

Dobandirea ulterioara a calitatii de solicitant de azil, dupa arestarea provizorie de urgenta, fata de dispozitiile art. 19 lit. b si 44 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, nu face nelegala masura dispusa in conditii legale si nu atrage revocarea acesteia, de plano.

Statutul de solicitant de azil impiedica extradarea, pana la solutionarea cererii de azil, insa nu produce nici un efect asupra masurii arestarii provizorii, atata timp cat aceasta a fost dispusa anterior introducerii cererii de azil.

Intr-o analiza mai larga, s-a constatat ca persoana extradabila nu a produs dovezi care sa contureze exceptiile de la extradare privind infractiunile politice conform art. 3 din Conventie si art. 65 alin. 1 lit. f si g din Tratat. Infractiunea pentru care se cere extradarea este una de drept comun, respectiv o vatamare corporala ca urmare a unui accident de circulatie pe drumurile publice.

Pentru termenul de judecata din data de 30.07.2018, autoritatile judiciare din Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Justitiei din Romania, au inaintat la dosarul cauzei raportul de expertiza medico-legala nr. 14 din 27.01.2015 intocmit de Ministrul Sanatatii al Republicii Moldova - SMLR Straseni, in care se face referire la fisa medicala 7239/2014 privind victima T.C., nascuta in anul 1952, domiciliat in localitatea Tatarasti, Straseni, Republica Moldova, instanta constatand ca se impune revenirea cu adresa catre Ministerul Justitiei in vederea efectuarii de demersuri pentru inaintarea acestei fise medicale de catre autoritatile judiciare din Republica Moldova, fisa indicata in raportul de expertiza medico-legala nr. 14 din 27.01.2015 intocmit de Ministrul Sanatatii al Republicii Moldova - SMLR Straseni, cu privire la care exista indicii ca ar fi emisa de Spitalul din Straseni, Republica Moldova, avand in vedere ca actele inaintate pana in prezent la dosarul cauzei nu sunt lamuritoare in aceea ce priveste localizarea fracturii pe tibie, aspect esential in analiza (care este obligatorie pentru instanta romana), de verificare a dublei incriminari, atat in raport de prevederile Conventiei de la Paris privind extradarea, Tratatului bilateral dintre Romania si Republica Moldova, cat si in temeiul dispozitiilor Legii nr. 302/2004, modificata.

Totodata, instanta a emis adresa si catre Centrul Regional de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil Radauti, pentru a se comunica data la care a fost inregistrata cererea formulata de persoana extradabila X., de acordare de azil; ce etape s-au parcurs pana la acest moment in ceea ce priveste aceasta cerere; daca s-a stabilit tipul procedurii - normala sau accelerata si cand anume se estimeaza ca finalizata toata aceasta procedura declansata, in conditiile in care numitul X. se afla in procedura de extradare cu Republica Moldova.

In cadrul controlului exercitat de instanta asupra masurii preventive, s-a constatat ca se impune efectuarea de verificari in ceea ce priveste localizarea fracturii pe tibie, aspect esential in analiza (care este obligatorie pentru instanta romana) de verificare a dublei incriminari, atat in raport de prevederile Conventiei de la Paris privind extradarea, Tratatului bilateral dintre Romania si Republica Moldova, cat si in temeiul dispozitiilor Legii nr. 302/2004, modificata, si ca fata de persoana extradabila, X., masura arestarii provizorii a fost dispusa inca din data de 18 iunie 2018 (43 de zile), acesta facand dovada ca familia sa locuieste pe teritoriul Romaniei, potrivit inscrisurilor depuse la dosarul cauzei. Instanta a retinut ca, in scopul de a asigura prezenta persoanei extradabile pe durata derularii procedurii de fata, vizand executarea cererii de extradare si prevenirii sustragerii persoanei extradabile de la executare, luand in considerare si domiciliul din Romania al familiei acestuia, unde locuieste permanent, necesitatea depunerii de catre autoritatile judiciare din Republica Moldova si de catre Centrul Regional de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil Radauti a inscrisurilor solicitate, masura preventiva a controlului judiciar, cu stabilirea obligatiilor legale este o masura proportionala si suficienta pentru realizarea scopului prev. de art. 44 din Legea nr. 302/2004 modificata, raportat la art. 16 din Legea nr. 80/1997 modificata.

Alegerea masurii alternative a controlului judiciar, asa cum s-a aratat mai sus, a fost determinata de nevoia asigurarii prezentei persoanei extradabile la executare, reprezentand optiunea care asigura echilibrul intre necesitatea prevenirii sustragerii de la executarea cereri de extradare si dreptul la libera miscare al persoanei solicitate.

In procesul de identificare a masurii preventive oportune adoptate, scopului instituit in procedura de fata, instanta a realizat analiza elementelor care circumstantiaza fapta, persoana, precum si natura, specificul masurii provizorii atasate procedurii de fata, respectiv identificarea si prinderea unei persoane in baza unei cereri de extradare.

In concret, instanta a retinut ca persoana solicitata nu are antecedente penale, nu a mai fost implicata in nicio procedura judiciara pana in prezent si ca fapta de care este acuzat de autoritatile judiciare din Republica Moldova are un grad mediu de pericol social, apreciat in raport de materialitatea faptelor imputate persoanei extradabile, asa cum au fost descrise in cererea de extradare, precum si fata de intervalul mare de timp de la comiterea presupusei fapte pana la initierea procedurii de fata.

In acelasi timp, in acord cu dispozitiile interne privind procesul de alegere a masurilor preventive oportune, masura controlului judiciar apare ca fiind apta si suficienta pentru a asigura prezenta persoanei extradabile la procedura de extradare, in mod special prin obligatiile impuse care, in cazul nerespectarii, vor duce la instituirea celei mai dure forme de preventie, respectiv arestarea provizorie.

Astfel, prin incheierea din 30.07.2018, Curtea de Apel Iasi, avand in vedere ca temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii provizorii nu mai subzistau la acel moment, in baza dispozitiilor art. 43 alin. 5 din Legea nr. 302/2004, modificata, art. 242 si art. 211 si urmatoarele din Codul de procedura penala, a dispus inlocuirea masurii arestarii provizorii luata fata de persoana extradabila cu masura preventiva a controlului judiciar, pe o durata de 30 de zile, cu incepere de la data ramanerii definitive a incheierii.

Pana la ramanerea definitiva a acestei incheieri, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 684/31.07.2018, a admis contestatia formulata impotriva incheierii din 19 iulie 2018 a Curtii de Apel Iasi si a dispus inlocuirea masurii arestarii provizorii luata fata de persoana extradabila cu masura preventiva a controlului judiciar, pe o durata de 30 de zile.

Autoritatile din Republica Moldova au comunicat copia raportului de expertiza medico-legala nr. 14 din 27 ianuarie 2015 si adresa Judecatoriei Straseni, prin care s-a precizat ca, in conformitate cu legislatia lor nationala infractiunea pentru care a fost condamnat cetateanul X, prevazuta de art. 264 alin. (1) C.pen., nu presupune plangerea prealabila a persoanei vatamate pentru tragerea la raspundere penala.

In aceeasi adresa s-a mentionat ca incheierea Judecatoriei Straseni nr. 21-34/2016 din 15.06.2016 prin care a fost anuntat in cautare X. nu reprezinta un act echivalent cu mandat de arestare, insa prin incheierea Judecatoriei Straseni nr. 21-54/2017 din 06.04.2017 s-a dispus anularea condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, stabilite condamnatului X. prin decizia Colegiului penal al Curtii de Apel Chisinau din 16.03.2016, pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 264 alin. (1) C.pen. si s-a trimis condamnatul X. pentru executarea pedepsei neexecutate de 1 an inchisoare cu evidenta termenului din momentul retinerii acestuia.

S-a mai aratat ca in Republica Moldova activeaza Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia in legatura cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independentei Republicii Moldova, sub incidenta careia se afla fapta savarsita de condamnatul X., fiind necesara cererea din partea condamnatului.

Cu adresa din 09.08.2018, Inspectoratul General pentru Imigrari - Directia de Azil si Integrare - Centrul Regional Radauti a comunicat copia conform cu originalul dupa hotararea 1GI-DAI nr. 3403280/d/DIM din 23.07.2018, aratand ca dosarul a fost solutionat in procedura ordinara de functionarul anume desemnat, care a hotarat respingerea cererii de azil nr. 3.403.2SQ/PSA din 22.06.2018 formulata de X.

Impotriva acestei hotarari a formulat plangere X., care a fost respinsa de Judecatoria Radauti prin sentinta civila nr. 3130/3.10.2018, pronuntata in dosarul 4789/285/2018.

Recursul persoanei extradabile impotriva acestei sentinte civile a fost anulat ca nesemnat prin decizia civila nr. 34/05.12.2018 a Curtii de Apel Suceava. La aceasta data de 05.12.2018, cand s-a pronuntat decizia in recurs, a incetat calitatea de solicitant de azil a persoanei extradabile, statut care impiedica, de plano, extradarea, conform Legii 122/2006.

Avand in vedere mentiunile din raportului de expertiza medico-legala nr. 14 din 27.01.2015 intocmit de Ministrul Sanatatii al Republicii Moldova - SMLR Straseni, inaintat la dosarul cauzei, in care se face referire la fisa medicala 7239/2014 privind victima T.C., instanta a dispus emiterea unei adrese catre Ministerul Justitiei in vederea efectuarii de demersuri pentru inaintarea acestei fise medicale de catre autoritatile judiciare din Republica Moldova, fisa medicala cu privire la care existau indicii ca ar fi emisa de Spitalul din Straseni, Republica Moldova, avand in vedere ca actele inaintate pana in prezent la dosarul cauzei nu sunt lamuritoare in aceea ce priveste localizarea fracturii pe tibie, aspect esential in analiza (care este obligatorie pentru instanta romana), de verificare a dublei incriminari, atat in raport de prevederile Conventiei de la Paris privind extradarea, Tratatului bilateral dintre Romania si Republica Moldova, cat si in temeiul dispozitiilor Legii nr. 302/2004, modificata.

La data de 9.08.2018 s-au inaintat instantei fisa medicala si toate celelalte acte medicale ale victimei T.C., inscrisurile acestea, alaturi de hotararile judecatoresti de condamnare fiind inaintate IML Iasi, cu solicitarea sa se comunica numarul maxim de ingrijiri medicale necesare vindecarii unei persoane, victima a unui accident de circulatie, care a suferit leziuni corporale sub forma de fractura inchisa a osului tibian pe dreapta, plaga contuza a fruntii, pe dreapta, leziuni ce au fost constatate prin raportul de expertiza medico-legala nr. 14 din 27.01.2015 intocmit de Ministrul Sanatatii al Republicii Moldova - SMLR Straseni, in baza fisei medicale 7239/2014 privind victima T.C., emisa de Spitalul din Straseni, Republica Moldova, concluzionandu-se ca reprezinta vatamari corporale medii care provoaca dereglarea sanatatii de lunga durata, mai mult de 21 de zile.

Astfel cum s-a indicat si prin adresa emisa de instanta la data de 17 iulie 2018, solicitarea punctului de vedere vine in contextul in care, conform legislatiei romane, constituie infractiunea de
„vatamare corporala din culpa",
prev. de art. 196 alin. 2 C.pen., cu referire la art. 194 alin. 1 lit. b C.pen., fapta prevazuta la art. 193 C.pen., care a cauzat leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale.

In cadrul cererii de extradare, instanta romana trebuie sa verifice daca faptele sunt infractiuni si conform legii romane, iar actele inaintate pana in prezent la dosarul cauzei nu sunt lamuritoare in aceea ce priveste localizarea fracturii pe tibie, aspect esential in analiza (care este obligatorie pentru instanta romana), de verificare a dublei incriminari, atat in raport de prevederile Conventiei de la Paris privind extradarea, Tratatului bilateral dintre Romania si Republica Moldova, cat si in temeiul dispozitiilor Legii nr. 302/2004, modificata.

S-a precizat, in mod expres, ca nu se solicita o expertiza medico-legala in cauza, ci doar o analiza a intregii documentatii, din care sa rezulte numarul maxim de ingrijiri medicale necesare vindecarii unei persoane, victima a unui accident de circulatie, care a suferit leziuni corporale sub forma de fractura inchisa a osului tibian pe dreapta, plaga contuza a fruntii, pe dreapta.

Prin adresa din 23.08.2018, IML Iasi a raspuns ca din documentele medicale puse la dispozitie si intocmite pe numele T.C. (Fisa Medicala a Bolnavului de Stationar nr. 7239 si Fisele A.T.I.) rezulta ca pacientul a fost internat in perioada 10-22.12.2014 cu diagnosticul „Fractura inchisa diafizara osul tibial pe dreapta cu deplasare. TCC inchis. Comotie cerebrala. Plaga contuza pe frunte. Soc hemoragie. Anemie post-hemoragica acuta. Consum de alcool. Contuzie gamba stanga". Pe 10.12.2014 a fost in A.T.I., a fost suturata plaga frontala si s-a imobilizat membrul inferior drept. intre 11-16.12.2014 s-a practicat tractiune scheletala transcalcaniana pe dreapta. Pe 16.12.2014 se intervine chirurgical practicandu-se reducerea sangeranda a fragmentelor osului tibial cu brosa centromedulara tija Kuntscher, sub protectia anesteziei rahidiene. Sunt consemnate la evolutie datele de 19.12 si 22.12.2014, cu referiri asupra starii pacientului. In documentele medicale puse la dispozitie nu sunt consemnate date cu privire la imobilizarea membrului inferior drept dupa interventia chirurgicala, timpul cat nu se permite calcarea cu membrul inferior drept sau alte recomandari ce se fac la externare. Se arata ca in literatura de specialitate acest tip de fractura, fractura diafizei tibiale cu deplasare, poate fi tratata: conservator, dupa reducerea ortopedica, aplica imobilizare in aparat ghipsat cruro-pedios timp de doua luni si apoi in a treia luna acesta este inlocuit cu o cizma ghipsata, cu genunchiul liber, bolnavul incepand sa mearga in carje, cu sprijin progresiv pe membrul inferior fracturat. In acest tip de tratament timpul teoretic de ingrijiri medicale, daca nu survin complicatii, este de 130-135 zile (timp ce include imobilizarea ghipsata si recuperarea functionala); chirurgical, la care dupa interventia chirurgicala cu osteosinteza, se aplica aparat ghipsat pentru 2-6 saptamani. Timpul teoretic de ingrijiri medicale in acest caz, daca nu survin complicatii, este de 60-65 de zile (timp ce include spitalizarea cu interventia chirurgicala, imobilizarea ghipsata si recuperarea functionala). La cazul la care facem referire s-a practicat tratamentul chirurgical, insa in documentele medicale puse la dispozitie nu se mentioneaza imobilizarea ghipsata dupa operatie si nici nu sunt consemnate recomandari la externare (fisa medicala incompleta).

Aprecieri asupra numarului final de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecarea unei fracturi, precum este cea suferita de pacient in cazul de fata, se pot face atunci cand sunt puse la dispozitie documentele medicale ce includ recomandarile medicului curant dupa tratamentul aplicat, documente medicale care sa urmareasca evolutia leziunii (daca a fost respectate recomandarile, daca au aparut complicatii) si aprecierea stam actuale a leziunii prin examinarea pacientului.

Fata de aceasta ultima precizare s-a revenit cu adresa catre autoritatile din Republica Moldova prin care s-a solicitat sa fie furnizate toate inscrisurile privitoare la victima T.C., datele, elementele, care sunt necesare pentru a putea stabili daca faptele pentru care a fost judecat si condamnat cetateanul moldovean X. reprezinta infractiune pe teritoriul Romaniei.

In reglementarea penala din Romania, un accident de circulatie cu victime, constituie infractiune daca leziunile produse victimei depasesc 90 de zile de ingrijiri medicale.

Elementele extrase din documentatia inaintata in solicitarea de extradare, respectiv hotararile judecatoresti, documentele medicale care au fost transmise ca urmare a solicitarii initiale de informatii suplimentare, corelate cu verificarile dispuse de instanta romana la Institutul de Medicina Legala Iasi, nu constituie suficiente date care sa plaseze numarul de zile de ingrijiri medicale, fie sub 90 de zile, fie peste 90 de zile de ingrijiri medicale.

In acest sens, s-a inaintat documentatia care a fost transmisa de autoritatea judiciara din Republica Moldova, precum si adresele de la Institutul de Medicina Legala Iasi care constituie raspunsurile la solicitarile instantei.

S-a solicitat, in acelasi scop, sa se aiba in vedere mentiunile din adresa Institutul de Medicina Legala Iasi, nr. 19023 din 21.08.2018, referitoare la faptul ca fisa medicala a victimei pare sa fie incompleta si ca din aceasta perspectiva apare ca fiind necesara comunicarea completa a documentele medicale ale victimei, oricare ar fi acestea, si scrisoarea medicala si biletul de externare al acesteia. Aceste ultime documente ar putea contine date care sa sprijine instanta romana in analiza dublei incriminari.

Avand in vedere ca persoana extradabila X. a depus la dosar o cerere din care rezulta ca s-a adresat autoritatilor judiciare din Republica Moldova pentru constatarea amnistiei, s-a solicitat ca, pe canale oficiale, sa se comunice daca s-a formulat o astfel de cerere, iar in caz afirmativ sa se comunice stadiul solutionarii acesteia.

Din demersul depus la dosar, in acest sens, de persoana extradabila, rezulta ca aceasta solicitare a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Straseni, Republica Moldova, sub nr. 4921 din data de 27.07.2018.

La data de 05.10.2018, pe canale oficiale, a fost inaintata scrisoarea Judecatoriei Straseni, din care rezulta ca nu exista alte acte medicale ale victimei T.C., toate inscrisurile medicale existente fiind deja comunicate anterior, respectiv copia raportului de expertiza medico-legala nr. 14 din 27.01.2015 si copia fisei medicale a bolnavului de stationar nr. 7239 T.C. Alte probe despre vatamarile corporale ale cetateanului T.C. la materialele dosarului penal de invinuire a cetateanului X. nu sunt anexate. S-a mai aratat ca persoana extradabila a depus cerere privind aplicarea amnistiei, in legatura cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independentei Republicii Moldova, pe Decizia Curtii de Apel Chisinau din 16.03.2016, care a fost inregistrata la data de 27.07.2018.

Din comunicarile ulterioare a rezultat ca prin incheierea din 1 noiembrie 2018 Judecatoria Straseni a respins cererea persoanei extradabile privind amnistia.

Se constata ca Ministerul Justitiei din Republica Moldova, prin cererea inregistrata sub nr. 0718395 din data de 16 iulie 2018, a solicitat extradarea persoanei urmarite X., in vederea executarii sentintei Judecatoriei Straseni din 29 decembrie 2015, modificata prin decizia Curtii de Apel Chisinau din 16 martie 2016 si a incheierii Judecatoriei Straseni din 06 aprilie 2017.

Se aratata in cererea de extradare ca prin sentinta Judecatoriei Straseni din 29 decembrie 2015, modificata prin decizia Curtii de Apel Chisinau din 16 martie 2016, X. a fost condamnat la un an privatiune de libertate, pentru comiterea infractiunii prev. de art. 264 alin. 1 din Codul penal al Republicii Moldova, descrisa astfel in Sentinta Judecatoriei Straseni din 29 decembrie 2015, reluata in decizia Curtii de Apel Chisinau din 16 martie 2016: „Inculpatul

X, la 10.12.2014, in jurul orei 18.10, detinand permisul de conducere categoriile B) si C), conducand automobilul de model „BMW 525” cu n/i LV AH 827, pe traseul Chisinau- Ungheni, directia de deplasare spre mun. Chisinau, ajungand in apropierea garii autor din oras Straseni, amplasata pe marginea aceluiasi traseu, partea dreapta directiei sale de deplasare, ignorand prevederile punctului 45 subpunct 1) al RCR in temeiul caruia „conducatorul trebuie sa conduca vehiculul in conformitate cu limita de viteza stabilita, tinand permanent seama de urmatorii factori: a) starea psihofiziologica ce influenteaza atentia si reactia, b) dexteritatea in conducere ce i-ar permite sa prevada situatiile periculoase, d) situatia rutiera... si subpunctul 2) al aceluiasi punct, in temeiul caruia „in cazul in care, in limita vizibilitatii apar obstacole care pot fi observate de conducator el trebuie sa reduca viteza sau chiar sa opreasca, pentru a nu pune in pericol siguranta traficului”, fara a reduce din viteza a tamponat cu partea fata- dreapta a automobilului ce-l conducea pietonul T.C., care traversa acelasi traseu din partea stanga spre dreapta, directia de deplasare spre mun. Chisinau. In rezultatul tamponarii, pietonului T.C. i-au fost cauzate leziuni corporale sub forma de fractura inchisa a osului tibian pe dreapta, plaga contuza a fruntii pe dreapta, leziuni corporale care conform raportului de expertiza medico-legala nr. 14 terminat la 27 ianuarie 2015 s-au format sub actiunea traumatica a unui corp contondent, posibil in timpul si circumstantele indicate si se califica ca vatamari corporale medii.”

Sentinta Judecatoriei Straseni din 29 decembrie 2015 a fost modificata prin decizia Curtii de Apel Chisinau din 16 martie 2016, in sensul ca executarea pedepsei de 1 an inchisoare aplicata persoanei extradabile X., pentru comiterea infractiunii prev. de art. 264 alin. 1 din Codul penal al Republicii Moldova, in temeiul dispozitiilor art. 90 din Codul penal al Republicii Moldova, a fost suspendata conditionat, pe un termen de proba de 1 an.

Prin incheierea din 15.06.2016 Judecatoria Straseni l-a anuntat in cautare pe X., iar ulterior, la data de 6 aprilie 2017, Judecatoria Straseni a adoptat incheierea de anulare a condamnarii cu suspendare conditionata a executarii pedepsei stabilita lui X., cu trimiterea condamnatului X. pentru executarea pedepsei neexecutate de 1 an privatiune de libertate. Prin decizia din 15.06.2017 Curtea de Apel Chisinau a respins ca nefondat recursul condamnatului X. impotriva incheierii din 6 aprilie 2017 a Judecatoriei Straseni.

Ministerul Justitiei din Romania a efectuat o consultare, prin mesaj electronic, cu reprezentantul autoritatii centrale din Moldova, cu privire la existenta unui mandat de arestare in cauza, raspunsul furnizat fiind in sensul ca, din examinarea actelor dosarului, rezulta ca nu exista un mandat de arest, insa in baza incheierii Judecatoriei Straseni din 15 iunie 2016, X. a fost anuntat in cautare (respectiv ca aceasta constituie temeiurile de retinere al acestuia).

Cu privire la legislatia incidenta si in aprecierea existentei incriminarii conform legii din Romania, Curtea de Apel Iasi constata urmatoarele:

Conform art. 24 din Legea 302/2004, denumit marginal - Dubla incriminare:

„(1) Extradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este suspectata sau acuzata ori a fost condamnata persoana a carei extradare se solicita este prevazuta ca infractiune atat de legea statului solicitant, cat si de legea romana.

2. Prin derogare de la dispozitiile alin. (1), extradarea poate fi acordata si daca fapta respectiva nu este prevazuta de legea romana, daca pentru aceasta fapta este exclusa cerinta dublei incriminari printr-o conventie internationala la care Romania este parte.
3. Diferentele existente intre calificarea juridica si denumirea data aceleiasi infractiuni de legile celor doua state nu prezinta relevanta, daca prin conventie internationala sau, in lipsa acesteia, prin declaratie de reciprocitate nu se prevede altfel.”

Conventia Europeana de Extradare de la Paris, din 1957, a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 80/09.05.1997, intrand in vigoare la 14 mai 1997.

Republica Moldova a ratificat aceeasi Conventie prin Hotararea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1183-Xi
n
din 14 mai 1997, intrand in vigoare la aceeasi data.

Asadar, pentru ambele state, Conventia Europeana de Extradare a intrat in vigoare la 14 mai 1997.

Intre Romania si Republica Moldova este incheiat un tratat bilateral privind asistenta juridica in materie civila si penala, ratificat de Romania prin Legea nr. 177/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 310/13.11.1997 si de Republica Moldova prin Hotararea Parlamentului nr. 1018-XIII din 03.12.1996, publicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 81/785 din 26.12.1996.

Acest tratat cuprinde in Cap. II dispozitii privind extradarea, reglementate in art. 6480.

Intre cele doua state, cu privire la extradare, sunt aplicabile doua instrumente, unul cu vocatie universala, respectiv Conventia Europeana de Extradare de la Paris si unul bilateral interstatal, respectiv Tratatul dintre Romania si Republica Moldova privind asistenta juridica in materie civila si penala, care nu a fost nedenuntat pana in prezent, conf. art. 100 din Tratat.

Coexistenta celor doua instrumente juridice in materia extradarii este sustinuta de art. 28 alin. 2 din Conventie, atata timp cat tratatul bilateral dintre Romania si Republica Moldova, ratificat ulterior Conventiei de catre Romania, instituie completari ale acesteia pentru inlesnirea aplicarii principiilor din Conventie.

Punctual, in domeniul dublei incriminari, la care Conventia face trimitere prin reglementarile din art. 2, din care rezulta expres ca dau loc la extradare faptele pedepsite de legile partii solicitante si ale partii solicitate in anumite conditii privind cuantumul pedepselor prevazute de lege sau aplicate (deci faptele trebuie sa fie recunoscute ca infractiuni pe teritoriul ambelor state, pentru ca numai in acest mod pot fi sanctionate cu pedepse, masuri de siguranta privative de libertate), Tratatul bilateral dintre Romania si Republica Moldova, cu respectarea art. 28 din Conventie completeaza dispozitiile acesteia pentru inlesnirea aplicarii principiilor Conventiei, sens in care prevede in cuprinsul art. 64, denumit marginal „obligatia extradarii”, principiul dublei incriminari, mentionand in aliniatul 2 ca „extradarea se admite numai daca fapta care face obiectul cererii de extradare constituire infractiune potrivit legilor ambelor parti contractuale”, iar alin. 4 stabileste ca aprecierea infractiunii ca fiind pedepsita de legile ambelor parti contractante nu este conditionata de imprejurarea ca legile partilor contractante inscriu fapta in aceeasi categorie de infractiuni sau o denumesc prin aceeasi terminologie.

Cum Conventia Europeana de Extradare de la Paris din 1957, prevede expres dubla incriminare, prin reglementarea din art. 2, nu sunt incidente prevederile art. 24 alin. 2 din Legea 302/2004.

In concluzie, fapta pentru care persoana extradabila a fost condamnata pe teritoriul Republicii Moldova, incadrata conform legii statului solicitant in infractiunea prevazuta la art. 264 alin. 1 din Codul penal al Republicii Moldova, formal si in acord cu aliniatul 4 al art. 64 sus citat, poate fi analizata, conform legislatiei Romaniei, sub aspectul infractiunii de „vatamare corporala din culpa” prevazuta de art. 196 alin. 3 C.pen. cu referire la alin. 2 al art. 196 C.pen. si art. 194 alin. 1 C.pen..

Din inscrisurile comunicate de Republica Moldova, respectiv hotararile judecatoresti de condamnare, actele medicale ale victimei, rezulta ca aceasta, urmare a accidentului de circulatie, a necesitat pentru vindecare mai mult de 21 de zile de ingrijiri medicale.

Conform Codului penal din Romania, pentru a exista infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 alin. 3 C.pen., cu referire la alin. 2 al art. 196 C.pen. si art. 194 alin. 1 C.pen., victima trebuie sa necesite mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.

Adresa I.M.L. Iasi din 23.08.2018 este lamuritoare in aceasta directie, in sensul ca timpul teoretic de ingrijiri medicale in acest caz, daca nu survin complicatii, este de 60-65 de zile (timp ce include spitalizarea cu interventia chirurgicala, imobilizarea ghipsata si recuperarea functionala). S-a retinut ca, in cazul de fata, s-a practicat tratamentul chirurgical, insa in documentele medicale puse la dispozitie nu se mentioneaza imobilizarea ghipsata dupa operatie si nici nu sunt consemnate recomandari la externare (fisa medicala incompleta).

Asadar, in raport de aceste constatari, privind numarul de zile de ingrijiri medicale necesare vindecarii victimei, se constata ca nu exista dubla incriminare a faptelor persoanei extradabile, deoarece acestea nu constituie infractiune conform legislatiei romane.

Conform art. 52 alin. 7 din Legea 302/2004, Curtea, constatand ca nu sunt indeplinite conditiile pentru extradare, respinge cererea de extradare a numitului X., formulata de Republica Moldova pentru executarea pedepsei de 1 an inchisoare, aplicata pentru savarsirea infractiunii de „incalcare a regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de catre persoana care conduce mijlocul de transport”, prevazuta de art. 264 alin. 1 C.pen. al Republicii Moldova, prin sentinta Judecatoriei Straseni din 29.12.2015, modificata prin decizia penala a Curtii de Apel Chisinau din 16.03.2016 si incheierea Judecatoriei Straseni din 06.04.2017.

Curtea de apel constata ca persoana extradabila se afla sub imperiul masurii controlului judiciar, mentinuta pana la data de 26.01.2019, inclusiv.

In raport de solutia asupra cererii de extradare, revoca masura controlului judiciar, dispusa in vederea extradarii, fata de persoana extradabila X., prin decizia nr. 684/31.07.2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Deoarece, conform art. 52 alin. 9 din Legea nr. 302/2004, contestatia depusa impotriva hotararii prin care s-a respins cererea de extradare este suspensiva de executare, masura revocarii controlului judiciar devine executorie la data ramanerii definitive a hotararii in speta.