Angajator si Casa de Asigurari de Sanatate, indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate

• OUG nr. 158/2005: art. 38 alin. (2)
• OG nr. 92/2003: art. 16, art. 21,art. 119 si art. 120
• Legea nr. 571/2003: art. 2 alin. (2) lit. c)
• Ordinul nr. 60/2006 ce reglementeaza Normele de punere in aplicare a OUG nr. 158/2005: anexa 12 si 13
• Legea nr. 207/2015: art. 1, art. 182 alin. (1), (3) si (4)
• Legea nr. 287/2009: art. 1531
• Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 60/32/2006: art. 77 alin. (5)

In speta, problema de drept ce se impune a fi lamurita vizeaza natura juridica a raportului nascut intre cele doua parti, angajator si Casa de Asigurari de Sanatate cu privire la sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, ce pot fi solicitate potrivit dispozitiilor art. 38 alin. (2) din OUG nr. 158/2005.

Iar, pentru clarificarea acestei dispute trebuie avut in vedere ca sumele solicitate in temeiul textului mentionat anterior reprezinta un drept de creanta al angajatorului fata de Casa de Asigurari pentru diferenta dintre indemnizatiile platite asiguratilor si contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, astfel cum aceasta era reglementata de art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003.

Or, desi este adevarat ca indemnizatiile platite de catre angajatori asiguratilor au natura unor drepturi de asigurari sociale, iar intre aceste doua parti exista un raport de asigurari sociale de sanatate, nu acelasi raport exista/subzista intre angajator si Casa de Asigurari de Sanatate, pentru aceasta diferenta, ce intervine ca urmare a compensarii.

Suma solicitata cu acest titlu reprezinta, in fapt, o obligatie a Casei de Asigurari de Sanatate fata de angajator, sunt prestatii de suportat de catre Casa de Asigurari din bugetul

FNUASSpentru concedii si indemnizatii, dupa cum se arata in anexa 12 si 13 din Ordinul nr. 60/2006 ce reglementeaza Normele de punere in aplicare a OUG nr. 158/2005.

Ca atare, cata vreme creanta angajatorului poarta asupra unor sume ce se restituie de la bugetul de stat, raportul juridic este unul de drept fiscal.

Raportul juridic de drept material fiscal cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor ce revin partilor in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale (art. 16 vechiul Cod de procedura fiscala).

Continutul acestui raport este dat de relatiile financiare care se formeaza in procesul de instituire si percepere a impozitelor, taxelor si a altor contributii datorate bugetului general consolidat al statului.

Natura acestui raport este una obligationala, in continutul sau intrand: dreptul de creanta ce apartine subiectului activ, care este creditorul si corelativul acestuia, adica latura pasiva a raportului reprezentand obligatia fiscala, ce apartine subiectului pasiv, care este debitorul.

Asadar, sumele solicitate spre restituire de la FNUASS, reprezentand indemnizatii platite de angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorate de acestia pe luna respectiva, sunt purtatoare de dobanda fiscala, iar nu civila.

Curtea reaminteste ca dobanzile si penalitatile reglementate de art. 119 si 120 din vechiul Cod de procedura fiscala constituie creante fiscale accesorii, care, alaturi de creantele fiscale principale, alcatuiesc sumele de plata la bugetul consolidat al statutului.

Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 182 alin. (1), (3) si (4) din Legea nr. 207/2015 „(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget,

contribuabilul/platitorul are dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art. 168 alin. (4) sau la art. 77, dupa caz, pana la data stingerii prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabilului/platitorului (...)

3. Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si pentru creantele fiscale ce au facut obiectul unei cereri de restituire, respinsa de organul fiscal, dar admisa definitiv de organul de solutionare a contestatiilor sau de instanta judecatoreasca.
4. Nivelul dobanzii este cel prevazut la art. 174 alin. (5) si se suporta din acelasi buget din care se restituie ori se ramburseaza, dupa caz, sumele solicitate de contribuabil/platitor”.

(Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 2132 din 29 octombrie 2018, rezumata de judecator dr. Diana Duma-Patrascu)

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Timis sub nr. [,..]/30/2018, la data de

2018. reclamanta S.C. A... S.R.L., a chemat in judecata parata Casa Judeteana de Asigurari Sanatate Timis, solicitand instantei obligarea CJAS Timis la plata dobanzilor fiscale datorate in temeiul dispozitiilor art. 124 alin. (1) coroborat cu art. 70 si 117 alin. (9) din O.G. nr. 92/2003, si art. 182 Cod de procedura fiscala, aferente debitului principal solicitat prin urmatoarele cereri: 1. Solicitarea inregistrata sub nr. 374/17.09.2014 a sumei de 1.482 lei aferenta lunii iunie 2014; 2. Solicitarea inregistrata sub nr. 372B/17.09.2014 a sumei de 2.606 lei aferenta lunii iulie 2014; 3. Solicitarea inregistrata sub nr. 69538/10.10.2014 a sumei de 261 lei aferenta lunii august 2014; 4. Solicitarea inregistrata sub nr. 1186/22.02.2016 a sumei de 2.066 lei aferenta lunii decembrie 2015; 5. Solicitarea inregistrata sub nr. 1185/22.02.2016 a sumei de 3.202 lei aferenta lunii ianuarie 2016; 6. Solicitarea inregistrata sub nr. 3371/19.05.2016 a sumei de 3.360 lei aferenta lunii februarie 2016; 7. Solicitarea inregistrata sub nr. 3372/19.05.2016 a sumei de 3.864 lei aferenta lunii martie 2016; 8. Solicitarea inregistrata sub nr. 9477/19.12.2016 a sumei de 4.749 lei aferenta lunilor septembrie, octombrie, noiembrie 2016; 9. Solicitarea inregistrata sub nr. 2243/27.03.2017 a sumei de 194 lei aferenta lunii decembrie 2016; 10. Solicitarea inregistrata sub nr. 3789/01.08.2017 a sumei de 1.506 lei aferenta lunii aprilie 2017.

Prin sentinta civila nr. 870/21.05.2018 pronuntata in dosar nr.[.. ,]/30/2018 Tribunalul Timis a admis in parte actiunea formulata de reclamanta S.C. A... S.R.L in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis, a obligat parata sa plateasca reclamantei dobanda legala aferenta sumelor achitate, calculata de la data scadentei obligatiei de restituire - expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile nr. 374/17.09.2014, 372B/17.09.2014, 69538/10.10.2014, si expirarea termenului de 60 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile 1186/22.02.2016, 1185/22.02.2016, 3371/19.05.2016, 3372/19.05.2016 pana la data restituirii efective a sumelor aferente acestor cereri, respingand in rest actiunea, ca ramasa fara obiect.

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs atat reclamanta recurenta SC A... SRL cat si parata recurenta Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis

Reclamanta recurenta S.C. A...S.R.L., a solicitat casarea hotararii si, ca urmare a rejudecarii, sa se dispuna admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu obligarea paratei la plata catre reclamanta a dobanzilor fiscale aferente debitului principal solicitat.

Se arata ca este vorba despre un raport juridic de drept fiscal, care atrage aplicarea unui anumit regim inclusiv in ceea ce priveste dobanzile acordate.

Dupa cum s-a retinut in jurisprudenta (decizia C. Ap. Timisoara nr. 3084/2017), sumele constand in diferenta dintre indemnizatiile platite de catre angajatori si contributiile de asigurari de sanatate sunt prestatii de suportat de catre CAS din bugetul FNUASS pentru concedii si indemnizatii, adica de la bugetul de stat. Rezulta asadar ca raportul juridic dintre reclamanta si intimata este unul de drept fiscal.

In acelasi sens este si minuta intalnirii suplimentare din 10.04.2017 desfasurata la nivelul Curtii de Apel Timisoara, unde s-a stabilit natura fiscala a dobanzilor datorate la sumele solicitate constand in diferentei dintre indemnizatiile platite de catre angajatori si contributiile de asigurari de sanatate.

Parata recurenta Casa de Asigurari de Sanatate Timis a solicitat casarea sentintei civile nr. 870/PI pronuntata la data de 21 mai 2018 de Tribunalul Timis in dosarul nr. [,..]/30/2018, iar pe fond, cu ocazia rejudecarii litigiului in fond, solicita exonerarea paratei de la plata dobanzii legale calculata de la data scadentei obligatiei de plata si pana la data achitarii debitului.

In motivare se arata ca in speta de fata este incident motivul de casare prevazut de art. 488 pct. 8 NCPC, respectiv hotararea a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material: O.G. nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, art. 77 din Ordinul nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate si art. 38 din O.U.G. nr. 158/2005.

Invedereaza ca sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) conform O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, actualizata la zi, coroborate cu prevederile art. 77 din Ordinul nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005.

Mentioneaza ca potrivit prevederilor art. 6 din O.U.G. nr. 158/2005 coroborate cu dispozitiile art. 82 din Ordinul nr. 60/32/2006, modificat si completat, sumele reprezentand indemnizatii achitate de catre angajator asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva pot fi solicitate numai pe baza actelor justificative.

Totodata solicita a se avea in vedere faptul ca, in luna decembrie 2017, inaintea introducerii actiunii, a fost achitata suma de 23.251 lei, motiv pentru care considera ca prima instanta in mod gresit a obligat CJAS Timis la plata dobanzilor legale aferente debitului principal.

Analizand recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, precum si prin aplicarea art. 488 si urm. din Noul Cod de procedura civila, Curtea a admis recursul formulat reclamanta recurenta SC A... SRL cu sediul procesual ales la SCA B..., din Timisoara, ... in contradictoriu cu parata recurenta Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis cu sediul in Timisoara, ..., judetul Timis impotriva sentintei civile nr. 870/21.05.2018 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. [,..]/30/2018. A fost casata in parte sentinta atacata si, in rejudecare, a fost obligata parata la plata catre reclamanta a dobanzii fiscale aferenta sumelor achitate, calculata de la data scadentei obligatiei de restituire - expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile nr. 374/17.09.2014, 372B/17.09.2014, 69538/10.10.2014, si expirarea termenului de 60 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile 1186/22.02.2016, 1185/22.02.2016,

3371/19.05.2016, 3372/19.05.2016, 9477/19.12.2016, 2243/27.03.2017 si 3789/01.08.2017 pana la data restituirii efective a sumelor aferente acestor cereri.

Curtea a mentinut in rest dispozitiile sentintei recurate si a respins recursul formulat de parata recurenta impotriva aceleiasi sentinte.

Curtea a reamintit ca reclamanta, in calitate de angajator, a solicitat Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Timis restituirea sumelor reprezentand diferenta dintre suma indemnizatiilor cuvenite si contributia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de catre angajator, formuland mai multe cereri in cursul anilor 2014-2017, cereri indicate in cererea de chemare in judecata si in hotararea recurata.

A
ceste cereri au fost solutionate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, in sensul restituirii sumelor solicitate de catre reclamanta, insa cu depasirea termenului legal de solutionare a acestor cereri.

In acest context, instanta de fond a apreciat intemeiata solicitarea reclamantei de acordare a dobanzilor aferente debitului principal, sens in care a obligat parata sa plateasca reclamantei dobanda legala aferenta sumelor achitate, calculata de la data scadentei obligatiei de restituire - expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile nr. 374/17.09.2014, 372B/17.09.2014, 69538/10.10.2014, si expirarea termenului de 60 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile 1186/22.02.2016, 1185/22.02.2016, 3371/19.05.2016, 3372/19.05.2016 pana la data restituirii efective a sumelor aferente acestor cereri.

Reclamanta recurenta a solicitat casarea in parte a hotararii si, ca urmare a rejudecarii, sa se dispuna admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu obligarea paratei la plata catre reclamanta a dobanzilor fiscale aferente debitului principal solicitat.

Se arata ca este vorba despre un raport juridic de drept fiscal, care atrage aplicarea unui anumit regim inclusiv in ceea ce priveste dobanzile acordate.

Curtea constata ca recursul reclamantei este intemeiat, context in care il va admite pentru considerentele care vor fi expuse in continuare.

Sumele solicitate spre restituire de la FNUASS, reprezentand indemnizatii platite de angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorate de acestia pe luna respectiva, sunt purtatoare de dobanda fiscala, iar nu civila.

Curtea reaminteste ca dobanzile si penalitatile reglementate de art. 119 si 120 din vechiul Cod de procedura fiscala constituie creante fiscale accesorii, care, alaturi de creantele fiscale principale alcatuiesc sumele de plata la bugetul consolidat al statutului.

Definitia creantelor fiscale o regasim in art. 21 alin. (1) Cod proc. fiscala, ca reprezentand „drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezulta din raporturile de drept material fiscal”.

Raportul juridic de drept material fiscal cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor ce revin partilor in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale (art. 16 vechiul Cod proc. fiscala).

Continutul acestui raport este dat de relatiile financiare care se formeaza in procesul de instituire si percepere a impozitelor, taxelor si a altor contributii datorate bugetului general consolidat al statului.

Natura acestui raport este una obligationala, in continutul sau intrand: dreptul de creanta ce apartine subiectului activ, care este creditorul si corelativul acestuia, adica latura pasiva a raportului reprezentand obligatia fiscala, ce apartine subiectului pasiv, care este debitorul.

In continuare, art. 25 precizeaza ca „In raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanta fiscala prevazute la art. 21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligatia corelativa de plata a acestor drepturi”.

In acelasi sens, sunt si noile prevederi din Legea nr. 207/2015.

Astfel, in acord cu art. 1 din actul normativ indicat „ - pct. 11. creanta fiscala principala - dreptul la perceperea impozitelor, taxelor si contributiilor sociale, precum si dreptul contribuabilului la restituirea sumelor platite fara a fi datorate si la rambursarea sumelor cuvenite, in situatiile si conditiile prevazute de lege; - pct. 12. creanta fiscala accesorie - dreptul la perceperea dobanzilor, penalitatilor sau majorarilor aferente unor creante fiscale principale, precum si dreptul contribuabilului de a primi dobanzi, in conditiile legii; - pct. 13. creditor fiscal - titularul unui drept de creanta fiscala; - pct. 15. debitor fiscal - titularul unei obligatii de plata corelativa unui drept de creanta fiscala; - pct. 20 dobanda - obligatia fiscala accesorie reprezentand echivalentul prejudiciului creat titularului creantei fiscale principale ca urmare a neachitarii la scadenta de catre debitor a obligatiilor fiscale principale; - pct. 28. obligatie fiscala principala - obligatia de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale, precum si obligatia organului fiscal de a restitui sumele incasate fara a fi datorate si de a rambursa sumele cuvenite, in situatiile si conditiile prevazute de lege; - pct. 29. obligatie fiscala accesorie - obligatia de plata sau de restituire a dobanzilor, penalitatilor sau a majorarilor, aferente unor obligatii fiscale principale; - pct. 30. organ fiscal - organul fiscal central, organul fiscal local, precum si alte institutii publice care administreaza creante fiscale”.

In conformitate cu dispozitiile art. 182 alin. (1), (3) si (4) din Legea nr. 207/2015 „(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilul/platitorul are dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art. 168 alin. (4) sau la art. 77, dupa caz, pana la data stingerii prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabilului/platitorului (...). (3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si pentru creantele fiscale ce au facut obiectul unei cereri de restituire, respinsa de organul fiscal, dar admisa definitiv de organul de solutionare a contestatiilor sau de instanta judecatoreasca. (4) Nivelul dobanzii este cel prevazut la art. 174 alin. (5) si se suporta din acelasi buget din care se restituie ori se ramburseaza, dupa caz, sumele solicitate de contribuabil/platitor”.

Prin urmare, problema de drept ce se impune a fi lamurita vizeaza natura juridica a raportului nascut intre cele doua parti, angajator si Casa de Asigurari de Sanatate cu privire la sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, ce pot fi solicitate potrivit dispozitiilor art. 38 alin. (2) din OUG nr. 158/2005.

Iar, pentru clarificarea acestei dispute trebuie avut in vedere ca sumele solicitate in temeiul textului mentionat anterior reprezinta un drept de creanta al angajatorului fata de Casa de Asigurari pentru diferenta dintre indemnizatiile platite asiguratilor si contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, astfel cum aceasta era reglementata de art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003.

Or, desi este adevarat ca indemnizatiile platite de catre angajatori asiguratilor au natura unor drepturi de asigurari sociale, iar intre aceste doua parti exista un raport de asigurari sociale de sanatate, nu acelasi raport exista/subzista intre angajator si Casa de Asigurari de Sanatate, pentru aceasta diferenta, ce intervine ca urmare a compensarii.

Suma solicitata cu acest titlu reprezinta, in fapt, o obligatie a Casei de Asigurari de Sanatate fata de angajator, sunt prestatii de suportat de catre Casa de Asigurari din bugetul FNUASS pentru concedii si indemnizatii, dupa cum se arata in anexa 12 si 13 din Ordinul nr. 60/2006 ce reglementeaza Normele de punere in aplicare a OUG nr. 158/2005.

Ca atare, cata vreme creanta angajatorului poarta asupra unor sume ce se restituie de la bugetul de stat [art. 38 alin. (2) „sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta si art. 77 alin. (1) din Ordinul nr. 60/2006], raportul juridic este unul de drept fiscal.

De asemenea, a fost avuta in vedere practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, prin decizii pronuntate in regulatoare de competenta, a retinut caracterul fiscal al raportului juridic dedus judecatii, cu consecinta stabilirii competentei in favoarea sectiilor de contencios administrativ, iar nu a celor de litigii de munca (decizia nr. 678/2013, decizia nr. 647/2014).

In acest context, Curtea constata ca este intemeiat recursul formulat de reclamanta.

In ceea ce priveste recursul formulat de parata recurenta, raportat la criticile aduse de aceasta prin cererea de recurs, Curtea reaminteste ca cererile formulate de reclamanta in cursul anilor 2014-2017, pentru restituirea sumelor reprezentand diferenta dintre suma indemnizatiilor cuvenite si contributia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de catre angajator, au fost solutionate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate fara respectarea termenelor legale stipulate de legiuitor.

Or, art. 77 alin. (5) din Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 60/32/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 16 februarie 2006 - astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 130/351/2011 - prevede ca „Pe baza referatului aprobat se intocmesc: ordonantarea de plata, ordinul de plata, borderoul ordinelor de plata prevazut in anexa nr. 14 sau, dupa caz, comunicarea de respingere a platii prevazuta in anexa nr. 15. In termen de 30 zile de la depunerea cererii de restituire, casa de asigurari de sanatate va efectua plata sumelor aprobate sau va transmite solicitantului comunicarea de respingere a platii”.

Dispozitiile art. 77 alin. (5) din Normele aprobate prin Ordinul nr. 60/32/2006 - astfel cum au fost modificate Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 43/8/2016 - prevad majorarea termenului de solutionare a cererilor la 60 de zile, stabilind ca „Pe baza referatului aprobat se intocmesc: ordonantarea de plata, ordinul de plata, borderoul ordinelor de plata prevazut in anexa nr. 14 sau, dupa caz, comunicarea de respingere a platii prevazuta in anexa nr. 15. In termen de 60 zile de la depunerea cererii de restituire, casa de asigurari de sanatate va efectua plata sumelor aprobate sau va transmite solicitantului comunicarea de respingere a platii”.

In conditiile in care cererile reclamantei au fost depuse atat anterior intrarii in vigoare a modificarii operate prin Ordinul nr. 43/8/2016, cat si ulterior adoptarii acestui act normativ,

Curtea retine ca parata Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis avea obligatia solutionarii cererilor depuse de reclamanta in termen de 30 de zile de la inregistrarea acestora in evidenta autoritatii parate, respectiv in termenul de 60 de zile de la inregistrare.

Avand in vedere depasirea acestor termene legale de solutionare a cererilor reclamantei, Curtea retine incidenta dispozitiilor art. 1531 din Legea nr. 287/2009 (Noul Cod Civil), in care este legiferat principiul repararii integrale a prejudiciului, conform caruia „Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea intinderii prejudiciului se tine seama si de cheltuielile pe care creditorul le-a facut, intr-o limita rezonabila, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Creditorul are dreptul si la repararea prejudiciului nepatrimonial”.

Astfel, ca si instanta de fond, Curtea retine ca respectarea principiului acoperirii integrale a prejudiciului produs prin intarzierea nejustificata a platii sau neplata acestuia, se realizeaza nu doar prin plata drepturilor restante, ci si prin obligarea debitorului la plata de daune-interese, constand printre altele, in dobanda legala aferenta sumelor neplatite sau platite cu intarziere.

In ceea ce priveste sustinerile paratei - privind respingerea acestor pretentii ca nejustificate - Curtea reaminteste ca reclamanta a facut dovada depunerii cererilor de restituire a sumelor reprezentand diferenta dintre suma indemnizatiilor cuvenite si contributia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de catre angajator, insotita de documente justificative.

In consecinta, Curtea a apreciat ca recursul declarat de parata Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis este neintemeiat, context in care l-a respins, in temeiul art. 496 alin. (1) Cod de procedura civila (aprobat prin Legea nr. 134/2010).

Concluzionand, Curtea a admis recursul formulat de reclamanta, a casat in parte sentinta recurata si, in rejudecare, a obligat parata la plata catre reclamanta a dobanzii fiscale aferenta sumelor achitate, calculata de la data scadentei obligatiei de restituire - expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile nr. 374/17.09.2014, 372B/17.09.2014, 69538/10.10.2014, si expirarea termenului de 60 de zile de la data depunerii fiecareia dintre cererile 1186/22.02.2016, 1185/22.02.2016, 3371/19.05.2016, 3372/19.05.2016, 9477/19.12.2016, 2243/27.03.2017 si 3789/01.08.2017 pana la data restituirii efective a sumelor aferente acestor cereri.

Curtea a mentinut in rest dispozitiile sentintei recurate.