Alocatia De Plasament, Aplicarea Principului „ubi Lex Non Distinguit, Nec Nos Distinguere Debemus” » Consultă Avocat
avocati bucuresti online
Angajarea raspunderii patrimoniale personale a membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere
31 martie 2020
onorariu avocat
Afirmatii defaimatoare ulterioare desfasurarii unui meci de fotbal, Cerere in despagubiri morale
31 martie 2020

Alocatia de plasament, aplicarea principului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”

avocat bucuresti online

avocat bucuresti online


Alocatia de plasament, aplicarea principului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”

  • Legea nr. 272/2004:
  • Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, rep.


    [3]


    : art. 399 alin. (1)
  • Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015

Curtea retine ca, intrucat art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 nu se refera expres la o anumita categorie de plasament din cele reglementate de actuala legislatie, nu s-ar putea retine ca acesta vizeaza exclusiv plasamentul reglementat prin Legea nr. 272/2004, iar nu si plasamentul reglementat de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabil principiul de interpretare potrivit caruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga - „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”.

De asemenea, nici continutul si efectele masurii plasamentului nu difera in functie de cele doua acte normative - Legea nr. 272/2004 si de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil, avand in vedere ca inclusiv Legea nr. 272/2004 permite plasamentul minorului in regim de urgenta, la familia extinsa, incluzand si bunicii.

Astfel, plasamentul din speta a fost dispus de o instanta judecatoreasca legal investita, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, ale carei efecte nu mai pot fi repuse in discutie.

Totodata, dispozitiile din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015, definesc plasamentul prin raportare exclusiva la art. 62 din Legea nr. 272/2004, art. 9 alin. (1) din aceasta procedura constituind sediul materiei in ceea ce priveste beneficiarii alocatiei de plasament.

Astfel, conform art. 9 alin. (1) din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 - „beneficiaza de alocatie lunara de plasament, denumita in continuare alocatie, fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului, inclusiv plasamentul in regim de urgenta in conditiile prevazute de Legea nr. 272/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la o persoana sau familie, la asistentul maternal ori la un serviciu de tip rezidential al unui organism privat acreditat, precum si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii. ”

Curtea atrage atentia asupra formularii acestui text, potrivit caruia „ beneficiaza de alocatie lunara de plasament, ... fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului”, expresia ulterioara facand o precizare suplimentara, conform careia beneficiaza de aceasta alocatie „inclusiv plasamentul in regim de urgenta in conditiile prevazute de Legea nr. 272/2004”.

Insa o astfel de formulare nu exclude din sfera beneficiarilor alocatiei de plasament persoanele al caror plasament s-a instituit conform art. 399 din noul Cod civil, intrucat formularea textului este in sensul ca „beneficiaza de alocatie lunara de plasament, ... fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului”, fara a se distinge dupa cum este vorba despre plasamentul instituit conform art. 62 (plasamentul) sau de art. 68 din Legea nr. 272/2004 (plasamentul in regim de urgenta), ori de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) - plasamentul in mod exceptional.

(Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 952 din 21 februarie 2017, rezumata de judecator dr. Diana Duma-Patrascu)

Prin actiunea promovata in fata instantei de contencios administrativ, reclamanta a solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna:

  • anularea Deciziei nr. x/x.x.2016 (fila 17 dosar Tribunalul Caras Severin), din dosarul nr. x, emisa de parata Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Caras Severin, privind incetarea dreptului la alocatia de plasament, ca fiind netemeinica si nelegala;
  • anularea Deciziei nr. x/x.x.2016 (fila 15-16 dosar Tribunalul Caras Severin), din dosarul nr. x, emisa de parata Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Caras Severin, privind recuperarea unor sume platite necuvenit cu titlu de alocatie de plasament, ca fiind netemeinica si nelegala;
  • exonerarea reclamantei de la restituirea sumei de 17.320 lei, care i se imputa pe nedrept,
  • repunerea de urgenta a reclamantei in dreptul de incasa alocatia de plasament pentru minorul A..., nepotul sau, de la momentul sistarii acestei alocatii (01.04.2016),
  • obligarea paratei la plata de cheltuieli de judecata.

Prin sentinta civila nr. 979/14.10.2016 prima instanta a respins actiunea reclamantei.

Impotriva acestei sentinte a promovat recurs reclamanta.

Prin decizia pronuntata de instanta de recurs a fost admis recursul declarat de reclamanta B... impotriva sentintei civile nr. 979/14.10.2016, pronuntata de Tribunalul Caras- Severin in dosar nr. x/115/2016, in contradictoriu cu parata intimata Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Caras-Severin, casata sentinta civila nr. 979/14.10.2016, pronuntata de Tribunalul Caras-Severin in dosar nr. x/115/2016 si, rejudecand cauza s-a dispus anularea Deciziei nr. x/x.x.2016, din dosarul nr. x, emisa de parata Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Caras Severin, privind incetarea dreptului la alocatia de plasament; anularea Deciziei nr. x/x.x.2016, din dosarul nr. x, emisa de parata Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Caras Severin, privind recuperarea unor sume platite necuvenit cu titlu de alocatie de plasament; exonerarea reclamantei de la restituirea sumei de 17.320 lei, care i se imputa pe nedrept si repunerea reclamantei in dreptul de incasa alocatia de plasament pentru minorul A., nepotul sau, de la momentul sistarii acestei alocatii (01.04.2016).

In considerentele deciziei s-a mentionat ca prin sentinta civila nr. 3601/2011, pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. x/290/2011, definitiva prin neapelare, avand ca obiect incredintare minor, s-a luat act de renuntarea la judecata a reclamantului C. si s-a admis cererea formulata de intervenienta B...- reclamanta din prezenta cauza - in contradictoriu cu parata D. si, in consecinta, a plasat minorul A. la bunica paterna, intervenienta B., care va exercita drepturile si indatoririle ce revin parintilor cu privire la persoana copilului, s-a stabilit locuinta acestuia la intervenienta, urmand ca aceasta sa exercite supravegherea copilului si sa indeplineasca actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura, s-a respins cererea privind decaderea din drepturile parintesti (filele 44-46 nr. x/115/2016 dosar Tribunalul Caras Severin).

Ca urmare a cererii inregistrate sub nr. 3926/23.08.2012, parata Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Caras-Severin a emis Decizia nr. x/x.x.2012, prin care a stabilit dreptul la alocatia de plasament in cuantum de 97 lei/lunar pentru reclamanta, cu incepere din 1.02.2012 (fila 42 dosar nr. x/115/2016 Tribunalul Caras Severin).

Ulterior, in baza Notei de constatare nr. x/10.03.2016 (fila 18 dosar Tribunalul Caras Severin), constatand ca prin sentinta civila nr. 3601/02.12.2011 nu a fost stabilita masura speciala a plasamentului, conform Legii nr.272/2004 si dreptul la alocatia lunara de plasament, s-a propus incetarea dreptului la alocatia de plasament si constituirea debitului pentru perioada in care a fost incasata necuvenit alocatia (1.04.2013-31.03.2016).

In baza Notei de constatare, parata a emis Decizia nr. x/x.x.2016 privind incetarea dreptului la alocatia de plasament pentru reclamanta, incepand cu data de 01.04.2016 si Decizia nr. x/x.x.2016 privind recuperarea sumelor platite necuvenit cu titlu de alocatie de plasament in cuantum de 17.320 lei, pentru perioada 01.04.2013-31.03.2016 (filele 15-17 dosar nr. x/115/2016 Tribunalul Caras Severin).

Prin sentinta civila nr. 3601/2011, instanta de judecata nu a stabilit masura plasamentului fata de minorul A., in conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, ci doar a plasat (incredintat) minorul bunicii paterne, respectiv reclamanta, ca urmare a cererii de interventie formulata in actiunea prin care tatal minorului a solicitat incredintarea acestuia.

Actele administrative contestate de reclamanta au fost emise de parata cu respectarea dispozitiilor legale, si ca urmare a retinerii corecte a starii de fapt, conform careia rezulta ca fata de minorul A... nu a fost instituita masura plasamentului, conform art. 65 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 272/2004.

Curtea observa ca reclamanta insista asupra efectelor sentintei civile nr. 3601/2011 pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. x/290/2011, sustinand ca prin aceasta s-a dispus plasamentul minorului A. la bunica paterna - reclamanta din prezenta cauza, doamna B. - astfel incat in mod indreptati aceasta a beneficiat de alocatia de plasament care i-a fost sistata prin actele contestate.

In aceasta privinta, examinand sentinta civila nr. 3601/2.12.2011 pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. x/290/2011, atasata la filele 44-45 dosar nr. x/115/2016 al Tribunalul Caras-Severin, Curtea constata ca in aceasta hotarare s-a dispus masura plasarii minorului A. la bunica paterna - reclamanta din prezenta cauza, doamna B. - in temeiul art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011), text conform caruia „in mod exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului”.

Totodata, instanta a statuat ca doamna B. a exercitat drepturile si indatoririle ce revin parintilor cu privire la persoana copilului, si s-a stabilit locuinta acestuia la intervenienta, urmand ca aceasta sa exercite supravegherea copilului si sa indeplineasca actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura, s-a respins cererea privind decaderea din drepturile parintesti.

Curtea admite ca aceasta masura - a plasarii exceptionale a copilului in conditiile art. 399 alin. (1) din noul Cod civil - nu se confunda cu masurile de protectie speciala a copilului reglementate de art. 59 din Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului nr. 272/2004 (republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 159/5.03.2014) si care - in opinia autoritatii parate - dau dreptul de a beneficia de alocatie de plasament.

Pentru a identifica deosebirile de regim juridic intre plasamentul reglementat art. 399 alin. (1) din noul Cod civil si cel reglementat prin Legea nr. 272/2004, Curtea a analizat reglementarile legale aplicabile celor doua categorii de plasament.

Referitor la reglementarile legale privind plasamentul copilului si alocatia de plasament, Curtea a retinut ca in afara plasarii exceptionale a copilului in conditiile art. 399 alin. (1) din noul Cod civil, art. 59 din Legea nr. 272/2004 prevede ca „masurile de protectie speciala a copilului sunt: a) plasamentul; b) plasamentul in regim de urgenta; c) supravegherea specializata”.

Aceasta diferentiere rezulta din procedura de dispunere a masurilor prevazute de art. 59 din Legea nr. 272/2004, care este reglementata de art. 65 din Legea nr. 272/2004, care prevede urmatoarele:

,,(1)Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia copilului, in situatia in care exista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute la art.60 lit. b) si e).

(2) Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la cererea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului:

  1. in situatia copilului prevazut la art.60 lit a), precum si in situatia copilului prevazut la art.60 lit. c) si d), daca se impune inlocuirea plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului;
  2. in situatia copilului prevazut la art.60 lit. b) si e), atunci cand nu exista acordul parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri.”

Astfel, masura plasamentului reglementat de art. 59 din Legea nr. 272/2004 se dispune de instanta judecatoreasca la cererea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau este stabilita de aceasta din urmatorul institutie, iar temeiul platii alocatiei de plasament este art. 128 din Legea nr. 272/2004, care prevede, la alin. (1), ca „pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului la o familie, persoana, asistent maternal, intr- un serviciu de tip rezidential al unui organism privat acreditat sau s-a instituit tutela, in conditiile legii, se acorda o alocatie lunara de plasament, raportata la indicatorul social de referinta, in cuantum de 1,20 ISR.” (ISR este Indicatorul Social de Referinta, a carui valoare a fost stabilita in 2008 la valoarea de 500 lei, prin art. 33

1

din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta nr. 126/2008, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008, ISR fiind definit prin articolul 5, punctul IX din Legea nr. 76/2002).

Pe de alta parte, Curtea a retinut ca art. 128 din Legea nr. 272/2004 a suferit mai multe modificari de la data la care s-a acordat reclamantei alocatia de plasament si pana in prezent.

Astfel, din datele dosarului rezulta ca alocatia de plasament a fost platita reclamantei incepand din data de 1.02.2012 - in acest sens fiind Nota de constatare nr. x/x.x.2016 de la fila 18 dosar nr. x/115/2016 Tribunalul Caras Severin, precum si Decizia nr. x/x.x.2012, prin care s-a stabilit dreptul la alocatia de plasament in cuantum de 97 lei/lunar pentru reclamanta, cu incepere din 1.02.2012 (fila 42 dosar nr. x/115/2016 Tribunalul Caras Severin).

  1. La data acordarii catre reclamanta a alocatiei de plasament - 1.02.2012 - actualul art. 128 (dupa republicarea Legii nr. 272/2004 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014) era numerotat ca art. 119, conform Legii nr. 272/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 557/23.06.2004.

Art. 119, in varianta initiala a Legii nr. 272/2004 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 557/23.06.2004), avea urmatorul continut la data acordarii alocatiei de plasament - 1.02.2012:

„(1) Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, in cuantum de 97 lei (suma stabilita conform indexarii prin Hotararea de Guvern nr. 1663/2008, incepand cu luna ianuarie 2009), care se indexeaza prin hotarare a Guvernului. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii.

  1. Alocatia se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in plasament copilul sau tutorelui.
  2. Alocatia de plasament se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei”.
  1. La data de 1.10.2011 a intrat in vigoare si noul Cod civil (Legea nr. 287/2009, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011), care a

reglement plasamentul - ca masura exceptionala la divort - conform art. 399 alin. (1), acesta fiind temeiul legal in baza caruia s-a instituit plasamentul la reclamanta al minorului A..., nepotul sau.

  1. Art. 119 din Legea nr. 272/2004 a fost modificat si completat prin Legea nr. 257/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013.

Conform modificarii operate prin Legea nr. 257/2013, art. 119 alin. (1) prevedea ca „pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, raportata la indicatorul social de referinta, in cuantum de 0,194 ISR. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii”.

Totodata, prin Legea nr. 257/2013, la articolul 119, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) si (5), cu urmatorul cuprins:

„(4) Pentru copiii pentru care s-a stabilit masura plasamentului sau s-a instituit tutela, stabilirea dreptului la alocatie prevazuta la alin. (1) se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost emisa dispozitia conducatorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau hotararea comisiei pentru protectia copilului sau a instantei de judecata, dupa caz.

  1. Procedura de stabilire si de plata a alocatiei prevazute la alin. (1) se stabileste prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice.”

Totodata, prin Legea nr. 257/2013 s-a dispus si republicarea Legii nr. 272/2004 in Monitorul Oficial, astfel incat Legea nr. 272/2004 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, iar fostul art. 119 a devenit art. 128, in urma acestei republicari.

  1. O noua modificare a Legii nr. 272/2004 a fost operata conform art. I din O.U.G. nr. 65/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 760 din 20 octombrie 2014.

Astfel, conform O.U.G. nr. 65/2014, la articolul 128, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(1) Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului la o familie, persoana, asistent maternal, intr-un serviciu de tip rezidential al unui organism privat acreditat sau s-a instituit tutela, in conditiile legii, se acorda o alocatie lunara de plasament, raportata la indicatorul social de referinta, in cuantum de 1,20 ISR. (ISR este Indicatorul Social de Referinta, a carui valoare a fost stabilita in 2008 la valoarea de 500 lei, prin art. 33

1

din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta nr. 126/2008, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008, fiind definit prin articolul 5, punctul IX din Legea nr. 76/2002).

(2) Alocatia prevazuta la alin. (1) se plateste persoanei, asistentului maternal, reprezentantului familiei, al organismului privat acreditat care a luat in plasament copilul sau tutorelui si este destinata asigurarii drepturilor prevazute la art. 129 alin. (1).”

De asemenea, prin Legea nr. 257/2013, la articolul 128, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:

„(6) In vederea urmaririi modului de utilizare a alocatiei prevazute la alin. (1), directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismele private autorizate transmit rapoartele prevazute la art. 73 alin. (2) si agentiei pentru plati si inspectie sociala a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti”.

  1. Un ultim act normativ cu impact in prezenta cauza este Ordinul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice nr. 1733/2015 din 19 august 2015 privind aprobarea Procedurii de stabilire si plata a alocatiei lunare de plasament, care a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 680 din 8 septembrie 2015.

Curtea observa ca Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 680 din 8 septembrie 2015, intrand in vigoare la 8 septembrie 2015, respectiv la data publicarii in Monitorul Oficial, Partea I, conform art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Conform art. 1 din Procedura de stabilire si plata a alocatiei lunare de plasament - Anexa 1 la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 - „plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care poate fi dispusa, dupa caz, in conditiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la o persoana sau familie, la un asistent maternal ori la un serviciu de tip rezidential licentiat, in conditiile legii.”

Totodata, conform art. 9 alin. (1) din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 - „beneficiaza de alocatie lunara de plasament, denumita in continuare alocatie, fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului, inclusiv plasamentul in regim de urgenta in conditiile prevazute de Legea nr. 272/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la o persoana sau familie, la asistentul maternal ori la un serviciu de tip rezidential al unui organism privat acreditat, precum si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii.”

Din istoricul reglementarilor legale expus mai sus, Curtea a retinut ca.

  • pana la data de 1 octombrie 2011, plasamentul era reglementat exclusiv prin Legea nr. 272/2004;
  • de la 1 octombrie 2011 a intrat in vigoare noul Cod civil (Legea nr. 287/2009, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011), care a reglement plasamentul - ca masura exceptionala la divort - conform art. 399 alin. (1), acesta fiind temeiul legal in baza caruia s-a instituit plasamentul la reclamanta al minorului A..., nepotul sau.
  • alocatia de plasament a fost reglementata conform art. 119 din Legea nr. 272/2004 - devenit art. 128 dupa republicarea Legii nr. 272/2004 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014;
  • conform art. 119 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, astfel cum era in vigoare la data acordarii alocatiei de plasament - 1.02.2012 - „pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, in cuantum de 97 lei (suma stabilita conform indexarii prin Hotararea de Guvern nr. 1663/2008, incepand cu luna ianuarie 2009), care se indexeaza prin hotarare a Guvernului. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii”, iar alineatul al doilea al art. 119 prevedea ca „alocatia se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in plasament copilul sau tutorelui”.

- art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 (in numerotarea dupa republicarea Legii nr. 272/2004 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014), prevedea ca „pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, raportata la indicatorul social de referinta, in cuantum de 0,194 ISR. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii”.

Este de observat ca art. 119 alin. (1), respectiv art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 (in urma republicarii Legii nr. 272/2004 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014) prevede, la modul general, ca „pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament”, fara a se face o trimitere la temeiul legal in baza caruia s-a dispus plasamentul, respectiv fara a distinge dupa cum este vorba despre plasamentul instituit conform art. 62 (plasamentul) sau de art. 68 din Legea nr. 272/2004 (plasamentul in regim de urgenta), ori de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) - plasamentul in mod exceptional.

Curtea subliniaza ca interpretarea judiciara a dispozitiilor legale trebuie realizata in primul rand din punct de vedere gramatical - dupa sensul cuvintelor folosite de catre legiuitor si modul cum sunt ele asezate si legate in fraza - dar si teleologic, cautandu-se sa se descopere scopul urmarit de legiuitor prin adoptarea normelor juridice de care s-au prevalat partile, tocmai pentru a discerne, in raport cu acest scop, semnificatia ce trebuie atribuita textelor si care sa fie cat mai apropiata de intentia presupusa a legiuitorului,

De asemenea, interpretarea judiciara a dispozitiilor legale trebuie realizata si sistematic, metoda care sa tina seama de locul normei juridice ce trebuie interpretata in contextul legii sau in contextul intregii legislatii conexe.

Nu in ultimul rand interpretarea judiciara a dispozitiilor legale trebuie realizata din punct de vedere logic, context in care trebuie sa se tina seama si de regulile specifice de interpretare exprimate, in doctrina, prin formulari precum aceea ca legea speciala deroga de la cea generala - „specialia generalibus derogant”, ca exceptia este de stricta interpretare - conform adagiului „exceptio est strictissime interpretationis”, sau ca unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga - „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, ori ca dispozitiile legale trebuie interpretate in sensul in care ele produc efecte, iar nu intr-un sens contrar - „actus interpretandus est pretins ut valeat quam ut pereat”.

Motivele instituirii plasamentului exceptional din speta sunt legate de situatia speciala a minorului si de aprecierea ca aceasta masura este in interesul superior al copilului. In acest sens, Curtea constata ca, potrivit considerentelor sentintei civile nr. 3601/2.12.2011, pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. x/290/2011, atasata la filele 44-45 dosar nr. x/115/2016 Tribunalul Caras Severin, rezulta ca instanta a constatat ca „minorul se afla in ingrijirea intervenientei, bunica paterna , deoarece tatal executa o pedeapsa privativa de libertate iar mama l-a parasit”.

Or, o astfel de situatie se poate circumscrie si plasamentului in regim de urgenta reglementat conform art. 68 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, text conform caruia „plasamentul in regim de urgenta se poate dispune si in cazul copilului al carui unic ocrotitor legal sau ambii au fost retinuti, arestati, internati sau in situatia in care, din orice alt motiv, acestia nu-si pot exercita drepturile si obligatiile parintesti cu privire la copil”.

Totodata, prin sentinta civila nr. 3601/2.12.2011 a Judecatoriei Resita s-a retinut ca „din probele administrate, declaratiile martorului, ancheta sociala si pozitia reclamantului instanta retine ca sunt indeplinita conditiile existentei unei situatii exceptionale, minorul fiind lipsit efectiv de ocrotirea parinteasca, motiv pentru care instanta va admite in principiu si in fond cererea de interventie in interes propriu a bunicii paterne, intervenienta B... . In consecinta a stabilit plasarea minorului la aceasta unde ii stabileste si locuinta.

Fata de cele aratate mai sus, s-a constatat ca intervenienta dispune de conditii materiale si morale optime cresterii si educarii minorilor, apreciindu-se ca este in interesul minorului ca acesta sa ramana pe mai departe in grija ei, acolo unde a crescut, care poate sa asigure acestuia toate cele necesare educatiei si pregatirii sale profesionale, masura fiind in concordanta cu dispozitiile art. 2, 31, 32 din Legea nr.272/2004 privind promovarea intereselor minorilor”.

In privinta consecintelor plasamentului dispus in speta conform art. 399 din noul Cod civil, Curtea a observat ca prin sentinta civila nr. 3601/2.12.2011 a Judecatoriei Resita s-a dispus plasarea minorului A. „la bunica paterna intervenienta B..., care a exercitat drepturile si indatoririle ce revin parintilor cu privire la persoana copilului” si s-a stabilit „locuinta acestuia la intervenienta, urmand ca acesta sa exercite supravegherea copilului si sa indeplineasca actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura sa”.

Or, astfel de consecinte sunt reglementate si in cazul plasamentului in regim de urgenta, art. 68 alin. (5) din Legea nr. 272/2004 prevazand ca „pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau seful serviciului de tip rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului”.

De asemenea, conform art. 63 din Legea nr. 272/2004, „pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il are in ingrijire”.

In privinta beneficiarilor masurilor de protectie speciala, Curtea a retinut ca si in speta de fata minorul A. putea beneficia de plasamentul instituit conform Legii nr. 272/2004. In acest sens, art. 60 din Legea nr. 272/2004 prevede ca „de masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:

  1. copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela;
  2. copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora;
  3. copilul abuzat sau neglijat;
  4. copilul gasit sau copilul parasit in unitati sanitare;
  5. copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal”.

De asemenea, art. 68 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 prevede ca „plasamentul in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste pentru copilul aflat in urmatoarele situatii:

  1. abuzat, neglijat sau supus oricarei forme de violenta;
  2. gasit sau parasit in unitati sanitare”.

Or, este evident ca prin sentinta civila nr. 3601/2.12.2011 a Judecatoriei Resita s-a constatat ca „minorul se afla in ingrijirea intervenientei, bunica paterna, deoarece tatal executa o pedeapsa privativa de libertate, iar mama l-a parasit.

In consecinta, Curtea a retinut ca plasamentul dispus prin sentinta civila nr. 3601/2.12.2011 a Judecatoriei Resita se circumscrie cazurilor si conditiilor reglementate Legea nr. 272/2004, iar minorul si persoana care l-a luat in plasament indeplinesc cerintele impuse Legea nr. 272/2004 pentru instituirea plasamentului conform acestui act normativ, diferind numai temeiul legal si procedura de instituire a acestor masuri.

De altfel, inclusiv autoritatea parata a procedat in cazul reclamantei conform procedurii aplicabile plasamentului instituit in baza Legea nr. 272/2004, incheind contractul cu familia nr. x/x.x..2012 (fila 49 dosar nr. x/115/2016 Tribunalul Caras Severin) si emitand structura-cadru a planului de recuperare a copilului cu dizabilitati (fila 50 dosar nr. x/115/2016 Tribunalul Caras Severin).

Tinand seama ca sentinta civila nr. 3601/2.12.2011 a Judecatoriei Resita a fost emisa in urma efectuarii unei anchete sociale, Curtea constata ca nu exista nici un temei legal pentru a considera ca plasamentul dispus prin aceasta hotarare judecatoreasca definitiva nu se circumscrie ipotezelor reglementate Legea nr. 272/2004.

In ceea ce priveste dispozitiile din Procedura de stabilire si plata a alocatiei lunare de plasament - Anexa 1 la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015, Curtea constata ca parata a invocat dispozitiile art. 1 din aceasta procedura, pentru a argumenta ca reclamanta nu are dreptul la alocatia de plasament decat in cazul instituirii unei astfel de masuri conform Legii nr. 272/2004.

Conform art. 1 din Procedura de stabilire si plata a alocatiei lunare de plasament - Anexa 1 la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 - „plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care poate fi dispusa, dupa caz, in conditiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la o persoana sau familie, la un asistent maternal ori la un serviciu de tip rezidential licentiat, in conditiile legii.”

Curtea a retinut ca, intr-adevar, definitia plasamentului din art. 1 din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 exclude institutia plasamentului reglementat conform art. 399 din noul Cod civil, insa acest aspect nu poate determina negarea efectelor juridice ale unui text cu forta juridica superioara. Astfel, nu se poate retine ca prin acest ordin ministerial s-ar putea nega efectele plasamentului reglementat conform art. 399 din noul Cod civil, intrucat o astfel de interpretare ar contraveni principiului ierarhiei actelor juridice cu caracter normativ.

Cu privire la principiul ierarhiei actelor juridice cu caracter normativ, Curtea a subliniat, cu titlu preliminar, ca legalitatea unui act normativ emis de autoritatile administratiei publice locale se evalueaza in raport cu reglementarile cuprinse in actele de nivel superior adoptate in materia respectiva. Legalitatea unui act normativ emis de autoritatile administratiei publice locale implica respectarea reglementarilor emise in domeniul respectiv si care sunt cuprinse in Constitutia Romaniei, in legi sau in acte emise de Guvernul Romaniei sau de alte autoritati centrale de reglementare.

In acest sens - cu privire la ierarhia actelor normative - art. 4 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (astfel cum a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010 si modificata ulterior republicarii prin Legea nr. 29/2011), prevede urmatoarele:

  1. Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica competenta sa le adopte.
  2. Categoriile de acte normative si normele de competenta privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutia Romaniei, republicata, si prin celelalte legi.
  3. Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.

Totodata, conform art. 81 alin. (1) (fostul art. 79 anterior republicarii din 2010) din Legea nr. 24/2000, „la elaborarea proiectelor de hotarari, ordine sau dispozitii se va avea in vedere caracterul lor de acte subordonate legii, hotararilor si ordonantelor guvernului si altor acte de nivel superior”.

Avand in vedere dispozitiile citate mai sus, Curtea a retinut ca definitia plasamentului din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 nu poate fi interpretata in sensul negarii efectelor plasamentului reglementat conform art. 399 din noul Cod civil, intrucat o astfel de interpretare ar contraveni principiului ierarhiei actelor juridice cu caracter normativ.

De asemenea, tinand seama ca Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 a fost emis in executarea dispozitiilor art. 128 din Legea nr. 272/2004, acest ordin trebuie circumscris efectelor juridice reglementate conform textului legal in executarea caruia a fost emis.

Or, Curtea reaminteste ca art. 119 alin. (1), respectiv art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 (in urma republicarii Legii nr. 272/2004 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014) prevede, la modul general, ca „pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament”, fara a se face o trimitere la temeiul legal in baza caruia s-a dispus plasamentul, respectiv fara a distinge dupa cum este vorba despre plasamentul instituit conform art. 62 (plasamentul) sau de art. 68 din Legea nr. 272/2004 (plasamentul in regim de urgenta), ori de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) - plasamentul in mod exceptional.

Pe de alta parte, revenind la dispozitiile din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015, Curtea observa ca desi art. 1 din aceasta Procedura defineste plasamentul prin raportare exclusiva la art. 62 din Legea nr. 272/2004, art. 9 alin. (1) din aceasta Procedura constituie sediul materiei in ceea ce priveste beneficiarii alocatiei de plasament.

Astfel, conform art. 9 alin. (1) din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 - „beneficiaza de alocatie lunara de plasament, denumita in continuare alocatie, fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului, inclusiv plasamentul in regim de urgenta in conditiile prevazute de Legea nr. 272/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la o persoana sau familie, la asistentul maternal ori la un serviciu de tip rezidential al unui organism privat acreditat, precum si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii.”

Curtea a atras atentia asupra formularii acestui text, potrivit caruia „beneficiaza de alocatie lunara de plasament, ... fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului”, expresia ulterioara facand o precizare suplimentara, conform careia beneficiaza de aceasta alocatie „inclusiv plasamentul in regim de urgenta in conditiile prevazute de Legea nr. 272/2004”.

Insa o astfel de formulare nu exclude din sfera beneficiarilor alocatiei de plasament persoanele al caror plasament s-a instituit conform art. 399 din noul Cod civil, intrucat formularea textului este in sensul ca „beneficiaza de alocatie lunara de plasament, ... fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului”, fara a se distinge dupa cum este vorba despre plasamentul instituit conform art. 62 (plasamentul) sau de art. 68 din Legea nr. 272/2004 (plasamentul in regim de urgenta), ori de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) - plasamentul in mod exceptional.

Faptul ca se face referire „inclusiv plasamentul in regim de urgenta in conditiile prevazute de Legea nr. 272/2004” nu poate determina excluderea din sfera acestui articol a plasamentului instituit conform art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009), intrucat expresia „inclusiv” nu poate avea semnificatia opusa, a excluderi altor forme de plasament.

Din acest punct de vedere, Curtea a retinut ca nici dispozitiile art. 9 alin. (1) din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 - care constituie sediul materiei in ceea ce priveste beneficiarii alocatiei de plasament din acest act normativ - nu exclude beneficiul alocatiei de plasament in cazul plasamentului instituit conform art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009).

In concluzie, tinand seama de interpretarea dispozitiilor art. 128 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 - care nu poate fi interpretat ca acesta vizeaza exclusiv plasamentul reglementat prin Legea nr. 272/2004, iar nu si plasamentul reglementat de art. 399 alin. (1) din noul Cod civil - precum si de dispozitiile art. 9 alin. (1) din Procedura anexa la Ordinul M.M.F.P.S.P.V. nr. 1733/2015 (care constituie sediul materiei in ceea ce priveste beneficiarii alocatiei de plasament din acest act normativ), care nu exclude beneficiul alocatiei de plasament in cazul plasamentului instituit conform art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009), Curtea a retinut ca este eronata interpretarea data de autoritatea parata acestor reglementari legale si ca beneficiaza de alocatia de plasament inclusiv persoana fata de care s-a dispus plasamentul instituit conform art. 399 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009).

Raportat la aceasta constatare, Curtea a retinut si nelegalitatea sistarii alocatiei de plasament catre reclamanta, in numele minorului care i-a fost dat in plasament, precum si nelegalitatea dispozitiei de obligare a reclamantei la restituirea sumelor primite anterior cu titlul de alocatie de plasament.

Cum anularea actului administrativ nelegal implica inlaturarea oricaror efecte produse de acest act ulterior emiterii sale, respectiv repunerea partilor in situatia anterioara emiterii acestui act, instanta a admis si cererea de repunere a reclamantei in dreptul de incasa alocatia de plasament pentru minorul A..., nepotul sau, de la momentul sistarii acestei alocatii.


 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.