Caracterul compensatoriu al despagubirilor morale.

Art. 1349 si urm. Cod civil

Decizia ICCJ Recurs in interesul legii nr. 1/15.02.2016

 

La aprecierea cuantumului lor este necesar sa se tina seama de dimensiunea si intensitatea prejudiciului moral suferit de victima.

 

(Decizia penala nr. 899/A
/
11 Octombrie 2017)

 

Prin sentinta penala nr. 912 din data de 09 mai 2017 pronuntata de Judecatoria Pitesti, a fost condamnat inculpatul MA, la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art. art. 196 al. 2 si 3  Cod penal, cu aplicarea art. 396 al.10 Cod procedura penala

In baza art. 67 al.1 Cod penal, s-a aplicat pedeapsa complementara constand in interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit.a, b, i Cod penal pe o perioada de 1 an.

In baza art. 65 Cod penal, s-a aplicat pedeapsa accesorie constand in interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b, i Cod penal, a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.

In temeiul 91 Cod penal, s-a suspendat suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere a pedepsei principale de 6 luni inchisoare, iar in temeiul art. 92 al. 1 Cod penal s-a fixat termen de supraveghere de 2 ani.

S-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 96 Cod penal.

In baza art. 93 Cod penal, s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a)  sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Arges la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte in prealabil schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art.93 al. 2 lit. b Cod penal, s-a impus condamnatului sa execute obligatia constand in aceea de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre Serviciul de Probatiune Arges sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate.

In baza art. 93 al.3 Cod penal, s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, in cadrul Primariei Pitesti sau Directiei de Sanatate Publica Arges.

In baza art. 397 Cod procedura penala, art. 1349 si urm C.civ si Decizia nr.1/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost admisa in parte actiunea civila a partii civile MG si, in consecinta, a fost obligata  partea responsabila civilmente SC E Asigurare Reasigurare S.A. sa-i plateasca suma de 11.839 lei daune materiale si 90.000 lei daune morale.

In baza art. 397 Cod procedura penala si art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost admisa actiunea civila a Spitalului Judetean de Urgenta Pitesti, cu sediul in mun. Pitesti, str. Aleea Spitalului, nr. 36, jud. Arges si, in consecinta, a fost obligata partea responsabila civilmente SC E Asigurare Reasigurare S.A sa-i plateasca suma de 6.004,27 lei daune materiale.

In baza art. 274 al. 1 Cod procedura penala,a  fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 1.200 lei reprezinta cheltuieli efectuate in cursul urmaririi penale.

In baza art. 276 Cod procedura penala, a fost obligata partea responsabila civilmente SC E Asigurare Reasigurare S.A. sa-i plateasca partii civile MG suma de 1.500 lei, cheltuieli judiciare facute de parte, constand in onorariul pentru avocat din cursul urmaririi penale.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca, la data de 08.08.2014, in jurul orelor 12:00, inculpatul MA a condus autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. de inmatriculare ***, pe str. Calea Bucuresti din municipiul Pitesti, din directia Podul Viilor spre B-dul I.C. Bratianu. Autoturismul circula pe banda a II-a a sensului de deplasare. In acest timp, persoana vatamata MG, in varsta de 80 de ani, s-a angajat in traversarea partii carosabile pe marcajul pietonal situat in zona blocurilor nr. B20-B21. Inculpatul a actionat sistemul de franare, insa aceasta manevra s-a dovedit ineficienta, intrucat, pe fondul neatentiei, acesta nu l-a observat in timp util pe pieton.

Astfel, persoana vatamata a fost acrosata cu oglinda retrovizoare laterala dreapta,  dezechilibrata si apoi proiectata pe carosabil catre in fata, cazand apoi in partea dreapta a autoturismului.

Ca urmare a accidentului, persoana vatamata MG a fost transportata la Spitalul Judetean Arges, suferind leziuni traumatice pentru a caror vindecare a necesitat 170 de zile de ingrijiri medicale.

Nici inculpatul si nici persoana vatamata nu consumasera alcool.

Prin raportul de expertiza tehnica auto intocmit de expertul tehnic auto FI s-a concluzionat ca inculpatul avea posibilitati tehnice de a evita producerea accidentului, daca conducea preventiv/prudential in conditiile circulatiei in apropierea unui marcaj pietonal, astfel incat sa poata opri autoturismul in conditii de siguranta, reducand viteza sub valoarea de 45 km/h.

 Astfel, inculpatul a incalcat dispozitiile art. 35 al.1 din OUG nr. 195/2002, republicata, potrivit carora ,,participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor.” , art. 48 potrivit carora ,,conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul de viteza si sa o adapteze conditiilor de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta” si ale art. 135 lit. h din Regulamentul de punere in aplicare a OUG nr. 195/2002, republicata potrivit carora ,,conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere pietonului care traverseaza drumul public prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator atunci cand se afla pe sensul de mers al vehiculului”.

In momentele premergatoare accidentului, autoturismul condus de catre inculpat circula cu o viteza cuprinsa intre 47-50 km/h.

La data accidentului, pentru autoturismul implicat in accident exista polita de asigurare de raspundere civila obligatorie incheiata la SC E Asigurare Reasigurare SA.

Starea de fapt retinuta a fost stabilita pe baza urmatoarelor mijloace de proba:  proces-verbal de cercetare la fata locului, plansa foto intocmita cu ocazia cercetarii la fata locului si schita locului accidentului, proces-verbal de verificare a starii tehnice a autoturismului, raportul de expertiza medico legala nr 32/A6 din data de 30.01.2015 eliberat de SML Arges, suplimentul de expertiza medico legala al raportului nr. 32/A6, raport de expertiza tehnica auto intocmit de expertul tehnic auto FI, declaratia martorului LI, declaratiile partii civile, inscrisurile aflate la dosar, declaratiile inculpatului.

In fata instantei, inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, solicitand judecata in baza procedurii privind recunoasterea invinuirii, iar pozitia acesteia s-a coroborat cu materialul probator administrat in cauza.

Fata de cele retinute, instanta de fond a constatat ca fapta inculpatului MA care, la data de 08.08.2014, in timp ce conducea autoturismul cu nr. de inmatriculare *** pe str. Calea Bucuresti din mun. Pitesti, prin nerespectarea prevederile art. 35 al. 1 si art. 48 din OUG nr. 195/2002, republicata, si art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, republicata, a produs un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a numitului MG, care a necesitat pentru vindecare un nr. de 170 de zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 al. 2 si 3 Cod penal. Vinovatia inculpatului fiind dovedita, instanta i-a aplicat acestuia o pedeapsa.

La individualizarea pedepsei au fost avute in vedere dispozitiile art.74 Cod penal, iar gradul de pericol social concret al faptei a fost apreciat in functie de urmatoarele elemente: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, accidentul  producandu-se pe fondul neatentiei la volan si neadaptarii vitezei in conditiile apropierii de o trecere de pietoni, inculpatul putand evita producerea accidentului, persoana inculpatului care nu este cunoscuta cu antecedente penale, atitudinea inculpatului in fata instantei, ce a recunoscut si regretat savarsirea faptei; urmarile faptei constand in leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare 170 de zile de ingrijiri medicale, dispozitiile art. 396 al.10 Cod procedura penala privind limitele de pedeapsa.

Prin prisma acestor considerente, judecatorul fondului a considerat ca scopul educativ-preventiv al procesului penal poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientata spre minimul special prevazut de art. 196 al. 2 si 3 Cod penal, care sa fie de natura a-i atrage inculpatului atentia asupra caracterului antisocial al faptei sale.

Apreciind ca pedeapsa in sine reprezinta un avertisment serios si suficient pentru ca inculpatul sa constientizeze pericolul social al conduitei sale si sa evite pe viitor implicarea in astfel de situatii si constatand intrunite cumulativ conditiile prevazute de art. 91 Cod penal, prima instanta a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere, pe durata caruia s-a impus inculpatului sa respecte masurile de supraveghere prevazute de art. 93 lit. a – e din Codul penal.  

De asemenea, s-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 96 Cod penal privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

In baza art.93 al. 2 lit. b Cod penal, s-a impus condamnatului sa execute obligatia constand in aceea de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre Serviciul de Probatiune Arges sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate, iar in temeiul art. 93 al.3 Cod penal, s-a impus condamnatului ca, pe parcursul termenului de supraveghere, sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, in cadrul Primariei Pitesti sau Directiei de Sanatate Publica Arges.

De asemenea, in baza art. 67 al.1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara, constand in interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit.a,b si i Cod penal, respectiv:  dreptul de a fi ales in autoritatile  publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a conduce vreun vehicul pe o perioada de 1 an.

Sub acest aspect, instanta de fond a subliniat ca interesul societatii primeaza, in sensul eliminarii persoanelor cu un profil moral nepotrivit din sfera celor ce ocupa functii publice sau functii ce implica exercitiul autoritatii de stat.

In conformitate cu disp. art. 68 al. 1 lit. b Cod penal, s-a dispus ca pedeapsa complementara sa fie executata de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte.

In baza art. 65 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului si pedeapsa accesorie, constand in interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b si i Cod penal, a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.

Pe latura civila, prima instanta a retinut ca persoana vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 51.035, 70 lei daune materiale, constand in cheltuielile pe care le-a facut cu medicamentele, ingrijiri medicale la domiciliu, transport la unitatile medicale si la baze de fizioterapie si 180.000 lei daune morale.

In dovedirea actiunii civile, persoana vatamata a solicitat incuviintarea si administrarea probei cu inscrisuri si probei cu martorul KG. De asemenea, din oficiu, instanta a audiat partea civila.

Analizand probatoriul cauzei, prin raportare la solutia din latura penala a cauzei si la criteriile si elementele ce au stat la baza acesteia, instanta de fond a constatat ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale.

Astfel, s-a observat de catre instanta ca, in total, prejudiciul material a fost dovedit intr-un cuantum de 11.838,54 lei (din care 6.363,54 lei ce rezulta din insumarea chitantelor si bonurilor fiscale depuse la dosar, iar diferenta reprezentand contravaloarea sumei achitate persoanei ce i-a acordat ingrijiri partii civile, respectiv martorului KG), iar prejudiciul moral a fost stabilit la cuantumul de 90.000 lei.

In opinia instantei de fond, culpa exclusiva in producerea acestor prejudicii revine inculpatului pentru aceleasi considerente ca si acelea care au stat la baza solutiei din latura penala a cauzei.

La dosar exista inscrisuri privind cheltuielile efectuate de catre unitatea spitaliceasca constituita parte civila, cu ocazia spitalizarii partii civile, suma pretinsa fiind dovedita.

Constatand intrunite si celelalte conditii ale raspunderii civile delictuale, asa cum sunt prevazute de art. 1349 si urmatoarele Cod civil (existenta unei fapte ilicite a inculpatului si a legaturii de cauzalitate intre aceasta fapta si prejudiciile suferite de partile civile), instanta de fond a admis in parte actiunea civila a partii civile MG si in totalitate actiunea civila a partii civile Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti, obligand-o pe partea responsabila civilmente SC E Asigurare Reasigurare S.A. sa suporte consecintele pagubitoare ale faptei inculpatului MA, potrivit dispozitiilor art. 25 si art. 397 Cod procedura penala.

Instanta a avut in vedere si decizia nr. 1/15.02.2016, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie, in solutionarea unui recurs in interesul legii, a stabilit, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 86 Cod procedura penala, ca: „in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabila civilmente si are obligatia de a repara singura prejudiciul cauzat prin infractiune, in limitele stabilite in contractul de asigurare si prin dispozitiile legale privind asigurarea obligatorie de raspundere civila”.

Totodata, au fost avute in vedere plafoanele maximale si celelalte dispozitii privind asigurarea pentru raspundere civila pentru pagubele cauzate tertilor reglementate de art. 48 si urmatoarele din Legea nr. 136/1995 modificata, respectiv de Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in vigoare la data accidentului.

Impotriva acestei sentinte au declarat apeluri inculpatul MA, partea civila MG, precum si partea-responsabila civilmente S.C. E Asigurare Reasigurare S.A., prin au fost invocate motive privind netemeinicia hotararii instantei de fond, dupa cum urmeaza:

-Partea civila, prin aparatorul sau, a aratat ca instanta de fond ar fi trebuit sa acorde daune morale intr-un cuantum mai ridicat, avand in vedere ca persoana vatamata este varstnic, de 84 de ani, a fost ingrijit de o persoana care a primit remuneratie, i-a fost recomandata o alta interventie chirurgicala, si nu i-au fost acordate cheltuieli judiciare reprezentand onorariul aparatorului ales, in cuantum de 1500 lei.

-Partea responsabila civilmente S.C. E Asigurare Reasigurare S.A. a criticat sentinta sub aspectul modului gresit de cuantificare a despagubirilor pentru daune morale, apreciate excesiv de mari si nerezonabile, dar in acelasi timp si neconcordante fata de practica judiciara in materie.

-Inculpatul, de asemenea, prin aparator, a apreciat ca regimul individualizarii pedepselor aplicate acestuia este foarte sever , considerand ca amanarea executarii, in conditiile art. 83 Cod penal, constituie o alternativa mult mai potrivita.

In al doilea rand, inculpatul a apreciat nejustificata pedeapsa complementara a interdictiei de a conduce autovehicule pe durata termenului de supraveghere, aplicata de instanta de fond conform dispozitiilor art. 66 alin. 1 lit.  i din Codul penal, aceasta sanctiune fiind de natura a-l impiedica sa-si exercite toate atributiile de serviciu la locul sau de munca.

Examinand apelurile declarate in cauza din perspectiva motivelor invocate, dar si din oficiu, conform dispozitiilor art. 417 Cod procedura penala, Curtea il apreciaza intemeiat pe cel al partii civile si netemeinice pe cele declarate de inculpat si partea responsabila civilmente, avand in vedere urmatoarele considerente de fapt si de drept:

-In ce priveste apelul partii civile referitor la despagubirile pentru prejudiciul material, prima instanta a scapat din vedere imprejurarea ca persoana vatamata a fost nevoita, in perioada de convalescenta, sa apeleze la serviciile unei alte persoane, respectiv martorul KG, sa efectueze in gospodaria acestuia diferite activitati pentru care primea zilnic o remuneratie, asa cum rezulta din declaratia ce se afla la dosar instanta.

Totodata, instanta de fond nu a avut in vedere, in evaluarea prejudiciului material, lucrarile de adaptare a cailor de acces in locuinta persoanei vatamate si acestea din urma fiind impuse de statutul sanatatii fizice al partii vatamate, sens in care apelul sau este fondat, urmand sa fie majorate corespunzator dovezilor despagubirile materiale.

In privinta despagubirilor morale, Curtea subliniaza ca, spre deosebire de cele materiale, au un caracter compensatoriu si nu reparatoriu, dimensiunea acestora se raporteaza, in lipsa unor criterii legale de determinare, la aprecieri in echitate, ce rezulta din analiza subiectiva a circumstantelor fiecarui caz in parte, tinandu-se bineinteles seama si de contributia persoanei vatamate la producerea prejudiciului.

Curtea considera, prin urmare, ca despagubirile morale acordate de instanta de fond, in cuantumul stabilit de aceasta, nu realizeaza functia compensatorie, in raport cu dimensiunea si intensitatea prejudiciului moral suferit de partea civila, si din aceasta perspectiva apelul acesteia este intemeiat.

In sprijinul acestei concluzii, Curtea retine ca fapta inculpatului a produs partii vatamate leziuni semnificative care au necesitat pentru vindecare 170 de zile de ingrijiri medicale, ca aceasta este o persoana in varsta de 84 de ani si ca sperantele sale pentru a reveni la acelasi statut de dinaintea comiterii faptei penale sunt reduse in acest context si determina o stare accentuata de presiune psihica pe fondul suferintelor ce au insotit aceste leziuni, astfel incat despagubirile pentru daunele morale trebuie sa fie la un nivel mai mare decat cel pe care l-a stabilit instanta de fond.

In privinta cheltuielilor care reprezinta onorariul avocatului partii civile in fond, critica este neintemeiata, observandu-se , din dispozitivul hotararii criticate, ca instanta a obligat la restituirea sumei de 1500 lei onorariu avocat catre partea civila.

-In legatura cu apelul partii responsabile civilmente, ce se refera la cuantumul despagubirilor pentru daune morale, pentru aceleasi argumente care au fost aratate mai sus, Curtea il apreciaza neintemeiat si considera ca nu este necesar sa revina cu explicatii suplimentare.

-In ce priveste apelul inculpatului, in legatura cu gresita individualizare a regimului sanctionator, Curtea subliniaza ca procesul de individualizare judiciara a pedepsei urmareste finalitatea de a concretiza o sanctiune proportionala cu gravitatea faptei comise, de a atinge deziderate de ordin public, cum ar fi reinsertia sociala a inculpatului, formarea in constiinta acestuia a unei atitudini de respect fata de normele de drept si de valorile ocrotite de lege, dar, in acelasi timp, de constrangere si de aparare sociala impotriva acestui gen de infractiuni.

Toate aceste obiective pot sa fie atinse in masura in care criteriile de individualizare sunt raportate si valorizate in mod egal fata de toate circumstantele cauzei si persoana inculpatului.

In acest dosar, se observa ca instanta de fond a dat eficienta atat datelor ce caracterizeaza persoana inculpatului, cat si circumstantelor care au insotit comiterea infractiunii, gradului de pericol social al faptei comise, urmarile produse ori care s-ar fi putut produce, imprejurarilor de natura sa conduca la agravarea opri atenuarea raspunderii penale, astfel ca regimul sanctionator aplicat inculpatului are potentialul de a conduce la reeducarea acestuia, dar si la constrangerea sa ca efect al comiterii unei fapte penale.

Conduita sincera manifestata de inculpat in fata organelor judiciare, imprejurarea ca nu a mai comis anterior alte infractiuni, au constituit elemente in favoarea concluziei de aplicare a unei pedepse apropiate de minimul special prevazut de legiuitor pentru infractiunea comisa.

Curtea subliniaza ca operatiunile de individualizare au in vedere, asa cum s-a aratat mai sus, un ansamblu de criterii, si nu numai pe acelea ce caracterizeaza pozitiv persoana inculpatului, in acest context fiind importante si circumstantele comiterii faptelor si consecintele deosebit de grave pe care acestea le-au produs, caracteristici ce sustin agravarea raspunderii penale.

In alta ordine de idei, pedepsele complementare si accesorii au rolul de a completa paleta de sanctiuni ce pot fi aplicate persoanelor care au comis fapte penale, pentru a individualiza sanctiunile in raport de pericolul social concret al fiecarei fapte, de periculozitatea faptuitorului, pentru a raspunde in aceasta maniera obiectivelor de constrangere si reeducare pe care le presupun pedepsele.

Se impune a fi avuta in vedere si dinamica ingrijoratoare a infractiunilor la regimul circulatiei pe drumurile publice, in mod special cele care produc drept consecinta vatamari corporale sau moartea persoanelor, si din acest motiv nevoia unei reactii descurajante din partea organelor judiciare, prin asigurarea suplimentara a unui control atat asupra atitudinii viitoare a inculpatului, cat si, in acelasi timp, o protectie suficienta pentru ceilalti participanti la traficul rutier, impotriva comiterii unor fapte asemanatoare, astfel incat interdictia de a conduce pe o durata determinata a oricarui autovehicul pe drumurile publice este pe deplin justificata, cum in mod corect a apreciat instanta de fond.

Tinand seama de toate aceste considerente si pentru ca din oficiu nu s-au constatat alte aspecte care sa determine reformarea hotararii atacate, Curtea, in conformitate cu disp. art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod de procedura penala, va admite apelul declarat de partea civila MG, va desfiinta in parte sentinta si, rejudecand, va majora cuantumul daunelor materiale de la suma de 11.839 lei la 15.000 lei, precum si cuantumul daunelor morale de la suma de 90.000 lei la 100.000 lei.

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.

In acelasi timp, in temeiul disp. art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala, se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul MA si de partea responsabila civilmente SC E Asigurare Reasigurare S.A., care vor fi obligati la cate 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, potrivit art. 275 alin. 2 Cod procedura penala,