Agent De Politie, Echivalentul Sporului Pentru Studii Superioare » Consultă Avocat
avocat bucuresti on line
Actiune formulata de o societate comerciala, interzicerea achizitionarii si comercializarii de produse apartinand unui anumit brand, daune materiale
31 martie 2020
avocat bucuresti online
Anulare conventie gestionare creante
31 martie 2020

Agent de politie, echivalentul sporului pentru studii superioare

avocat bun

avocat bun

Agent de politie, echivalentul sporului pentru studii superioare


Curtea subliniaza ca pentru a fi salarizata la nivelul maxim din institutie, pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie, recurenta trebuia sa desfasoare aceeasi activitate si in aceleasi conditii cu agentii salarizati la acest nivel. Prin urmare, in cauza se impunea a se verifica daca, in masura in care normele mai sus citate ar fi ramas in vigoare, recurenta ar fi avut dreptul la incasarea acestui spor, drept care era unul conditionat de indeplinirea anumitor cerinte. Or, se constata ca, anterior abrogarii prevederilor legale care au recunoscut dreptul la sporul pentru studii superioare, dar si ulterior, fata de activitatea prestata in concret de recurenta, in cadrul Serviciului Logistic, iar ulterior in cadrul Serviciului Financiar - Compartimentul Contabilitate, prin raportare la domeniul studiilor superioare absolvite (Management), aceasta nu ar indeplinit cerintele legale pentru recunoasterea acestui spor. Astfel, recurenta nu detine o diploma de licenta in domeniul de interes pentru activitatea concreta desfasurata in cadrul IPJ, respectiv de casier, ce necesita o specializare in domeniul Contabilitate, iar nu Management. Curtea retine ca ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut posibilitatea acordarii sporului pentru studiile superioare a fost aceea de a asigura un avantaj financiar agentilor de politie care au urmat cursuri universitare, strict in domenii ce au legatura cu activitatea efectiv prestata. Aceasta conditionare era justificata de dorinta legiuitorului de a recompensa financiar doar pe acei agenti de politie care au manifestat o preocupare deosebita pentru formarea profesionala in domeniile lor de activitate, prin urmarea unor cursuri universitare.

Curtea de Apel Iasi - Sectia de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr.

66/16.01.2019

Prin sentinta nr. XXX a Tribunalului Iasi a fost respinsa ca nefondata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta X, in contradictoriu cu paratul IPJ Iasi.

In motivarea sentintei s-a aratat ca reclamanta este agent de politie in cadrul IPJ IASI si in anul 2011 i-a fost eliberata diploma de licenta prin care i se recunoaste absolvirea studiilor universitare de licenta in domeniul Management la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi.

Tribunalul a mai luat act ca, potrivit punctului 5 din Nota Anexei nr. 1 a Ordonantei nr. 38 din 30 ianuarie 2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor (in forma in vigoare pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 303/2009), agentii de politie absolventi ai institutiilor de invatamant superior, cu diploma de licenta, beneficiaza de un spor de 25% din salariul de functie daca isi desfasoara activitatea in domenii corespunzatoare studiilor absolvite, stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor. Insa, Ordonanta nr. 38 din 30 ianuarie 2003 a fost in vigoare pana la data de 31.12.2009 cand a fost abrogata de dispozitiile Legii nr. 330/2009.

De altfel, Legea nr. 330/2009, Legea nr. 284/2010, Legea nr. 153/2017 precum si legile anuale de salarizare a personalului platit din fonduri publice nu au mai prevazut dupa 31.12.2009 dreptul functionarilor publici de a primi un spor in valoare de 25% din salariul de baza pentru absolvirea cursurilor superioare.

A mai retinut prima instanta ca de la data obtinerii diplomei de licenta de catre reclamanta, anul 2011, si pana in prezent, in nici una din legile privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice nu exista vreo prevedere referitoare la acordarea sporului de studii superioare catre functionarii publici, si, in plus, potrivit dispozitiilor art. 3 ind. 1 alin. 2 si 3 din Legea nr. 188/1999, functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi salariale, in conditiile legii, salarizarea lor facandu-se in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.

Considera Tribunalul ca nu sunt aplicabile spetei dispozitiile art. 1 alin. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014 si considerentele Deciziei nr. 23/2016, pronuntata de catre ICCJ intr-un recurs in interesul legii, deoarece aceste texte vizeaza exclusiv situatia acordarii unor sporuri mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii, iar reclamantei nu i-a fost recunoscut niciodata dreptul de a beneficia de sporul de studii superioare.

Cu alte cuvinte, a retinut prima instanta, art. 1 alin. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014 si considerentele Deciziei nr. 23/2016 puteau reprezenta temeiul juridic al pretentiei reclamantei in cazul in care i-ar fi fost acordat dreptul de a primi respectivul spor, dar valoarea acestuia este inferioara nivelului maxim stabilit in cadrul IPJ Iasi.

S-a mai constatat ca nu exista o situatie de discriminare intre cea a reclamantei, care nu are un fundament juridic pentru acordarea sporului de studii superioare, si cea a altor colegi care au primit deja acest spor in conformitate cu legea.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta X, aratand in motivare ca, in mod gresit, s-a dispus respingerea cererii formulate, in conditiile in care temeiul de drept al actiunii introduse erau dispozitiile Legii nr. 71/2015, care instituie asigurarea unui tratament juridic echitabil si nediscriminatoriu intre categoriile de personal din sectorul bugetar, care desfasoara munca egala, in conditii identice de pregatire profesionala si vechime.

Considera recurenta ca instanta trebuia sa retina ca reclamanta se incadreaza in categoria beneficiarului prevederilor legale reparatorii, intrucat nici prin prisma Legii nr. 153/2017 nu beneficiaza de acordarea lunara a sporului de studii superioare (nu a beneficiat si nici nu beneficiaza), iar, pe de alta parte, practica instantelor de judecata din Iasi, dispune obligarea paratului la plata sporului de studii superioare din data de 09.04.2015 si in continuare.

A mai sustinut recurenta ca ar fi trebuit sa beneficieze de acest spor in cuantum de 25% din salariul de baza in virtutea Legii nr. 71/2015, act normativ ce produce reparatii de natura salariala, restabilind echilibrul financiar intre angajatii care beneficiau de anumite sporuri, inclusiv de cel de studii superioare, si cei ce nu beneficiau din cauza aparitiei „momentului inghetarii salariale”.

Recurenta a mai aratat ca, anterior intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 330/2009, agentilor de politei care absolveau cursurile institutiilor de invatamant superior cu diploma de licenta li se acorda un spor de 25% din salariul functiei de baza, spor care ulterior nu s-a mai acordat.

S-a mai argumentat ca Legea nr. 71/2015 a fost edictata pentru a fi aplicata si in sensul inlaturarii inegalitatii de tratament generate de faptul ca sporul pentru studii superioare a continuat sa fie acordat agentilor de penitenciare care promovasera examenul de licenta anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 330/2009, chiar daca a fost redenumit, fiind mentionat sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, in timp ce subiectii ce au promovat ulterior, desi desfasoara activitatea in aceleasi conditii cu primii nu beneficiaza de acest spor sau vreo suma compensatorie.

Considera ca legiuitorul are dreptul de a modifica, suspenda sau anula sporuri, indemnizatii, salarii periodice si alte stimulente, in functie de categoriile de personal carora si se acorda, doar cu respectarea principiului egalitatii, insa in cazul sau, a fost mentinut un spor pentru un grup de angajati si a fost anulata posibilitatea obtinerii sporului, compensarii pentru celalalt grup, in conditiile in care ambele grupuri fac parte din aceeasi categorie de personal, insa incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015, aceasta inechitate a fost inlaturata.

Solutia instantei de recurs

Pentru a se retine incidenta motivului de nelegalitate prevazut de art. 488 pct. 8 C.proc.civ. trebuie sa se constate ca
hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.

Verificand normele de drept material aplicabile in cauza se constata ca solutia primei instante este una corecta, insa in motivarea solutiei se bazeaza pe urmatoarele aspecte:

Astfel, prin art. 1 din OUG nr. 83/2014, legiuitorul a instituit ca principiu mentinerea in anul 2015, atat a cuantumului brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice, cat si a cuantumului sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare
la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014
, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, neaplicandu-se valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cu toate acestea, legiuitorul a instituit o serie de exceptii de la acest principiu, una dintre acestea fiind cea reglementata la art. 1 alin. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014, care vizeaza, atunci cand conditiile desfasurarii activitatii sunt aceleasi,
salarizarea la nivelul maxim a personalului care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie.

Aceasta reglementare a intervenit, intrucat, ca efect al aplicarii Legii-cadru nr. 330/2009 si/sau a Legii-cadru nr. 284/2010, in cazul unei autoritati sau institutii publice, doi angajati ce isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii au ajuns sa fie salarizati in mod diferit.

Prin introducerea alin. 5 ind. 1 la art. 2 din OUG nr. 83/2014, Legea nr. 71/2015 a urmarit ca acel salariat care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mic decat cel stabilit la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie va fi salarizat la nivelul maxim.

In ceea ce priveste domeniul de aplicare al acestei dispozitii, instanta de recurs are in vedere Decizia HP nr. 23/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru

dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie publicata in Monitorul Oficial nr.

899/09.11.2016, a stabilit ca:

Au fost interpretate dispozitiile art. 1 alin. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile

ulterioare, in sensul ca
sintagma „salarizat la acelasi nivel” are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010,
iar nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din OUG nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile

ulterioare
, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice.

Prin urmare, contrar celor retinute de catre prima instanta, avand in vedere interpretarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia HP nr. 23/2016 si, mai ales considerentele deciziei, Curtea constata ca reclamantei, in calitatea sa de agent de politie in cadrul institutiei publice parate, ii sunt aplicabile prevederile art. 1 alin. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, astfel ca reclamanta nu poate exclusa
de plano
de la aplicarea acestor prevederi. A conditionare era justificata de dorinta legiuitorului de a recompensa financiar doar pe acei agenti de politie care au manifestat o preocupare deosebita pentru formarea profesionala in domeniile lor de activitate, prin urmarea unor cursuri universitare.

Nu poate fi primit nici argumentul recurentei bazat pe jurisprudenta instantelor nationale care au recunoscut sporul de studii superioare pentru alti functionari din cadrul altor institutii publice, intrucat la solutionarea cauzei trebuie avuta in vedere situatia particulara a recurentei.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.