Anulare adresa emisa de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Calitatea de subiect platitor al taxei clawback

Sentinta civila nr. 77/CA/04.05.2015

In legatura cu platitorii taxei clawback, Curtea Constitutionala a stabilit, in mod constant ca „subiectii obligati la plata taxei de clawback sunt circumscrisi in sfera detinatorilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor, care pot fi atat producatorii de medicamente (romani sau straini), cat si comerciantii de medicamente (romani sau straini), dar numai pentru medicamentele comercializate care se platesc din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, potrivit art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, neavand relevanta daca medicamentele comercializate sunt incluse in programele nationale de sanatate ori folosite in tratamentul ambulatoriu prin farmaciile cu circuit deschis, potrivit art. 1 din ordonanta de urgenta” ( decizia CCR nr.263/21.05.2013 publicata in Monitorul Oficial nr.418/10.07.2013).

Conform art.3 lit. b din Legea nr.571/2003, unul dintre principiile fiscalitatii este reprezentat de „certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale”.

Potrivit prevederilor art.5 alin(7) din OUG nr.77/2011, „(7) Casa Nationala de Asigurari de Sanatate transmite in format electronic persoanelor prevazute la art. 1, pana la finele lunii urmatoare expirarii trimestrului pentru care datoreaza contributia, valoarea aferenta consumului centralizat de medicamente care include si TVA suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, pe baza raportarilor transmise de casele de asigurari de sanatate, conform datelor inregistrate in platforma informatica a asigurarilor sociale de sanatate ”.

Or, comunicarea unui consum total trimestrial de medicamente, in cauza de fata aferent trimestrului II/2013, la o valoare care contine TVA, fara a se specifica la ce este aplicata TVA, incalca principiul certitudinii impunerii fiscale, in conditiile in care contribuabilul nu este in masura sa cunoasca exact consumul de medicamente sau valoarea acestui consum, valoarea exacta a propriilor vanzari, astfel cum arata si Curtea Constitutionala, iar mentiunea ca reclamanta isi poate deduce TVA nu are suport legal si nu rezulta in ce modalitate se poate face o astfel de deducere.

Referitor la sustinerea potrivit careia taxa clawback incalca si principiul evitarii dublei impuneri, intrucat se calculeaza avandu-se in vedere valoarea vanzarilor de medicamente ale fiecarui platitor de contributie, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, incluzand adaosurile comerciale aplicate de operatorii economici ce comercializeaza en-detail aceste produse, retinem ca un astfel de calcul este corect, tocmai pentru ca valoarea consumului de medicamente este suportata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii cu tot cu adaosul comercial.

Art. 1 din OUG nr. 77/2011 Art.3 lita, b din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal Decizia CCR nr.263/21.05.2013

1. Cererea de chemare in judecata.

Prin cererea de chemare in judecata formulata la data de 17.12.2013 si inregistrata pe rolul Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal sub nr.1069/36/2013, reclamanta SC [...] SRL a solicitat in contradictoriu cu parata Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, anularea actului administrativ reprezentat de Adresa (Notificarea) nr. MS/FD/3182/01.08.2013, prin care a fost comunicata valoarea procentului „p” pentru trimestrul II 2013 ca fiind in cuantum de 14,55%, precum si consumul de medicamente pentru trimestrul 2013 suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii aferent vanzarilor societatii, ca platitor de contributie pentru medicamentele din lista depusa, prevazut in anexa la adresa, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamanta sustine urmatoarele:

Prin Adresa (Notificarea) nr. MS/FD/3182/01.08.2013, in temeiul dispozitiilor Legii nr.95/2006 si ale OUG nr.77/2011, a fost comunicata reclamantei valoarea procentului „p” pentru trimestrul II/2013 ca fiind in cuantum de 14,55%, precum si consumul de medicamente pentru trimestrul 2013 suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii aferent vanzarilor societatii, ca platitor de contributie pentru medicamentele din lista depusa, prevazut in anexa la adresa.

Impotriva adresei, in temeiul art.6 alin.1 din OUG nr.77/2011, reclamanta a formulat contestatie la data de 09.08.2013, insa parata nu a inteles sa comunice actul administrativ prin care sa fie solutionata contestatia, pozitia paratei reprezentand un refuz nejustificat, in sensul conferit de art.2 lit. i din Legea nr.554/2004.

Sustine reclamanta ca actul atacat este nelegal raportat la urmatoarele argumente:

1. Raportat la dispozitia legala cuprinsa de art.1 din OUG nr.77/2011, sub aspectul sferei subiectilor platitori, prevederea legala cuprinde doar acele entitati care comercializeaza medicamente direct catre farmacii si spitale, nu si alte entitati implicate pe lantul de productie/distributie, de la detinatorul autorizatiei de punere pe piata si pana la consumatorul final.

Se arata ca in practica judiciara s-a decis ca subiect platitor al contributiei clawback este „acel distribuitor en-gross care vinde medicamente compensate din fonduri publice direct catre utilizatorii finali ( farmacii si spitale )”, iar SC [...] SRL nu face parte din sfera subiectilor platitori ai contributiei intrucat in perioada de referinta nu a comercializat in mod direct medicamente catre farmacii si spitale.

2. Prevederile art.3 lit. a din Codul fiscal instituie principiul neutralitatii fiscale potrivit caruia, din punct de vedere fiscal, toate activitatile economice si toti operatorii economici trebuie tratati cu aceeasi masura.

Solicita reclamanta a se observa ca dispozitiile art.1 din OUG nr.77/2011 incalca principiul neutralitatii fiscale consacrat de art.3 lit. a Codul fiscal, cata vreme nu asigura conditii egale investitorilor.

Astfel, obligatia platii taxei clawback revine exclusiv detinatorilor autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor sau reprezentantilor legali ai acestora, in conditiile in care aceste categorii de persoane juridice nu sunt singurii operatori economici ce realizeaza venituri din comercializarea medicamentelor suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, caci in lantul producator/consumator final se interpun distribuitorii de medicamente, farmaciile, spitalele etc.

3. Prevederile art.3 lit.b din Codul fiscal instituie principiul certitudinii impunerii, ce vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea taxelor datorate de fiecare persoana sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatile de percepere a impozitelor, sumele de plata trebuie sa fie clare si cunoscute de fiecare platitor.

In speta, solicita reclamanta a se observa ca, pe de o parte, formula de calcul a contributiei trimestriale prevazuta de art.3 din OUG nr.77/2011 este una complicata, iar pe de alta parte, aceasta se raporteaza la valori furnizate in exclusivitate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, greu de verificat de catre operatorii economici.

4. Considera reclamanta ca taxa clawback incalca si principiul evitarii dublei impuneri, in conditiile in care, potrivit art.3 din OUG nr.77/2011, contributia trimestriala datorata de detinatorul autorizatiei de punere pe piata se calculeaza avandu-se in vedere valoarea vanzarilor de medicamente ale fiecarui platitor de contributie, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, incluzand adaosurile comerciale aplicate de operatorii economici ce comercializeaza en-detail aceste produse.

Includerea, in mod direct, a acestor adaosuri comerciale in baza de calcul a contributiei este nelegala, intrucat aceste sume nu profita, sub nicio forma, detinatorului autorizatiei de punere pe piata, neexistand argumente pentru care acesta ar trebui indatorat la plata unor taxe pe venituri pe care nu le realizeaza, iar pe de alta parte reprezinta o dubla impunere, intrucat aceste adaosuri reprezinta venituri realizate de operatorii economici care comercializeaza medicamente si pentru care, la randul lor, acestia datoreaza impozit, in conditiile prevazute de legea fiscala.

5. Se arata, de asemenea, ca pentru cinci dintre produsele reclamantei, consumul de medicamente pentru trimestrul II 2013 comunicat prin anexa adresei este vadit superior vanzarilor ce rezulta din evidentele financiar - contabile ale societatii ca fiind efectiv realizate in perioada de referinta.

Astfel, valoarea vanzarilor este vadit inferioara celei care rezulta din anexa mentionata, cu consecinte directe asupra cuantumului contributiei reglementate de OUG nr.77/2011.

In drept au fost invocate prevederile art.6 alin.5 din OUG nr.77/2011, art.1 alin.8 din Legea nr.554/2004.

2. Intampinarea

La data de 22.01.2014, parata Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a cererii reclamantei, pentru urmatoarele argumente:

Cu privire la sustinerile reclamantei privind faptul ca nu are obligatia platii contributiei trimestriale, intrucat nu are calitatea de subiect platitor al acestei contributii, se sustine ca odata cu intrarea in vigoare a dispozitiilor OUG nr. 77/2011 s-a stabilit in sarcina tuturor detinatorilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor sau reprezentantilor legali ai acestora obligatia de plati o contributie trimestriala pentru medicamentele cu sau fara contributie trimestriala, folosite in tratamentul ambulatoriu pe baza de prescriptie medicala prin farmaciile cu circuit deschis, in tratamentul spitalicesc si pentru medicamentele utilizate in cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa, suportate din bugetul fondului national unic de asigurari de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii.

Actul normativ mai sus mentionat nu limiteaza sfera subiectilor platitori ai contributiei trimestriale la persoanele juridice romane, avand in vedere prevederile art. 4 alin. (1) din OUG nr. 77/2011, care reglementeaza obligatia detinatorilor autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice romane, de a depune la casa Nationala de Asigurari de Sanatate datele de identificare ale reprezentantilor legali, precum si lista medicamentelor pentru care se datoreaza contributia trimestriala.

Astfel, obligatia platii contributiei trimestriale cade in sarcina tuturor detinatorilor de autorizatie de punere pe piata a medicamentelor, iar reclamanta se circumscrie in sfera detinatorilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor, si pe cale de consecinta, datoreaza contributia trimestriala pentru medicamentele asumate inclusiv prin propriile declaratii depuse in baza prevederilor art. 4 din OUG nr. 77/2011.

Cu privire la sustinerile reclamantei in conformitate cu care prevederile art. 1 din OUG nr. 77/2011 incalca principiul neutralitatii fiscale, consacrat de dispozitiile art. 3 lit. a din Codul fiscal, cata vreme nu asigura conditii egale investitorilor, cat si cu privire la faptul ca "taxa de claw-back" incalca inclusiv principiul evitarii dublei impuneri, deoarece contributia trimestriala datorata se datoreaza pentru consumul centralizat de medicamente inregistrat in sistemul asigurarilor de sanatate, care include adaosurile comerciale aplicate de operatorii economici ce comercializeaza en- detail aceste produse (distribuitori si farmacii), se invedereaza urmatoarele:

Mecanismul claw-back, astfel cum este reglementat in legislatia aplicabila, nu aduce atingere niciunui principiu de drept fiscal, acest mecanism presupunand intoarcerea sumelor de bani platite din fonduri publice catre finantator si a fost adoptat in Romania ca o sursa suplimentara de venit la bugetul Fondului national unic de asigurari de sanatate si la bugetul Ministerului Sanatatii, pentru a asigura accesul neintrerupt al populatiei la medicamente.

Instituirea unui mecanism contributiv adresat detinatorilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor nu este contrara principiului neutralitatii fiscale, atat timp cat OUG nr. 77/2011 este un act normativ aplicat unitar fata de toti subiectii platitori prevazuti de norma legala, respectiv detinatorii de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor.

De asemenea, legiuitorul nu a stabilit ca aceasta contributie trimestriala se aplica vanzarilor fiecarui platitor de contributie, ci consumului aferent vanzarilor fiecarui platitor de contributie, aratand parata ca aspectele circumscrise situatiei de fapt si de drept privind aspectele sesizate de reclamanta au fost solutionate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 263/2013, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 3 si art. 3

¹

alin. (1) - (5) teza intai din OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii, in sensul respingerii ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate invocata.

In ceea ce priveste pretinsa discriminare intre agentii economici implicati in comercializarea medicamentelor, respectiv detinatorii de autorizatii de punere pe piata si ceilalti agenti economici din lantul de distributie, cum ar fi distribuitorii, farmaciile sau spitalele private, se arata ca instanta constitutionala a statuat ca aceasta critica tinde spre modificarea si completarea prevederilor legale existente, in sensul ca plata contributiei clawback sa cada si in sarcina altor agenti economici din lantul de distributie a medicamentelor.

Cu privire la sustinerile reclamantei in conformitate cu care formula de calcul a contributiei trimestriale prevazuta de art. 3 din OUG nr. 77/2011 incalca principiul certitudinii impunerii, deoarece aceasta este una complicata, si se raporteaza la valori furnizate in exclusivitate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cat si cu privire la corectitudinea acestor valori, se arata ca la

stabilirea contributiei trimestriale se are in vedere valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportat din bugetul fondului national unic de asigurari de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii.

Valoarea consumului de medicamente suportata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, se stabileste de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pe fiecare platitor de contributie. Aceasta valoare se obtine prin centralizarea consumului la nivel national pentru medicamentele incluse in programele nationale de sanatate, precum si pentru medicamentele cu sau fara contributie personala, folosite in tratamentul ambulatoriu pe baza de prescriptie medicala prin farmaciile cu circuit deschis, in tratamentul spitalicesc si pentru medicamentele utilizate in cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, aferente medicamentelor din lista depusa la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate de catre detinatorii de autorizatie de punere pe piata pentru care se datoreaza contributia trimestriala.

In vederea respectarii prevederilor legale, ulterior stabilirii consumului total de medicamente suportate din Fondul unic de asigurari de sanatate a fost eliminata taxa pe valoare adaugata in vederea determinarii in mod corect a procentului „p".

Potrivit paratei, in situatia de fata consumul de medicamente inregistrat s-a determinat de CNAS in baza datelor raportate de casele de asigurari de sanatate privind consumul centralizat al raportarilor facute de farmaciile cu circuit deschis, unitatile sanitare cu paturi si centrele de dializa, potrivit prevederilor art. 5 alin. (4) si (6) din OUG nr. 77/2011.

Se sustine, de asemenea, ca sumele aferente consumului total trimestrial de medicamente comunicat reclamantei reprezinta sume decontate din bugetul FNUASS si bugetul Ministerului Sanatatii catre furnizorii de servicii medicale (farmacii, unitati sanitare cu paturi si centre de dializa), furnizori de servicii medicale care la randul lor achita contravaloarea medicamentelor eliberate pacientilor sau achizitionate cu acest scop catre lantul de distributie, aceste sume ajungand in final la detinatorul autorizatiei de punere pe piata.

3. Probatoriul.

Partile s-au folosit de proba cu inscrisuri si de proba cu expertiza judiciara contabila, cu urmatoarele obiective incuviintate de instanta: sa se stabileasca daca in trimestrul II al anului 2013 societatea reclamanta a efectuat vanzari de medicamente compensate din fonduri publice, in mod direct, catre farmacii si spitale; sa se stabileasca daca in trimestrul II al anului 2013 societatea reclamanta a comercializat medicamente exclusiv catre distribuitorii en-gros; sa se precizeze daca consumul de medicamente mentionat in cuprinsul Anexei la adresa CNAS nr. MD/FD/3182/01.08.2013 este legal, inferior sau superior volumului vanzarilor acelorasi medicamente, inregistrate in evidentele financiar-contabile de societatea reclamanta, aferente trimestrului II al anului 2013.

Expertiza judiciara a fost administrata prin depunerea la dosar a raportului de expertiza intocmit de expertul judiciar contabil [...].

4. Constatarile instantei si dispozitiile legale aplicabile.

1. Referitor la sustinerea reclamantei potrivit careia SC [...] SRL nu face parte din sfera subiectilor platitori ai contributiei intrucat in perioada de referinta nu a comercializat in mod direct medicamente catre farmacii si spitale, retinem urmatoarele:

Conform prevederilor
art.1 din OUG nr.77/2011
privind stabilirea unor contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii, „Detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, care sunt persoane juridice romane, precum si detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice romane, prin reprezentantii legali ai acestora, au obligatia de a plati trimestrial pentru medicamentele incluse in programele nationale de sanatate, pentru medicamentele cu sau fara contributie personala, folosite in tratamentul ambulatoriu pe baza de prescriptie medicala prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate in tratamentul spitalicesc, precum si pentru medicamentele utilizate in cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, contributiile trimestriale calculate conform prezentei ordonante de urgenta”.

Textul face referire la detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, persoane juridice romane si straine, care pun pe piata: (1) medicamente incluse in programele nationale de sanatate; (2) medicamente cu sau fara contributie personala folosite in tratamentul ambulatoriu; (3) medicamente utilizate in tratamentul spitalicesc; (4) medicamente utilizate in cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa, toate aceste medicamente fiind suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii.

Atat timp cat reclamanta se incadreaza in categoria detinatorilor autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor din categoriile mentionate, societatea are obligatia platii contributiei trimestriale calculata conform art.3 din OUG nr.77/2011, contributie cunoscuta sub denumirea de taxa clawback, fara a interesa, din punctul de vedere al titularilor obligatiei fiscale de plata, faptul ca SC [...] SRL comercializeaza medicamente numai catre distribuitorii en-gross.

Textul de lege nu distinge, astfel ca nici interpretul nu poate distinge, fiind evident ca, avand in vedere ratiunea instituirii acestei taxe ( necesitatea suplimentarii surselor de venit la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate ), legiuitorul delegat a urmarit sa supuna platii acestei taxe pe toti producatorii de medicamente prezenti pe piata romaneasca, prin intermediul detinatorilor autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor in Romania.

In legatura cu platitorii acestei taxe, Curtea Constitutionala a stabilit, in mod constant ca „subiectii obligati la plata taxei de clawback sunt circumscrisi in sfera detinatorilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor, care pot fi atat producatorii de medicamente (romani sau straini), cat si comerciantii de medicamente (romani sau straini), dar numai pentru medicamentele comercializate care se platesc din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, potrivit art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, neavand relevanta daca medicamentele comercializate sunt incluse in programele nationale de sanatate ori folosite in tratamentul ambulatoriu prin farmaciile cu circuit deschis, potrivit art. 1 din ordonanta de urgenta” (decizia CCR nr.263/21.05.2013 publicata in Monitorul Oficial nr.418/10.07.2013).

In consecinta, reclamanta SC [...] SRL este subiect platitor al taxei clawback.

2. Referitor la nerespectarea principiului neutralitatii fiscale instituit de art.3 lit.a din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, prin faptul ca obligatia platii contributiei trimestriale revine exclusiv detinatorilor autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor sau reprezentantilor legali ai acestora, fiind inlaturati de la plata cei care se interpun in lantul producator - distribuitor, retinem faptul ca, in cadrul unei ample jurisprudente, Curtea Constitutionala a stabilit ca detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor nu pot invoca faptul ca ceilalti participanti la distributia si comercializarea medicamentelor nu sunt obligati la plata taxei clawback.

Astfel, potrivit instantei de contencios constitutional (decizia nr.268/07.05.2014 publicata in Monitorul Oficial nr.487/01.07.2014; decizia nr.263/21.05.2013 publicata in Monitorul Oficial nr.418/10.07.2013 ; decizia nr.249/21.05.2013 publicata in Monitorul Oficial nr. 408/05.07.2013) „taxa de clawback este o taxa parafiscala, stabilita potrivit prevederilor art. 139 din Constitutie”, in virtutea carora "impozitele, taxele si orice alte venituri ale cugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege" si „este dreptul exclusiv al legiuitorului sa stabileasca platitorii taxelor parafiscale, in speta ai taxei de clawback, respectiv "agentii economici" care sunt vizati in mod expres de reglementarile OUG nr. 77/2011”.

Tot Curtea Constitutionala a aratat ca „distribuitorii si farmaciile nu sunt beneficiari ai autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, ci simpli prestatori de servicii pentru care sunt indreptatiti la incasarea unui tarif, iar, pe de alta parte, acestia sunt supusi sistemului fiscal general, respectiv plata taxei pe valoarea adaugata sau impozitul pe profit”.

Avand in vedere precizarile Curtii Constitutionale, apreciem ca sustinerea referitoare la nerespectarea principiului neutralitatii fiscale nu este intemeiata.

3. Cu privire la nerespectarea principiului certitudinii impunerii, constatam urmatoarele:

Prin adresa nr.MS/FD/3182/01.08.2013, act administrativ contestat, in temeiul dispozitiilor Legii nr.95/2006 si ale OUG nr.77/2011, a fost comunicata reclamantei valoarea procentului „p” pentru trimestrul II 2013 ca fiind in cuantum de 14,55%, precum si consumul de medicamente pentru trimestrul II 2013 suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii aferent vanzarilor societatii, ca platitor de contributie pentru medicamentele din lista depusa pentru care se datoreaza contributia trimestriala, consum care este prevazut in anexa si care contine TVA, urmand ca acesta „sa fie dedus de fiecare detinator de autorizatie de punere pe piata”, astfel cum rezulta din adresa.

Conform art.3 lit.b din Legea nr.571/2003, unul dintre principiile fiscalitatii este reprezentat de „certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale”.

Potrivit prevederilor art.3 din OUG nr.77/2011 „(1) Contributia trimestriala se calculeaza prin
aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente
suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevazute la art. 12 pentru care se incheie contracte cost- volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate in bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, consum aferent vanzarilor fiecarui platitor de contributie.

2. Procentul "p" se calculeaza astfel:

(CTt - BAt)

p = x 100,

CTt

unde:

CTt =
valoarea consumului total trimestrial de medicamente
pentru care exista obligatia de plata prevazuta la art. 1, suportata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, raportata Casei Nationale de Asigurari de Sanatate de casele de asigurari de sanatate, conform datelor inregistrate in platforma informatica a asigurarilor sociale de sanatate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevazute la art. 12 pentru care se incheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate in bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii,

unde CTt si BAt nu includ taxa pe valoarea adaugata, iar BAt este de 1.515 milioane lei.

3. Valoarea procentului "p" se comunica persoanelor prevazute la art. 1 de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, odata cu
   consumul trimestrial prevazut la art. 5 alin. (7)”.

Potrivit prevederilor art.5 alin(7) din OUG nr.77/2011, „(7) Casa Nationala de Asigurari de Sanatate transmite in format electronic persoanelor prevazute la art. 1, pana la finele lunii urmatoare expirarii trimestrului pentru care datoreaza contributia,
valoarea aferenta consumului centralizat de medicamente care include si TVA
suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, pe baza raportarilor transmise de casele de asigurari de sanatate, conform datelor inregistrate in platforma informatica a asigurarilor sociale de sanatate”.

Astfel, taxa clawback se calculeaza, conform dispozitiilor legale, prin aplicarea unui procent „p” asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii.

Potrivit expertizei contabile, valorile transmise de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au la baza consumurile de medicamente din trimestrul II 2013, valoare care contine si TVA, fiind calculat la pretul de referinta suportat de FNUASS.

Astfel cum se arata si in Ordinul nr.524/01.08.2013 emis de Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, CTt - respectiv valoarea consumului total trimestrial de medicamente aferenta trimestrului II 2013 este de 1.773.015.898,31 lei ( fara TVA ), iar conform art.2, se transmite catre detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor consumul centralizat raportat la valoarea de 1.932.587.329,16 lei, valoare care contine TVA, potrivit art.2 alin.(3) din Ordin.

Astfel cum rezulta din formula de calcul mentionata si din datele transmise reclamantei, in functie de valoarea consumului trimestrial de medicamente comunicat prin adresa (valoare care include TVA), se calculeaza si contributia trimestriala datorata, prin aplicarea procentului „p”.

Potrivit Curtii Constitutionale (decizia nr.268/07.05.2014 publicata in Monitorul Oficial nr.487/01.07.2014), „detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor nu sunt dezavantajati intrucat taxa clawback, respectiv contributia rezultata in urma aplicarii procentului „p”, depinde de valoarea propriilor vanzari si in functie de valoarea vanzarilor totale trimestriale de referinta”.

Or, comunicarea unui consum total trimestrial de medicamente, in cauza de fata aferent trimestrului II 2013, la o valoare care contine TVA, fara a se specifica la ce este aplicata TVA, incalca principiul certitudinii impunerii fiscale, in conditiile in care contribuabilul nu este in masura sa cunoasca exact consumul de medicamente sau valoarea acestui consum, valoarea exacta a propriilor vanzari, astfel cum arata si Curtea Constitutionala, iar mentiunea ca reclamanta isi poate deduce TVA nu are suport legal si nu rezulta in ce modalitate se poate face o astfel de deducere.

Astfel cum este comunicata, valoarea acestui consum este incerta sub aspectul modului de determinare a acesteia.

Apreciem, in consecinta, ca acest motiv de nelegalitate este intemeiat si atrage anularea actului administrativ contestat, valoarea consumului total trimestrial de medicamente, comunicat in anexa, nefiind calculat legal.

4. Referitor la sustinerea potrivit careia taxa clawback incalca si principiul evitarii dublei impuneri, intrucat se calculeaza avandu-se in vedere valoarea vanzarilor de medicamente ale fiecarui platitor de contributie, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, incluzand adaosurile comerciale aplicate de operatorii economici ce comercializeaza en-detail aceste produse, retinem ca un astfel de calcul este corect, tocmai pentru ca valoarea consumului de medicamente este suportata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii cu tot cu adaosul comercial.

Cu alte cuvinte, farmaciile cu circuit deschis, unitatile sanitare cu paturi si centrele de dializa raporteaza caselor de asigurari de sanatate valoarea consumului de medicamente, valoarea care contine nu numai TVA ci, bineinteles, adaosurile comerciale aplicate de operatorii economici ce comercializeaza medicamentele.

5. Cu privire la faptul ca pentru cinci dintre produsele reclamantei, consumul de medicamente pentru trimestrul II 2013 comunicat prin anexa adresei este vadit superior vanzarilor ce rezulta din evidentele financiar - contabile ale societatii ca fiind efectiv realizate in perioada de referinta, retinem faptul ca, astfel cum rezulta din expertiza contabila judiciara, la 4 medicamente, redate in tabelul raportului de expertiza, valoarea comunicata este mai mare decat vanzarea reala inregistrata de reclamanta in trimestrul II 2013.

Se mentioneaza, de asemenea, ca la 27 de medicamente, consumul transmis de CNAS este inferior comparativ cu vanzarile reale facute de reclamanta in trimestrul II 2013.

O astfel de neconcordanta intre datele mentionate, date care influenteaza valoarea vanzarilor proprii ale reclamantei, atrage nelegalitatea comunicarii, intrucat, astfel cum am aratat anterior, taxa clawback depinde de valoarea propriilor vanzari si in functie de valoarea vanzarilor totale trimestriale de referinta.

Fata de argumentele expuse, intrucat se constata nelegalitatea actului administrativ contestat, Curtea de Apel va admite actiunea si va anula adresa nr. MS/FD/3182/01.08.2013 emisa de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Judecator redactor Ramona Poppa