Casatoria - Notiune, Natura Juridica, Caractere Juridice | Consultanță Avocat Online
avocat bucuresti
Dreptul familiei - notiuni generale
24 februarie 2013
caut avocati bucuresti
Divortul desfacerea casatoriei efectele divortului
24 februarie 2013

Casatoria - notiune, natura juridica, caractere juridice

firma avocatura

firma avocatura

Casatoria - notiune, natura juridica, caractere juridice

1. Noţiunea de „căsătorie”

Prin căsătorie se întelege :

- într-un prim sens, actul juridic prin care viitori soţi  îşi manifestă voinţa, de a se căsători, în condiţiile şi în termenele impuse de lege.

Acesta este înţelesul: „familia are la bază căsătoria liber consimţită între soţi”;

- în al II-lea sens, termenul de „căsătorie” desemnează situaţia juridică dobândită prin încheierea actului juridic şi care subzistă pe toată durata: „Soţii sunt obligaţi să poarte în timpul căsătoriei numele comun declarat”.

- în al III-lea sens, prin căsătorie, se înţelege instituţia juridică, alcătuită din ansamblul normelor juridice care reglementează actul juridic de căsătorie şi statutul juridic al soţilor; desemnează şi ceremonia care are loc atunci când se încheie actul juridic de căsătorie– celebrarea căsătoriei – procedura încheierii căsătoriei de către ofiţerul stării civile.

Definiţia căsătoriei

Căsătoria este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, încheiată în scopul întemeierii unei familii şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

2. Caractere juridice

Căsătoria se distinge prin următoarele caractere juridice:

a) Căsătoria este o alianţă între două persoane de sex opus, o uniune dintre un bărbat şi o femeie.

Căsătoria, ca uniune, intră sub incidenţa normelor juridice. Prin cosimţământul exprimat la încheierea căsătoriei, viitorii soţi situează uniunea dintre ei sub incidenţa normelor juridice imperative.

 Căsătoria nu se poate încheia decât între un bărbat şi o femeie, în sensul persoanelor de sex opus. În situaţia în care o persoană îşi schimbă sexul printr-o intervenţie chirurgicală (transsexual), se poate căsători în mod valabil, numai după ce schimbarea de sex a fost înregistrată la serviciul de stare civilă. (art. 44 litera i din Legea 119/1996 – schimbarea sexului se face prin menţiune pe actul de stare civilă, iar certificatul de naştere se eliberează în baza hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă).

b) Căsătoria este liber consimţită.

Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi. Consimţământul viitorilor soţi trebuie să fie liber exprimat şi nu viciat. Aceste reglementări sunt cuprinse şi în acte internaţionale: Declaraţia Universală a drepturilor omului, Convenţia O.N.U. cu privire la consimţământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie şi înregistrarea căsătorie încheiată la New York la data de 10 decembrie 1992 şi ratificată de România prin Legea 116/1992, Convenţia europeană a drepturilor omului ratificată de ţara noastră prin Legea nr. 30/1994.

c) Căsătoria este monogamă.

Se bazează pe fundamentul căsătoriei şi anume existenţa unor sentimente de afecţiune reciprocă între soţi, care implică monogamia. Alte dispoziţii legale incriminează bigamia (art. 303 Cod Penal).

d) Căsătoria este în principiu o uniune pe viaţă (caracterul perpetuu).

Căsătoria încetează prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi şi se poate desface prin divorţ. Ca o consecinţă a acestui caracter legiuitorul a prevăzut şi situaţiile în care se acoperă cazurile de nulitate absolută. Acest caracter nu este stipulat expres, dar decurge din rigurozitatea cu care a reglementat încheierea, desfacerea sau desfiinţarea nulităţii, numai pe cale judiciară, în baza unor proceduri derogatorii de la dreptul comun.

e) Căsătoria se întemeiază pe egalitatea deplină în drepturi dintre bărbat şi femeie – este un principiu constituţional.

f) Căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii

Cauza actului juridic al căsătoriei constă în întemeiere unei familii. Căsătoria încheiată din alte considerente, de către unul dintre soţi (sau ambii) poate fi desfiinţată. Este vorba despre căsătoria fictivă care poate fi probată prin orice mijloc de probă. Nulitatea absolută a unei căsătorii încheiate în scopul de a obţine anumite avantaje poate fi acoperită dacă între soţi se stabilesc relaţii conjugale reale.

g) Caracterul laic/ civil al căsătoriei.

În România, încheierea şi înregistrarea căsătoriei este de competenţa autorităţilor de stat – se recunosc numai căsătoriile încheiate în faţa ofiţerului de stare civilă şi nu poate fi dovedită decât prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul de stare civilă.

Căsătoria religioasă nu produce efecte juridice.

Există legislaţii în care viitorii soţi pot opta între căsătoria religioasă şi cea civilă (Italia, Spania, S.U.A., Finlanda, Danemarca, Brazilia, India) sau legislaţii în care se recunosc efectele juridice numai căsătoriilor religioase (ţări musulmane, Grecia).

h) Căsătoria este un act juridic solemn.

Simplul acord de voinţă al viitorilor soţi nu este suficient pentru încheierea căsătoriei; pentru a fi valabil , el trebuie exprimat cu respectarea solemnităţilor impuse de lege: în faţa ofiţerului de stare civilă, la sediul primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa oricare dintre viitorii soţi; consimţămâmtul trebuie exprimat personal şi public, în faţa a doi martori.

i) Căsătoria este un act juridic bilateral.

Consimţământul, ca o condiţie de fond, este de esnţa căsătoriei în sensul că numai prin acord de voinţă se poate încheia actul juridic de căsătorie, în sens de negotium iuris.

j) Din punct de vedere al rolului voinţei părţilor în determinarea conţinutului actului juridic, căsătoria este un act juridic de  condiţie. Viitorii soţi, prin consimţământul exprimat la încheierea căsătoriei, acceptă aplicarea unui regim judiciar de la care nu pot deroga şi nici nu îl pot modifica.

3. Natura juridică a căsătoriei

Natura juridică a dat naştere  la discuţii în literatura de specialitate. Astfel au fost exprimate opinii diferite care pot fi grupate pe mai multe teze:

1) Căsătoria este o instituţie civilă diferită de instituţia contractului. Argumentele invocate în susţinerea acestei teorii au fost:

- părţile nu pot stabili clauzele uniunii dintre ei

- există un regim juridic diferit din punct de vedere al  capacităţii părţilor, consimţământului şi viciilor de consimţământ, obiectului şi cauzei

- regim juridic diferit în materia nulităţilor

- principiile fundamentale care stau la baza încheierii actelor juridice civile: principiul consensualismului (mutuus consensus, mutuus dissensus) şi principiul forţei obligatorii nu se regăsesc şi în materia căsătoriei (căsătoria se desface sau desfiinţează numai pe cale judiciară).

- efectele căsătoriei sunt diferite de efectele actului juridic civil

2) Căsătoria este un contract

Argumente:

- raportul juridic dintre soţi ia naştere în baza acordului de voinţă liber exprimat

- în baza acestui acord de voinţă se nasc drepturi şi obligaţii între soţi.

Acest contract de căsătorie este diferiot de convenţia matrimonială, care are un caracter  accesoriu şi facultativ şi reglementează raporturile patrimoniale. Analizând aceste argumente, putem desprinde o serie de asemănări şi deosebiri între  căsătorie şi contract.

Asemănări

1) Căsătoria şi contractul sunt acte juridice bilaterale

2) participanţii la raporturile judiciare născute din căsătorie sau contract se  află într-o poziţie de egalitate juridică.

Deosebiri

1) principiul libertăţii de voinţă a părţilor care conferă posibilitatea de a determina efectele actului juridic încheiat este lipsit de eficenţă în materia căsătoriei. Căsătoria este un act juridic condiţie, în timp ce majoritatea contractelor sunt acte juridice subiective. Se apropie de contractul de adeziune.

2) contractul încheiat prin voinţa părţilor (mutuus consensus) poate înceta tot prin acord de voinţă (mutuus dissensus), căsătoria poate fi desfăcută prin acordul soţilor, dar numai în condiţiile legii (art.38, aliniat 2 Codul familiei, art.298 – 302 Proiect cod civil) şi  numai pe clae judiciară (art. 1020 – 1021 Cod civil).

3)  în cazul contractului, fiecare parte are un scop diferit de cel cocontractantului său, în timp ce prin încheierea căsătoriei viitori soţi urmăresc acelaşă scop, al întemeierii unei familii.

4) nulitatea în materia căsătoriei au particularităţi faţă de nulitatea actelor juridice, în general.

5) contractul poate fi susceptibil de modalităţi: termen, condiţie, sarcină, pe când căsătoria nu poate fi afectată de nici una dintre ele

6) contractul poate fi încheiat prin reprezentare, în timp ce căsătoria este un act juridic personal

7) în ceea ce priveşte efectele, părţile contractante pot stabili, de comun acord, întinderea drepturilor şi obligaţiilor ce le revin, în timp ce soţii prin acordul lor exprimat la încheierea căsătoriei se supun unui regim legal şi imperativ cu anumite drepturi şi obligaţii.

4. Căsătoria şi concubinajul.

Concubinajul este o uniune de fapt cu caracter de stabilizare şi nu intră sub incidenţa reglementărilor legale.

Starea de concubinaj se caracterizează prin următoarele:

a) uniune de viaţă în comun

b) aparenţa exterioară a unui menaj

c) libertatea juridică de a se căsători

În ceea ce priveşte concubinajul, este exclusă aplicarea prin analogie a dispoziţiilor din codul familiei privitoare la relaţiile dintre soţi.

Efectele concubinajului

Starea de concubinaj dă naştere la o serie de efecte.

1) Regimul juridic al bunurilor dobândite în timpul concubinajului

Regimul juridic al comunităţii de bunuri, aplicat soţilor, nu se extinde şi asupra bunurilor concubinilor. Nu se aplică prezumţia legală  de bunuri comune bunurilor dobândite de concubini în perioada cocncubinajului. Concubinii pot dobândi bunuri aspra cărora să aibă fiecare un drept de propietate pe cote-părţi, în raport cu contribuţia  fiecăruia la dobândirea lor. Contribuţia concubinilor este o chestiune de fapt, lăsată la aprecierea instanţelor judecătoreşti, pe baza probatorului administrat.

2) Regimul juridic al construcţiilor  ridicate de concubini diferă după aceştia au ridicat o construcţie pe terenul proprietatea celuilalt, când incidente sunt dispoziţiile art.494 cod civil – fără consimţământul proprietarului terenului, construcţia devine proprietatea concubinului proprietar al terenului, constructorul concubin având dreptul la o creanţă egală cu valoarea contribuţiei sale.

Dacă starea de fapt se transformă într-o acţiune juridică, bunurile concubinilor vor avea regimuri juridice diferite:

 - bunuri dobândite separat – bunuri proprii fiecăruia dintre soţi

- bunuri dobîndite împreună - bunuri asupra cărora au o cotă-parte potrivit regulilor care guvernează proprietatea pe cote-părţi

- bunuri dobândite după încheierea căsătoriei – sunt supuse regimului proprietăţii devălmaşe.

- Actele juridice menite a determina  pe una dintre prţile contractante să înceapă sau să menţină o relaţie de concubinaj sunt lovite de nulitate absolută pentru cauză imorală şi ilicită. Donaţia între concubini, cu cauză imorală, devine valabilă cu încheierea căsătoriei.

- Răspunderea civilă delictuală – concubina are de suferit un prejudiciu în urma decesului susţinătorului, dacă relaţia de concubinaj are caracter de stabilitate.

- În privinţa copiilor rezultaţi din relaţii de concubinaj, nu operează prezumţia legală de paternitate. Convieţuirea în fapt a mamei cu pretinsul tată sau prestarea unei întreţineri produce efecte asupra cursului prescripţiei extinctive: dreptul la actiune în stabilirea paternităţii copilului începe să curgă de la încetarea convenţiei sau prestării întreţinerii.

- Dacă  soţii sunt despărţiţi în fapt şi din relaţia de concubinaj a mamei cu alt bărbat ia naştere un copil, acesta are ca tată pe soţul mamei, iar paternitatea biologică poate deveni legală numai în urma tăgăduirii paternităţii de către soţul mamei sau recunoaşterii sau admiterii acţiunii în stabilirea paternităţii faţă de tatăl biologic.

Vizualizati pachetul complet de servicii accesand pagina: Avocat Divort Dreptul Familiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.