Anulare act administrativ, Repararea prejudiciului cauzat

Decizia civila nr. 1086/CA/28.10.2015

Daca in cadrul unei actiuni civile de drept comun reclamantul trebuie sa dovedeasca folosul practic urmarit prin recurgerea la procedura judiciara, aceasta fiind o conditie esentiala pentru exercitarea dreptului la actiune, in litigiul de contencios administrativ interesul legitim pe care partea il invoca nu se confunda cu folosul practic, ci reprezinta, astfel cum rezulta din definitia data de art.2 alin.1 lit.p din Legea nr. 554/2004 „posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat”.

Partea se poate considera persoana vatamata si se poate adresa instantei de contencios administrativ doar in situatia in care justifica un drept subiectiv sau interes legitim propriu, deoarece doar prin incalcarea acestora de catre autoritatea publica se naste un raport de drept administrativ.

Ceea ce sustine reclamantul se subsumeaza exclusiv interesului legitim public, astfel cum acesta este definit la art.2 alin.1 lit.r din Legea nr.554/2004, respectiv „interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice”.

Conform art.8 alin.1/1 din Legea nr.554/2004, „Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public
numai in subsidiar
, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. ”

Art.1, art.2 alin.1 lit.p din Legea nr. 554/2004 Art. 8 alin. 1/1 din Legea nr. 554/2004

Prin cererea formulata la data de 30.04.2014 si inregistrata pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr. 948/88/2014, reclamantul [...] a solicitat in contradictoriu cu parata Casa de Cultura [...]
anularea actului aditional
incheiat de institutia publica parata in data de 16.09.2013, avand ca obiect prelungirea, in beneficiul SC [...] SRL Galati, a termenului de inchiriere a spatiului comercial amplasat la parterul imobilului situat in ..., apartinand domeniului public al orasului [...],
obligarea institutiei Casa de Cultura [...] de a proceda la valorificarea, prin inchiriere sau concesiune
, in conditiile legii, a spatiului comercial in cauza, precum si
obligarea directorului institutiei parate [...] la repararea prejudiciului cauzat institutiei publice pe care o reprezinta,
prejudiciu cuantificat ca diferenta intre chiria lunara perceputa de la SC [...] SRL Galati si chiria lunara/redeventa lunara ce se va obtine prin organizarea licitatiei publice pentru valorificarea spatiului, de la data de 16.09.2013 si pana la data semnarii contractului cu noul adjudecatar al spatiului.

Prin
Sentinta civila nr.826/22.05.2015 Tribunalului Tulcea
a luat act de renuntarea reclamantului la judecata capatului de cerere privind obligarea directorului paratei Casa de Cultura [...] la repararea prejudiciului;
a respins ca nefondate
exceptia lipsei calitatii procesuale pasive
a paratilor UAT Orasul [...] si Consiliul Local [...],
exceptia lipsei calitatii procesuale active
a reclamantului,
exceptia tardivitatii formularii plangerii prealabile
,
exceptia inadmisibilitatii
actiunii pentru neindeplinirea procedurii prealabile si
exceptia inadmisibilitatii
actiunii pentru lipsa interesului;
a admis in parte actiunea
,
a anulat Actul aditional nr. 189/16.09.2013
incheiat intre parata Casa de Cultura [...] si parata SC [...] SRL la contractul de inchiriere din 10.08.1995 incheiat intre Primarul Orasului [...] si parata SC [...] SRL si
a respins ca nefondat capatul de cerere privind obligarea institutiei publice la concesionarea sau inchirierea in conditiile legii a imobilului
, obligand paratii la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecata catre reclamant.

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs paratii Casa de Cultura [...], Unitatea Administrativ Teritoriala Orasul [...] si Consiliul Local [...], precum si SC [...] SRL Galati, care

au criticat solutia instantei de fond pentru nelegalitate, invocand dispozitiile
art.488 alin.1 punctele 6 si 8 NCPC

Avand in vedere ca sesizarea instantei s-a facut sub imperiul legii noi de procedura, in cauza sunt aplicabile disp.art.499 NCPC, potrivit cu care
„Prin derogare de la prevederile art.425 alin.1 lit.b, hotararea instantei de recurs va cuprinde in considerente numai motivele de casare invocate si analiza acestora, aratandu-se de ce s-au admis ori, dupa caz, s-au respins. "

Recurentii
Unitatea Administrativ Teritoriala Orasul [...] si Consiliul Local [...]
au sustinut nelegala respingere a exceptiilor invocate in aparare, printre care exceptia lipsei calitatii procesual pasive si active, dar si pe cea a exceptiei lipsei de interes al reclamantului.

Pentru sustinerea legalitatii exceptiilor invocate inteleg sa invoce dispozitiile art.8 alin.1 ind.1 din Legea nr.554/2004 prin care, inclusiv in interpretarea jurisdictionala, se retine ca legiuitorul nu permite promovarea actiunilor in contencios administrativ pentru apararea unui interes legitim public decat in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Arata ca din analiza considerentelor sentintei atacate nu se identifica o incalcare a unui interes legitim si nici a unui drept subiectiv, iar reclamantul nu justifica un interes personal privat pentru promovarea actiunii in anularea actului, respectiv nu dovedeste folosul practic urmarit de declansarea procedurii judiciare.

Considera ca interesul nu poate fi justificat in cauza de reclamant pe ipoteza obtinerii unui contract de concesiune in conditiile in care, in temeiul dispozitiilor Legii nr.215/2001, consiliul local are posibilitatea, iar nu obligatia de a hotari ce bunuri, apartinand domeniului public sau privat, sa fie concesionate, respectiv acordate spre administrare.

Conform disp. art.123 alin.2 din Legea nr.215/2001, vanzarea, concesionarea sau inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii, cu aplicarea disp. art nr.16 din Legea nr.213/1998, iar prin raportare la disp. art.12 alin.3 din Legea nr.213/1998 Casa de Cultura [...] se bucura de prerogativa de a dispune de bunul incredintat spre administrare, inclusiv in sensul si scopul realizarii de castiguri, cu respectarea dispozitiilor art.16 alin.2 din Legea nr.213/1998.

Astfel, in baza dreptului de administrare, Casa de Cultura [...] detine prerogativa inchirierii cu obligatia subsecventa de a retine doar o cota procentuala din valoarea chiriei, situatie in care apare ca fondata exceptia lipsei calitatii procesual pasive a UAT [...] si a Consiliului Local al Orasului [...].

Coroborand dispozitiile art.52 din Constitutia Romaniei cu dispozitiile principiale ale Legii nr.554/2004 se concluzioneaza ca actiunea in contencios administrativ poate fi promovata de orice persoana interesata ale carei drepturi sau interese legitime au fost vatamate printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul autoritatii administrative de a-i solutiona o cerere legitima.

Reclamant poate fi, printr-un cadru general, in sensul art.1 alin.1 si 2 din Legea nr.554/2004 orice persoana fizica sau juridica, daca indeplineste conditia de a se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim, printr-un act administrativ adresat lui sau altui subiect de drept.

Prin urmare, reclamantul in calitatea sa de persoana fizica nu poate actiona ca atare in contenciosul administrativ subiectiv decat daca si sub conditia in care dovedeste ca este titularul unor drepturi subiective sau interese legitime private si ca atare nu poate formula o actiune in contencios obiectiv, respectiv de a cere anularea unui act administrativ pornind de la premisa lezarii unui interes legitim public, decat daca si sub conditia in care probeaza ca vatamarea interesului legitim public exhibat decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat, protejat legal prin dispozitiile art.8.

Instanta de fond, retinand ca, desi se considera vatamat ca urmare a nerespectarii legilor in materie, reclamantul invoca practic, pe cale principala, lezarea unui drept de interes public fara ca acesta sa formeze obiectul unui capat de cerere subsidiar, asa cum impune art.8 alin.1, iar pe cale principala sa se invoce lezarea unui interes legitim privat si dovedit, a procedat in mod eronat la respingerea ca nefondata a exceptiei invocate in aparare de catre parati.

In ceea ce priveste fondul cauzei, solicita sa se retina ca instanta de fond a retinut dispozitii legale straine de petitul actiunii.

Astfel, au fost retinute aspecte aferente etapelor procedurale ale initierii, aprobarii si adjudecarii unui contract de inchiriere avand ca obiect un bun din patrimoniul public si nicidecum a celor incidente derularii unui asemenea contract, cu referire la posibilitatea de prelungire a duratei contractuale.

Recurenta
Casa de Cultura [...]
a sustinut ca intelege sa reitereze exceptia lipsei de interes al reclamantului. Arata ca interesul este o cerinta esentiala si necesara pentru existenta dreptului la actiune, iar indeplinirea acestei cerinte confera calitatea de parte unui subiect de drept, reclamantul trebuind sa justifice in persoana sa interesul de a formula actiunea, interes care trebuie sa fie legitim, personal si direct, nascut si actual.

Folosul practic urmarit prin declansarea procedurii judiciare trebuie sa apartina celui care recurge la actiune, nefiindu-i ingaduit unei persoane (cu exceptia situatiilor expres reglementate, cand se recunoaste legitimare procesuala activa altor persoane decat titularului dreptului) sa apere interesul altei persoane, ori interesul colectiv. Apararea interesului colectiv este o atributie recunoscuta doar unor organe ale statului sau unor organisme de specialitate.

Interesul este actual daca, in situatia in care o persoana nu ar recurge la actiunea in justitie la momentul respectiv, s-ar expune prin aceasta pasivitate unui prejudiciu. Un interes eventual nu poate fi luat in considerare.

Totodata, precizeaza ca legiuitorul nu permite promovarea actiunilor in contencios administrativ pentru apararea unui interes legitim public, decat in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

In cazul de fata, reclamantul nu justifica niciun interes in promovarea acestei actiuni, pentru niciunul din cele doua capete de cerere ramase in discutie (anulare act si obligatia de a face). Niciodata reclamantul nu a solicitat atribuirea in folosinta (prin inchiriere sau concesiune) spatiul comercial respectiv si niciodata nu a indicat, in concret, posibilitatile de evitare a producerii unui eventual prejudiciu, solicitare la care recurenta sa nu ii fi raspuns.

Pentru primul capat de cerere, face precizarea ca nulitatea pe care o solicita reclamantul poate fi invocata de orice persoana care justifica un interes in legatura cu cauza de nulitate. Este de neconceput ca in categoria „oricarei persoane interesate” sa poata intra orice persoana straina de actul juridic incheiat, si care, ca o consecinta a promovarii actiunii, nu ar urmari un folos practic.

Reclamantul invoca prevederile art.8 alin.2 si alin.3 din Legea 554/2004, insa respectarea principiului prioritatii interesului public nu are nicio legatura cu speta de fata. Este clar definit in Lege ca interesul public vizeaza „ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice”.

Promovarea prezentei actiuni nu are in vedere protejarea interesului public, deoarece mentinerea in vigoare a documentului numit „Act Aditional” nu incalca si nu prejudiciaza in niciun fel interesul public in momentul de fata.

Atata vreme cat pentru imobilul respectiv nu s-au demarat procedurile prevazute de OUG 34/2006 privind achizitiile publice, un prejudiciu in patrimoniul recurentei si al bugetului local ar fi sistarea oricarei surse de venit de pe urma imobilului inchiriat.

Avand in vedere cele expuse mai sus, solicita admiterea exceptiei, admiterea recursului si respingerea cererii ca lipsita de interes.

Solicita sa se aiba in vedere faptul ca niciodata din anul 2002, de cand Casa de Cultura [...] administreaza acest imobil, nu a primit de la nicio terta persoana vreo solicitare de inchiriere, sau macar vreo alta propunere de plata a unei sume de bani mai mari decat cea perceputa de la chiriasul [...] SRL. Astfel, Casa de Cultura era in situatia in care trebuia sa aleaga intre a continua un raport juridic existent si sigur, care ii aducea venituri periodice necesare atingerii obiectivelor sale, si a inceta Contractul de inchiriere prin nesemnarea Actului Aditional de prelungire din 16.09.2013, cu riscul ramanerii fara aceasta sursa de venit.

Recurenta SC [...] SRL a
sustinut ca judecarea fondului si, pe cale de consecinta, pronuntarea hotararii instantei de fond s-a facut cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material.

Prin intampinarea depusa a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului si lipsa de interes al acestuia, dar si exceptia inadmisibilitatii actiunii, raportat la dispozitiile art.7 alin.3, coroborat cu disp. art.2 alin.1 lit. p, dar toate acestea raportate la dispozitiile art.8 alin. 1/1 din Legea 554/2004.

Astfel, cererea de anulare a unui act administrativ adresat altui subiect de drept, prin care se invoca un interes public, se poate face doar sub forma unor capete de cerere subsidiare, fata de o cerere principala de chemare in judecata si numai in masura in care vatamarea interesului public decurge din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

In cauza intimatul reclamant nu a demonstrat si nici instanta de fond nu a retinut in motivare ca ne aflam in fata incalcarii unui interes legitim privat sau al unui drept subiectiv propriu al reclamantului.

Critica solutia instantei de fond cu privire la solutia data acestei exceptii prin aceea ca a aplicat in mod gresit normele de drept material si nu a motivat aplicarea dispozitiei legale prevazute de art.8, alin (11)2 din Legea 554/2004.

Cu alte cuvinte, interesul procesual, analizat ca „folosul practic pe care o parte il urmareste prin punerea in miscare a procedurii judiciare”, deriva din interesul sau folosul pe care unul dintre parati (UAT Oras [...]) nu l-ar fi obtinut. Este de neconceput ca interesul in promovarea unei actiuni de catre reclamantul din proces sa fie sustinut prin aratarea si trimiterea la interesul paratului pe care reclamanta a inteles sa-l cheme in judecata.

Prin calitate procesuala se intelege interesul indreptatit al unei persoane de a cere concursul justitiei, interes ce izvoraste din incalcarea unui drept sau dintr-un raport - recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept.

Dupa cum se observa, calitatea procesuala se confunda cu interesul indreptatit de a actiona, fiind totuna cu dreptul la actiune.

Raportand aceasta dispozitie legala cu dispozitia-definitie de la art.2, alin.1 lit. p, solicita sa se constate ca nu este indeplinita cerinta legala si anume aceea a interesului legitim, in speta nefiind vorba de realizarea unui drept subiectiv al reclamantului-intimat, - „drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat”.

Mai mult decat atat intimatul-reclamant nu poate invoca un interes public decat in subsidiar raportat la dispozitiile art. 8, alin. (11)2, din Legea 554/2004, deoarece legea nu pune la indemana tertului atacarea in contencios a unui act administrativ cu caracter individual emis catre altul decat in ipoteza de la art.7 alin.3 din Legea 554/2004.

De asemenea, solicita sa se observe ca judecatorul fondului nu motiveaza care este norma de drept material incalcata prin incheierea actului aditional de prelungire a unui contract si care sa aiba ca si consecinta anularea actului aditional in cauza.

Judecatorul fondului isi motiveaza solutia raportat la temeiurile de drept invocate, pe o situatie de fapt ce nu corespunde realitatii, avand astfel in vedere motive straine de natura pricinii deduse judecatii.

Prin intampinare,
intimatul reclamant [...] a
invocat nulitatea recursului formulat de Casa de Cultura [...1, motivat de faptul ca nu sunt mentionate motivele de casare in cererea de recurs, precum si exceptia lipsei calitatii de reprezentant conventional a domnului avocat [...1 pentru recurentul

Consiliul local [...] aratand ca in cadrul sedintei Consiliul local [...] din luna iunie 2015 s-a prezentat Sentinta civila recurata, hotarare ce a fost apreciata ca fiind legala, astfel ca institutia deliberativa din [...] (Consiliul local) a hotarat sa nu formuleze recurs.

Pe fondul cauzei arata ca recursurile celor trei recurenti sunt asemanatoare, fiind practic un singur recurs dezvoltat de cele trei parti, astfel ca pentru unitatea apararii solicita respingerea acestora ca nefondate.

In temeiul art.248 Cod procedura civila, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor invocate de intimatul reclamant prin intampinare, exceptii care fac de prisos cercetarea pe fond a recursurilor declarate de Casa de Cultura [...] si Consiliul Local al orasului [...].

Astfel, in ceea ce priveste
nulitatea recursului formulat de parata Casa de Cultura [...],
Curtea retine ca, desi recurenta nu a indicat temeiul de casare, din dezvoltarea criticilor sustinute rezulta ca acestea pot fi incadrate in motivul de recurs prevazut de art.488 alin.1 pct.8 Cod procedura civila, respectiv „cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material”
.

Astfel, dintr-o analiza formala a sustinerilor recurentei rezulta ca acestea vizeaza aplicarea gresita a dispozitiilor art.8 alin.1 si 1/1 din Legea nr.554/2004, respectiv gresita solutionare a exceptiei lipsei de interes al reclamantului in formularea actiunii, situatie in care, nefiind incidente disp. art.489 alin.2 Cod procedura civila, nu poate interveni sanctiunea nulitatii recursului.

Referitor la
exceptia lipsei calitatii de reprezentant
a avocatului [...] pentru Consiliul Local [...], Curtea retine ca, potrivit art.82 alin.1 Cod procedura civila, „Cand instanta constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele partii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor.
Daca acestea nu se acopera, cererea va fi anulata.
”

Fata de sustinerile avocatului, potrivit cu care acesta a declarat recurs in numele Consiliului Local al UAT [...], insa nu are delegatie de reprezentare pentru parte, aceasta declarand ca nu intelege sa sustina recursul, instanta de recurs va da eficienta dispozitiilor mai sus-citate, urmand a anula cererea de recurs formulata de Consiliul Local al UAT [...] pentru lipsa calitatii de reprezentant a avocatului care a formulat-o.

Pe fondul recursurilor, analizand cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata

ca
sustinerile recurentilor referitoare la lipsa interesului legitim al reclamantului in formularea actiunii sunt intemeiate, cu unele nuantari ce trebuie facute in legatura cu distinctia dintre interesul ca o conditie de exercitare a actiunii civile si interesul legitim din materia contenciosului administrativ, care justifica insasi legitimarea procesuala activa a reclamantului.

Astfel, daca in cadrul unei actiuni civile de drept comun reclamantul trebuie sa dovedeasca folosul practic urmarit prin recurgerea la procedura judiciara, aceasta fiind o conditie esentiala pentru exercitarea dreptului la actiune, in litigiul de contencios administrativ interesul legitim pe care partea il invoca nu se confunda cu folosul practic, ci reprezinta, astfel cum rezulta din definitia data de art.2 alin.1 lit.p din Legea nr.554/2004 „posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat”.

Potrivit art.1 din Legea nr.554/2004 - Subiectele de sesizare a instantei, „ (1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.

(2) Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.”

De asemenea, art.2 alin.1 lit.a prevede ca persoana vatamata este „orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim”.

Din dispozitiile citate rezulta ca partea se poate considera persoana vatamata si se poate adresa instantei de contencios administrativ doar in situatia in care justifica un drept subiectiv sau interes legitim propriu, deoarece doar prin incalcarea acestora de catre autoritatea publica se naste un raport de drept administrativ.

De aceea, Curtea considera ca dovedirea interesului legitim privat sau a dreptului subiectiv pretins incalcate de autoritatea parata reprezinta o conditie ce tine de calitatea procesuala activa a reclamantului, acesta trebuind sa dovedeasca identitatea intre cel ce se adreseaza instantei si partea implicata in raportul de drept administrativ, respectiv persoana vatamata prin actiunea sau inactiunea autoritatii publice, care nu poate fi decat titulara unui drept subiectiv civil sau a unui interes legitim.

In speta, reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ adresat altui subiect de drept, respectiv a actului aditional nr.189/16.09.2013 incheiat intre paratele Casa de Cultura [...] si SC [...] SRL Galati, act prin care s-a prelungit pe o perioada de 3 luni, pana la data de 16.09.2016, contractul de inchiriere incheiat in anul 1995 avand ca obiect spatiul comercial amplasat la parterul imobilului situat in orasul [...], pe [...], apartinand domeniului public al orasului [...] si detinut in administrare de catre Casa de Cultura [...].

Instanta de fond a retinut ca reclamantul a invocat prin actiunea formulata atat un interes privat, acela de a fi anulat actul administrativ, cat si un interes public, fundamentat pe existenta unei inegalitati a actului.

Curtea apreciaza ca interesul de a fi anulat actul administrativ nu constituie un interes legitim privat in sensul art.2 alin.1 lit.p din legea contenciosului administrativ, ci doar un folos practic urmarit de reclamant prin initierea demersului judiciar.

Intr-adevar, reclamantul a sustinut prin actiune ca o consecinta directa a incheierii actelor aditionale de prelungire a unui contract expirat/inexistent este atat prejudicierea bugetului institutiei locatoare, cat si a bugetului orasului [...], in calitatea sa de proprietar al imobilului, iar prin mentinerea unei stari de ilegalitate se incalca principiul liberului acces la bunuri si servicii, pe criterii de concurenta, al altor persoane fizice si/sau juridice interesate de inchirierea spatiului obiect al acestui contract de inchiriere.

Ori, ceea ce sustine reclamantul se subsumeaza exclusiv interesului legitim public, astfel cum acesta este definit la art.2 alin.1 lit.r din Legea nr.554/2004, respectiv „interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice”.

Conform art.8 alin.1/1 din Legea nr.554/2004, „Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public
numai in subsidiar
, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.”

Se constata astfel ca reclamantul nu a invocat apararea unui interes legitim public in subsidiar, in conditiile in care vatamarea acestuia ar decurge din vatamarea unui drept subiectiv propriu sau a unui interes legitim privat, ci si-a intemeiat actiunea exclusiv pe incalcarea interesului legitim public.

In atare situatie, Curtea retine ca reclamantul nu a justificat legitimarea procesuala activa in cauza deoarece nu a dovedit ca este titular al unui drept subiectiv sau al unui interes legitim privat ce ar fi putut fi incalcat prin actul administrativ a carui anulare o solicita.

Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenti sunt fondate, urmeaza a admite recursurile in temeiul art.496 alin.1 si 498 alin.1 Cod procedura civila si a casa in parte hotararea; rejudecand cauza, urmeaza a admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului cu consecinta respingerii actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa.

In baza art.453 Cod procedura civila, va fi obligat reclamantul, ca parte cazuta in pretentii, la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecata catre parata SC [...] SRL.

Se vor mentine dispozitiile referitoare la renuntarea reclamantului la judecata capatului de cerere privind obligarea directorului paratei Casa de Cultura [...] la repararea prejudiciului, la respingerea exceptiilor tardivitatii formularii plangerii prealabile, inadmisibilitatii pentru neindeplinirea procedurii prealabile fata de SC [...] SRL si lipsei calitatii procesual pasive a paratilor UAT [...] si Consiliul Local [...].

Judecator redactor Elena Carina Gheorma