Actiune In Anulare A Hotararii AGA In Ceea Ce Priveste Distribuirea Profitului » Consultă Avocat
avocati bucuresti online
Acordare plati in cadrul schemelor de plata unica pe suprafata
31 martie 2020
avocat online bun
Anulare act administrativ, Repararea prejudiciului cauzat
31 martie 2020

Actiune in anulare a hotararii AGA in ceea ce priveste distribuirea profitului

avocatura bucuresti

avocatura bucuresti

Actiune in anulare a hotararii AGA in ceea ce priveste distribuirea profitului

Legea nr. 570/2004 Art. 112, art. 132 din Legea nr. 31/1990

imprejurarea ca actionarii ar fi votat in cadrul adunarii de o maniera care ar contraveni obligatiilor asumate prin Contractul de privatizare nu transforma litigiul, care are ca obiect anularea acordului de vointa al actionarilor societatii comerciale, intr-o disputa sau pretentie rezultata din sau in legatura cu prezentul Contract si pentru solutionarea careia partile contractului au ales calea arbitrajului institutionalizat.

Interpretarea coroborata a alineatelor 2 si 3 ale art.132 arata ca hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate de actionari, indiferent daca se invoca motive de nulitate absoluta sau relativa, precum si de orice persoana interesata, aceasta din urma sub conditia invocarii unor motive de nulitate absoluta.

Toti titularii actiunii in anulare sunt persoane interesate, interesul fiind o conditie de exercitiu a actiunii civile comuna ambelor categorii, dar dupa legatura lor cu societatea comerciala a carei hotarare adoptata de adunarea generala vor sa o anuleze, acestia se impart in actionari si terti. Nu exista categoria de mijloc a actionarilor-persoane interesate din care ar face parte acei actionari care nu indeplinesc conditia de a nu fi luat parte la adunarea generala sau sa fi votat contra si sa fi cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei, dar care invoca motive de nulitate absoluta. Motivele de nulitate absoluta confera, prin ele insele, calitate procesuala activa numai tertilor veritabili fata de societate, dar nu sunt suficiente pentru a legitima procesual activ actionarul in masura in care acesta nu indeplineste conditiile prevazute de art. 132 alin.2 din Lege.

Din art. 132 rezulta ca actionarii voteaza pentru sau impotriva. Abtinerea de la vot nu poate fi echivalata, in lipsa unei dispozitii exprese, unui vot impotriva, si nu poate legitima procesual activ actionarul care s-a abtinut de a vota in actiunea in anularea hotararii adunarii generale a actionarilor.


Decizia
civila nr. 200/11.04.2016

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr.741/118/2015, reclamanta [...] S.A. (numita in continuare [...]) a chemat in judecata parata S.C. [...] S.A. - fosta S.C. [...] S.A., solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta partiala a Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor S.C. [...] S.A. nr.3/19.04.2006 in ceea ce priveste punctul 3 prin care societatea a dispus aprobarea distribuirii profitului astfel cum este prezentat in Anexa 1.4(a), Anexa 1.4(b), Anexa 1.5 si Anexa 3.2, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii sale, reclamanta a aratat, in esenta, ca prin Hotararea AGA nr.3/19.04.2006 actionarii [...] S.A. au hotarat ca repartizarea profitului net pe anul 2005 sa se realizeze conform Anexelor 1.4(a), 4(b), 1.5 si 3.2 mentionate la punctul 3 din hotarare. Reclamanta a preluat prin divizare parte din patrimoniul societatii [...] S.A., inclusiv contractul privind privatizarea S.C.[...] S.A. incheiat la data de 19.07.2004 precum si drepturile si obligatiile [...] decurgand din acest contract de privatizare.

A aratat reclamanta ca Hotararea AGA nr.3/19.04.2006 a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor imperative ale Legii nr. 570/2004 si a contractului de privatizare. Astfel, cu incalcarea dispozitiilor legale, hotararea atacata in cauza dispune repartizarea profitului pe alte destinatii decat cele legal asumate si nu pe destinatia de dividende, cum prevede contractul de privatizare. Aceasta in conditiile in care societatea [...] a inregistrat profit aferent exercitiului financiar 2005, iar acesta trebuia repartizat pe destinatia dividende. Cu alte cuvinte, situatiile financiare ale societatii [...] pe anul 2005 conduceau la distribuirea profitului pe destinatia de dividende, fiind vadit nelegala decizia actionarului majoritar de a nu se acoperi aceasta destinatie legala.

A mai aratat reclamanta ca dispozitiile legale care reglementeaza repartizarea profitului pe destinatia de dividende sunt norme imperative, iar incalcarea acestor dispozitii legale care obliga la distribuirea profitului pe destinatia exclusiva de dividende atrage nulitatea absoluta a hotararii AGA prin care s-a stabilit distribuirea profitului pe alte destinatii.

Totodata, reclamanta a aratat ca Hotararea AGA nr.3/19.04.2006 a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor imperative ale OG nr.64/2001 si ale Legii nr.31/1990. Scopul urmarit in cadrul AGA din data de 19.04.2006 a fost acela de a nu se plati dividendele datorate catre [...], urmarind in realitate fraudarea intereselor vanzatorului din contractul de privatizare.

A mai aratat reclamanta ca, desi in cuprinsul procesului verbal s-a mentionat faptul ca secretarul de sedinta confirma ca toate conditiile legale si statutare cu privire la convocarea adunarii si cu privire la luarea de decizii sunt indeplinite, totusi nu se mentioneaza nici o anexa, din cele enumerate in cuprinsul procesului verbal, care sa cuprinda documentele referitoare la convocarea adunarii si nu se face nici o mentiune privind anexarea dovezilor de convocare.

Legal citata, parata S.C. [...] S.A. a formulat intampinare invocand necompetenta generala a instantelor de judecata, exceptia lipsei calitatii procesuale active a [...] fata de dispozitiile HG 85/2013 si fata de prevederile art.132 alin.2 si 3 din Legea 31/1990, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a [...], exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, in raport de dispozitiile art.132 alin.2 din Legea 31/1990, exceptia lipsei de interes a [...] in formularea actiunii, pe fond solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata.

In ce priveste exceptia necompetentei generale a instantelor de judecata, instanta a procedat la respingerea acesteia avand in vedere prevederile art.132 coroborat cu art.63 din Legea 31/1990.

In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a [...], parata a aratat ca preluarea contractului de privatizare nu confera reclamantei calitate procesuala activa, motivat de imprejurarea ca parata nu este parte in contractul de privatizare.

Pe de alta parte, reclamanta nu indeplineste conditiile legale ce confera dreptul unui actionar de a ataca hotararile adunarilor generale ale actionarilor, in conditiile in care votul actionarului [...] in adoptarea punctului 3 din Hotararea AGA nr.3/19.04.2006 a fost de abtinere.

Prin sentinta civila nr.318/09.06.2015 pronuntata de Tribunalul Constanta
s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei [...] si s-a respins actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata [...] S.A., ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.

Procedand la solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in formularea actiunii, instanta a admis-o pentru urmatoarele considerente:

Reclamanta [...] S.A. s-a infiintat prin HG 85/2013, ca urmare a divizarii partiale a S.C.[...]

S.A. Bucuresti, preluand parte din patrimoniul societatii divizate, inclusiv contractul privind privatizarea S.C.[...] S.A..

In consecinta, reclamanta in calitate de succesor in drepturile si obligatiile actionarului

S.C.[...] S.A. are prerogative in initierea cererii in constatarea nulitatii absolute partiale a Hotararii AGA nr.3/19.04.2006.

Din dispozitiile art.132 din Legea 31/1990 rezulta insa ca, relativ la actionari, legiuitorul a recunoscut calitate procesuala activa in actiunile in anularea hotararilor AGA, doar celor care au votat, personal sau prin mandatar, in temeiul unei procuri speciale, impotriva luarii hotararilor contestate si au cerut sa se consemneze votul lor impotriva.

De asemenea, au calitate procesuala activa si actionarii care nu au participat la AGA din varii motive.

Reclamanta pretinde ca se legitimeaza procesual activ in cererea sa intrucat invoca motive de nulitate absoluta a hotararii, actionand in formularea prezentei actiuni din postura de actionar.

Textul art.132 din Legea nr. 31/1990 nu creeaza o noua categorie de nulitati in ceea ce priveste hotararile adunarii generale.

El se refera, pe de o parte, la actiunile in anulare care izvorasc din incalcarea unor norme legale supletive sau a unor prevederi ale actului constitutiv.

Exista, de asemenea, actiuni in nulitate absoluta atunci cand sunt incalcate norme de ordine publica, iar majoritatea normelor care reglementeaza formarea vointei sociale in cadrul adunarii generale sunt de ordine publica, deoarece ele protejeaza in acelasi timp pe actionari si creditul general.

Din punct de vedere al calitatii procesuale active, deosebirea celor doua categorii de actiuni consta in aceea ca, in cazul actiunilor in anulare, ele pot fi introduse numai de catre actionarii care au votat contra sau care nu au luat parte la adunare, in timp ce in cazul actiunilor in nulitate, ele pot fi introduse de catre oricine are un interes legitim.

Aceasta pentru ca actiunea in anulare/nulitate are caracterul unei actiuni societare, deoarece ea este exercitata exclusiv in folosul societatii si al actionarilor, iar nu pentru valorificarea unui interes personal, chiar daca, implicit, are si consecinte de aceasta natura.

Interesul reclamantei de a ataca hotararea adunarii generale a actionarilor deriva din calitatea sa de actionar la societatea a carei hotarare o ataca care nu a participat sau a votat impotriva.

Aceasta particularitate - a dovedirii interesului - se intalneste si in cazul unei actiuni in nulitate absoluta intrucat consecinta admiterii actiunii o reprezinta opozabilitatea hotararii judecatoresti irevocabile de anulare fata de toti actionarii.

Aceasta este o consacrare a caracterului societar al actiunii, cand, desi introdusa de un singur actionar, admiterea ei profita si se impune tuturor actionarilor.

Conform alin. (2) al art. 132 din Legea 31/1990 text, numai actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze acest lucru in procesul-verbal al sedintei pot introduce actiunea in anulare/nulitate.

In consecinta, actionarii care au votat in favoarea hotararii lovite de nulitate ori s-au abtinut de la vot nu au calitatea de a introduce actiunea in nulitate, o alta solutie echivaland cu incurajarea propriei turpitudini.

Cenzurarea calitatii procesuale active in formularea actiunii in anulare/nulitate, conditionarea acesteia de justificarea unui interes real, actual si legitim sunt deduse din dispozitiile art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 care instituie principiul fortei obligatorii a hotararilor A.G.A. pentru orice actionar, indiferent daca acesta a votat impotriva sau nu a luat parte la adunare.

Aceasta forta obligatorie este fundamentata pe principiul majoritar.

In situatia in care reclamantul intr-o actiune in constatarea nulitatii absolute a unei hotarari a adunarii generale a actionarilor nu are calitatea de actionar, el va fi tinut, conform dispozitiilor exprese ale art.132 alin.3, sa faca dovada interesului sau real, actual si legitim in anularea hotararii adunarii generale a asociatilor/actionarilor.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr.3915/2013, a transat irevocabil limitele in privinta calitatii procesuale active a actionarului din perspectiva art.132 alin.2 si 3 din Legea 31/1990, statuand asupra faptului ca „asociatii nu pot fi considerati ca fiind orice persoane interesate, in sensul art.132 alin.3 din Legea 31/1990, ei avand dreptul de a contesta hotararile AGA, in conditii restrictive, respectiv doar daca au lipsit de la adunarea generala sau, daca au participat, au votat in contra si au cerut sa se consemneze pozitia lor in procesul verbal al sedintei.

In speta, actionarul [...], predecesor al reclamantei a participat la adunarile generale ale caror hotarari sunt contestate, dar a refuzat sa isi exprime votul, nefiind astfel in situatia specifica a art.132 alin.2 din Legea 31/1990 de a vota impotriva si de a cere sa se insereze acest aspect in procesul verbal al sedintei.

Pentru toate aceste considerente, retinand ca reclamantul nu a facut dovada incadrarii in cazurile limitative a actionarilor care pot ataca hotararile AGA - in conditiile art. 132 alin.2 din Legea 31/1990 instanta a admis exceptia si a respins actiunea ca fiind formulata de o persoana care nu se legitimeaza procesual activ.

Impotriva acestei hotararii au formulat apel ambele parti.

Prin apelul formulat reclamanta [...] S.A. solicita admiterea apelului,
anularea sentintei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instantei intrucat aceasta in mod gresit a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului.

Motiveaza apelul aratand urmatoarele:

1. Prima instanta nu ar fi putut sa solutioneze exceptia lipsei calitatii procesuale active, inainte de a stabili validitatea procesului-verbal. Instanta ar fi trebuit sa uneasca exceptia cu administrarea probelor sau cu fondul.

La fundamentul solutiei primei instante asupra exceptiei lipsei calitatii procesual active se afla o situatie de fapt retinuta de aceasta - [...]
actionarul [...], predecesor al reclamantei a participat la adunarile generale ale caror hotarari sunt contestate, dar a refuzat sa isi exprime votul[...].

Situatia de fapt mai sus prezentata a fost retinuta de instanta din cuprinsul procesului-verbal, acordandu-i acestui inscris forta probanta.

Totusi, valoarea probatorie a acestui inscris in prezentul proces a fost contestata de apelanta reclamanta, inclusiv situatia de fapt mai sus amintita. In acest sens, a depus la dosarul cauzei note scrise cu privire la procesul-verbal incheiat cu ocazia Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor din data de 19.04.2005 prin intermediul carora a aratat primei instante ca exista doua forme diferite ale aceluiasi Proces-verbal (una primita de [...] in 2006, iar alta in 2012), susceptibile de efecte juridice diferite.

Procesul - verbal - forma primita in 2006 - a fost primit pe fax de [...] S. A. la data 15 iunie 2006, insemnarile de pe document confirmand acest aspect - pe fiecare pagina a documentului, in partea superioara, fiind mentionate numarul de fax de pe care a fost trimis documentul, data si ora trimiterii, precum si numarul de pagini.

In ceea ce priveste Procesul-verbal - forma primita in 2012 (ce a fost depus si de catre parata la dosarul instantei), a identificat faptul ca acesta a fost primit de [...] S.A.. de la [...], la data de 14.06.2012, conform procesului-verbal de predare-primire, ca urmare a unei cereri exprese (adresa nr. 9900/14561/12.06.2012) a [...] S.A. catre [...], [...] si [...], pentru obtinerea unor documente certificate pentru conformitate cu originalul, in contextul controlului efectuat de catre Curtea de Conturi a Romaniei la [...] S.A. in anul 2012.

Intre cele doua forme ale procesului verbal exista neconcordante vadite.

Prezenta semnaturii Secretarului de sedinta, domnul [...], si a semnaturii Presedintelui Adunarii, domnul [...], asupra Procesului-verbal - forma primita in 2006 mai sus mentionat, inlatura ipoteza calificarii acestui inscris ca simplu si anodin „proiect" si, totodata, ii confera acestuia eficacitate juridica, mai ales ca poarta inclusiv stampila presedintelui Consiliului de Administratie al [...] S.A..

Cale doua forme ale Procesului-verbal, desi poarta o denumire identica, reflecta in mod diferit realitatea, atat asupra unor aspecte esentiale, privitoare la exprimarea votului, cat si asupra unor aspecte mai putin importante, dar care nu pot fi ignorate, cum ar fi aprofundarea, in cuprinsul Procesului-verbal - forma primita in 2012, a motivatiei privind adoptarea hotararii nr.4 aferenta subiectului nr.4 de pe ordinea de zi, spre deosebire de prezentarea succinta, in cuprinsul Procesului- verbal - forma primita in 2006, a considerentelor ce au stat la baza acestei decizii.

In ceea ce priveste subiectul 3 de pe ordinea de zi, referitor la distribuirea profitului, pozitia reprezentantului actionarului [...] S.A. consemnata in cuprinsul Procesului-verbal - forma primita in 2012 este denaturata, cenzurata unilateral sl abuziv de catre autorul/autorii acestui Proces-verbal prin consemnarea S.A. incompleta.

Apreciaza ca realitatea a fost fidel redata in cuprinsul Procesului-verbal - forma primita in 2006 prin fax de [...] S.A., care, spre deosebire de Procesul-verbal - forma primita in 2012, cuprinde urmatoarele mentiuni suplimentare si edificatoare:

„Reprezentantul actionarului S.C.[...] S.A, declara ca, motivat de lipsa Ordinului de mandatare din partea Ministerului Economiei si Comertului (in continuare denumit "MEC"), se abtine de la vot si isi rezerva dreptul de a ataca in justitie Hotararea AGA, daca aceasta va fi in contradictie cu mandatul emis ulterior de catre MEC.
"

Spre deosebire de Procesul-verbal - forma primita in 2006, Procesul-verbal - forma primita in 2012 consemneaza numai faptul ca reprezentantul [...] S.A. se abtine de la vot si elimina ilegal declaratiile reprezentantului [...] S.A. de natura sa ocroteasca si sa puna in valoare dreptul acestui actionar da a contesta ulterior deciziile adoptate.

Realitatea este clara. La data de 19.04.2006, nu era emis ordinul ministrului economiei si comertului in care se mentiona modul de vot al [...] S.A. cu privire la aprobarea situatiilor financiare anuale aferente anului 2005 si asupra repartizarii profitului.

Abia la data de 09.05.2006 Ministerul Economiei si Comertului a emis Ordinul nr. 331/09.05 2008, prin care a fost stabilita, conform art.1 alin.(2) lit.a) si b),
„mandatarea reprezentantului S.C. [...] S.A.. in A.G.A. D.F.E.E. [...] S.A. sa participe la adunarea generala ordinara a actionarilor, sa analizeze si sa voteze in conditiile legii pentru: a) aprobarea situatiilor financiare anuale la 31.12.2005 [.. ] b) repartizarea profitului pe destinatiile rezerve legale si minim 50% dividende catre actionari
’.

Mandatul conferit de Statul roman prin Ordinul MEC nr.331/09.05.2005 a fost preluat si in cuprinsul Hotararii nr. 16 adoptate de AGA [...] S.A, la data de 12.05 2005 si inregistrata la [...] S.A. sub nr. 9900/6350/12.05.3006.

Asadar, mentiunea din Procesul-verbal - forma primita in 2006 referitoare la lipsa Ordinului de mandatare din partea Ministerului Economiei si Comertului ca motiv pentru care reprezentantul [...] S.A, s-a abtinut de la votul din data de 19.04.2006 asupra aprobarii situatiilor financiare anuale la 31.12.2005 si asupra repartizarii profitului este sustinuta de realitate si astfel, devine plauzibila.

Numai in lumina dispozitiilor art.1 alin. (2) lit. a) din Ordinul nr.331/09.05.2006 emis de MEC se explica diferenta frapanta dintre cele doua forme ale Procesului-verbal in ceea ce priveste chestiunea aprobarii situatiilor financiare anuale pe 2005, referitor la care Procesul-verbal - forma primita in 15.06.2006 prin fax de catre [...] S.A consemneaza abtinerea de la vot a reprezentantului [...] S.A., iar Procesul-verbal - forma primita in 2012 mentioneaza, dimpotriva, votul unanim favorabil aprobarii situatiei financiare aferente anului 2005.

Nu in acelasi mod s-a procedat si cu chestiunea distribuirii profitului. Procesul-verbal forma primita in 2012 nu mai reflecta realitatea „adaptata" la mandatul reprezentantului [...] S.A. conferit prin Ordinul 331/09.06.2006, ci mentine consemnarea "abtinerii" de la vot dar elimina abuziv chiar acele elemente ce fac trimitere la o eventuala contestare de catre [...] S.A. a deciziilor luate de AGA [...] S.A. la data de 19-04.2006.

Mentiunea cuprinsa in Procesul-verbal - forma primita in 2006 si eliminata din Procesul- verbal - forma primita in 2012 - „
Reprezentantul actionarului S.C.[...] S.A. declara ca, motivat de lipsa Ordinului de mandatare in partea Ministerului Economiei si Comertului, se abtine de la vot si isi rezerva dreptul de a ataca in justitie Hotararea AGA, daca aceasta va fi in contradictie cu mandatul emis ulterior de catre MEC
." atrage dupa sine o serie de concluzii ce justifica, suplimentar, calitatea procesual activa a apelantei reclamante, astfel:

- dat fiind ca la data organizarii sedintei AGA ordinul de mandatare din partea Ministerului Economiei si Comertului nu fusese inca emis, actionarul [...] S.A., prin reprezentantul sau, efectiv nu putea vota la data de 19.04.2005, singura solutie fiind abtinerea de la vot, insa a inteles sa aduca la cunostinta Adunarii generale a actionarilor ca doreste sa-si conserve, inca de la momentul sedintei, dreptul de a ataca in justitia hotararea AGA referitoare la distribuirea profitului. Din acest motiv, aceasta pozitie a actionarului [...] S.A, a fost consemnata expres in cuprinsul Procesul-verbal - forma primita in 2006;

  • lipsa consimtamantului actionarului [...] S.A. la momentul adoptarii Hotararii AGA privind distribuirea profilului ca urmare a neemiterii ordinului de mandatare de catre actionarului sau unic, precum si manifestarea expresa a dreptului de a contesta hotararea cu ocazia sedintei AGA Justifica, pe deplin, calitatea procesual activa a apelantei reclamante.

Lipsa mandatului reprezentantului la data Adunarii generale a actionarilor nu echivaleaza cu un mandat pentru "abtinere” in problema dividendelor ci realmente cu o "neprezentare" la votul asupra subiectului distribuirii dividendelor. [...] S.A. nu a votat "prin abtinere" asupra nerepartizarii profitului pe dividende, ci reprezentantul sau s-a abtinut de a vota pe aceasta problema, pentru ca nu avea mandat. Un simplu rationament logic impune sa eliminam confuzia intre mandatul actionarului pentru abtinere si abtinerea reprezentantului pentru lipsa mandantului. Pozitia reprezentantului in lipsa mandatului nu reflecta pozitia mandantului.

Simpla co-existenta a doua forme ale aceluiasi Proces-verbal, fara a putea deosebi dincolo de orice indoiala care dintre ele reflecta realitatea, afecteaza insasi existenta juridica valida a acestui Proces-verbal. Incertitudinea consemnarii corecte a realitatii in cuprinsul Procesului-verbal se extinde inclusiv asupra modalitatii de vot, lipsind exercitarea acestui drept de efecte juridice valide si, implicit, afecteaza in acelasi sens hotararile adoptate.

Nu numai ca nu se poate verifica in mod cert modalitatea exercitarii dreptului de vot de catre actionarii care au participat la sedinta AGA din data de 19.04.2006, dar, mai mult, este impiedicat intreg controlul de legalitate pe care instanta i1 poate efectua asupra procesului-verbal, potrivit legii.

Jurisprudenta s-a exprimat deja in sensul ca lipsa procesului-verbal atrage dupa sine nulitatea hotararii adoptate, astfel:

"Dispozitiile legii fiind de ordine publica, procesul-verbal este un element esential pentru valabilitatea deciziei adunarii generale, iar fara proces-verbal nu exista decizie.”

In concluzie, situatia incerta a Procesului-verbal trebuia mai intai lamurita in cadrul administrarii probatoriului (apelanta reclamanta a adus la cunostinta primei instante ca isi rezerva dreptul de a combate Procesul-verbal, forma primita in 2012, prin orice mijloc de proba, inclusiv prin denuntarea acestuia ca fals) urmand ca abia ulterior acestei etape, instanta sa pronunte o solutie asupra calitatii procesual active.

  • Inaplicabilitatea cazurilor limitative prevazute da art.132 alin.2 din Legea nr. 31/1990 in cazul invocarii nulitatii absolute a hotararilor adunarii actionarilor, actionarii putand invoca motive de nulitate absoluta, in temeiul alin. (3) al art. 132 din Legea nr. 31/1990, indiferent daca au luat parte la adoptarea hotararii si indiferent de modul in care au votat la adoptarea hotararii.

Dispozitiile art.132 alin.(2) si (3) din Legea nr. 31/1990 au dat loc multor interpretari divergente, atat in doctrina si jurisprudenta.

Decizia nr. 3915/2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si invocata de prima instanta in argumentarea solutiei sale, prin rationamentul prezentat, nu este suficient de bine argumentata in asemenea masura incat sa puna la adapost de orice critica interpretarea conform careia numai actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei au calitatea procesuala activa de a invoca nulitatea absoluta a hotararii AGA adoptate.

Din modul in care a fost motivata solutia primei instante de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesual active, este evident faptul ca aceasta porneste de la premisa ca, in edictarea dispozitiilor art.132 alin.(2) si (3) din Legea nr. 31/1990, s-a intentionat o diferentiere intre categoriile de persoane - pe de o parte, „actionarii", carora le-ar fi aplicabile dispozitiile alin. (2) iar pe de alta parte, „orice persoane interesate", carora le-ar fi aplicabile dispozitiile alin. (3).

Aceasta diferentiere intre categoriile de persoane indreptatite sa invoce anularea/nulitatea hotararii AGA este eronata intrucat, din modul in care au fost redactate cele doua alineate, apare mult mai bine conturata si evidentiata o diferentiere in functie de natura nulitatii - pe de o parte, regimul invocarii nulitatii relative, conform dispozitiilor alin. (2), iar pe de alta parte, regimul invocarii nulitatii absolute, conform dispozitiilor alin. (3).

Pentru cazurile de nulitate absoluta a hotararilor AGA nu pot fi impuse conditiile prevazute de art.132 alin. (2) din Legea nr. 31/1390 pentru introducerea cererii de chemare in judecata, ci sunt aplicabile conditiile din dreptul comun, respectiv Codul civil in vigoare.

Atunci cand sunt invocate motive de nulitate absoluta ce vizeaza ordinea publica, au calitate procesuala activa in temeiul alin.(3) al art.132 din Legea nr.31/1990 nu numai tertii interesati, ci inclusiv orice actionar, indiferent daca a fost prezent sau nu si indiferent de modul in care a votat.

Privind critic si fara obedienta rationamentul lacunar al Deciziei nr.3915/2013, concluzia expusa in alineatul anterior se desprinde in mod riguros si manifest cel putin, din urmatoarele considerente:

- Interpretarea istorica a dispozitiilor alin.(3) al art.132 din Legea nr.31/1960 (fost art.131 alin.2

1

) - referirea la posibilitatea de a invoca motive de nulitate absoluta a fost introdusa in actul normativ ulterior publicarii initiale a acestuia, in cuprinsul art.131 din Legea nr. 31/1990 prin Legea nr. 161/19.04.2003 publicata in M.Of. nr. 279/21.04.2003.

Incoerentele de logica legislativa precum si opiniile ca Legea nr. 31/1990, in forma de pana la data de 21.04.2003, permitea numai initierea unei actiuni in "anulare" a hotararilor AGA in temeiul acestei legi (de ex. art.131 alin. (4), (5), (7), art. 132 alin. 1 mentionau numai termenul "anulare") au determinat, cu stringenta, consacrarea expresa a posibilitatii de formulare inclusiv a unor actiuni in constatarea nulitatii pentru incalcarea unor norme de ordine publica.

Daca s-ar accepta ca pana la data de 21.04.2003, actionarii aveau inclusiv dreptul de a invoca motive de nulitate absoluta a hotararilor AGA in temeiul dreptului comun in materia nulitatilor (desi legea speciala a societatilor comerciale prevedea expres numai notiunea de "anulare"), cu siguranta, avand acelasi temei de drept, acest drept apartinea si tertilor interesati, fara a mai fi necesara edictarea expresa a dreptului acestora din urma.

Necesitatea completarii acestei legi in privinta invocarii motivelor de nulitate absoluta a hotararilor AGA nu s-a datorat motivului ca tertii nu puteau invoca cu succes nulitatea absoluta si, cu atat mai putin, cea relativa, ci faptului ca instantele erau puse in situatia de a sanctiona cu nulitatea relativa incalcarea unor norme de ordine publica indiferent de cine le invoca.

Nu s-a realizat, asadar, o extindere a categoriei de persoane indreptatite la invocarea motivelor de nulitate absoluta, ci s-a consacrat expres in legea speciala a societatilor comerciale dreptul de a invoca nulitatea absoluta atat in favoarea actionarilor, cat si a tertilor interesati. Nu putem accepta ca dreptul de a invoca cu succes nulitatea absoluta a fost edictat numai in favoarea tertilor interesati.

Nu se poate considera ca cerintele expres si limitativ prevazute in legea speciala a societatilor comerciale pentru actionari privind dreptul acestora de a introduce cu succes a actiunii in anulare de catre actionari au fost extinse in mod automat si asupra dreptului acestora de a invoca motive de nulitate absoluta a hotararilor AGA (introdus prin alin.2

1

al art. 131 din Legea nr. 31/1990 dupa data de 21.04.2003).

  • Interpretarea teleologica a alin. (3), care stabileste ca cererea poate fi formulata „si de orice persoana interesata" dezvaluie scopul legiuitorului de a consacra expres in legea speciala a societatilor comerciale dreptul de a invoca nulitatea absoluta atat in favoarea actionarilor, cat si a tertilor interesati. Nu se poate accepta ca, in materia societatilor comerciale, sa se restranga sfera titularilor dreptului la actiune chiar cu acele persoane oare, de plano si mai clar decat oricare altele, justifica un interes. Actionarul are calitate procesuala activa intrucat formuleaza actiunea in nulitate tinand cont de fundamentul nulitatii absolute si de sfera extinsa a titularilor, pe care alin.(3) o stabileste, nu exclusiv din perspectiva "persoanei interesate";
  • Interpretarea per a contrario a alin. (3), conform caruia "cand se invoca motive de nulitate absoluta [...]", pune in lumina incidenta si aplicabilitatea alin. (2) exclusiv in ceea ce priveste invocarea nulitatii relative a hotararilor AGA;
  • Interpretarea gramaticala a alin. (3), care prevede ca cererea de chemare in judecata poate fi formulata „si de orice persoana interesata", nu se poate realiza ignorand conjunctia "si" care este de natura a pastra referirea anterioara a alin. (2) la „actionari" si a-i introduce si mentine inclusiv pe acestia, alaturi de „orice persoana interesata", ca destinatari ai normei cuprinse de alin.(3). In cazul invocarii nulitatii absolute a hotararii AGA, interesul actionarilor este prezumat. Pentru ca alineatele (2) si (3) ale art. 132 din Legea nr. 31/1990 sa poata fi interpretate restrictiv cat mai clar in ceea ce priveste calitatea procesuala activa a actionarilor de a invoca motive de nulitate absoluta privind adoptarea unei hotarari AGA, conjunctia „si" ar fi trebuit sa lipseasca din cuprinsul alin. (3);
  • Ad absurdum, daca s-ar accepta ipoteza ca actionarii pot invoca dispozitiile alin. (3) referitoare la invocarea motivelor de nulitate absoluta numai sub imperativul respectarii conditiei de a fi votat impotriva sau de a nu fi participat la adunarea generala prevazute de alin. (2) s-ar ajunge la situatie unei adaugari nepermise la lege si, implicit, la infrangerea inadmisibila a regulii de drept conform careia
    ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus;
  • De asemenea, ad absurdum, daca s-ar accepta ipoteza ca actionarii care s-au abtinut (cum e cazul in prezenta speta) de la adoptarea unei hotarari AGA care nu respecta legea sau prevederile statutului societatii nu pot solicita constatarea nulitatii absolute a unei astfel de hotarari pe considerente ce privesc "irevocabilitatea votului", ar trebui sa se accepte concluzia (numai pentru descurajarea invocarii propriei turpitudini) nepermisa de lege, ca actionarii majoritari pot adopta hotarari cu ignorarea normelor imperative care ocrotesc ordinea publica, implicit ca aceste norme pot fi infrante de vointa societara ca rezultat al majoritatii si ca motivele de nulitate absoluta pot fi acoperite prin simpla manifestare de vointa a vointei societare majoritare, desi regimul nulitatii absolute presupune imposibilitatea confirmarii acesteia. Blocarea posibilitatii asociatilor de a solicita constatarea nulitatii absolute ar echivala cu acoperirea nepermisa a nulitatii absolute.

Votul actionarilor in favoarea unei hotarari lovite de nulitate nu poate fi privit intr-un mod simplist. Este clar ca un asemenea vot, daca exista, se refera la oportunitatea hotararii raportata la ratiuni economice, si nu in mod direct si exclusiv la legalitatea hotararii. Prin exprimarea votului, actionarii nu intrevad automat, pe langa oportunitatea hotararii, si confirmarea acesteia in planul legalitatii, prin acoperirea implicita a unor eventuale motive de nulitate absoluta pentru incalcarea unor norme imperative care afecteaza validitatea hotararii AGA. Votul actionarilor priveste dimensiunea oportunitatii hotararii, astfel incat, cel putin in cazul incidentei nulitatii absolute, nu se poate acorda prevalenta descurajarii invocarii propriei turpitudini in detrimentul protejarii normelor de ordine publica.

Abtinerea de la vot este cu atat mai putin susceptibila de turpitudine. Dimpotriva, un actionar se poate abtine de la vot tocmai pentru ca are niste rezerve cu privire la oportunitatea hotararii sau cu privire la legalitatea acesteia, dupa caz. Cu atat mai putin i se poate refuza dreptul la atacarea unei asemenea hotarari numai pentru simplul motiv ca a fost prezent.

In speta, [...] S.A. s-a abtinut de la vot. Asa cum a aratat inclusiv in raspunsul la intampinare, aceasta abtinere echivaleaza cu lipsa actionarului de la adunarea generala din data de 19.04.2006 in ceea ce priveste hotararea asupra punctului 3 din Convocator, astfel incat apelanta reclamanta se poate prevala chiar si de dispozitiile alin. (2) ale art. 132 din Legea nr.31/1990 in justificarea calitatii procesual active pentru invocarea motivelor de nulitate absoluta a hotararii contestate, in subsidiar, in cazul in care instanta va trece peste argumentele referitoare la inaplicabilitatea alin.(2) al art.132 din Legea nr.31/1990 republicata, cu modificarile sl completarile ulterioare.

Nu se poate concepe ca „votul", care presupune in mod necesar „exprimarea" unei opinii, sa fie exprimat prin „abtinere", actiune care presupune in mod necesar o retinere, o infranare de la exprimare.

Manifestarea votului reprezinta exclusiv exprimarea adeziunii sau, dimpotriva, a opozitiei fata de propunere, situatie etc. Altfel spus, valoarea juridica a votului in procesul decizional poate avea numai exprimarea in mod „afirmativ"sau „negativ” a votului.

In ceea ce priveste „abtinerea" de la vot, Legea nr.31/1990 recunoaste efecte juridice si chiar impune o asemenea conduita, dar nu ca vot, ci ca o limitare a dreptului de vot, numai in cazul unui conflictele interese, in conditiile prevazute de art. 126-127 din Legea nr. 31/1990.

„Abtinerea" de la vot, in alte situatii decat cele special edictate de dispozitiile susmentionate, reprezinta in realitate o stare de indecizie, care nu poale produce efecte juridice asupra procesului decizional, in asemenea situatii, „abtinerea" echivaleaza cu „Indecizia", ca o stare de fapt.

Identificam, asadar, doua tipuri de „abtinere": „abtinerea-limitare legala a dreptului de vot" si „abtinerea-stare de indecizie". Deosebirea dintre cele doua tipuri de abtinere este evidenta: daca, in cazul abtinerii-limitare legala a dreptului de vot, este afectat numai cvorumul de decizie, fara a fi afectat cvorumul de prezenta, in cazul abtinerii-indecizie (cum este cazul in speta), este afectat inclusiv cvorumul de prezenta, intrucat „abtinerea" de la vot reprezinta a manifestare fara efecte, nula, asupra deciziei, indecizia de a vota fiind echivalenta cu insasi absenta actionarului de la adunarea generala in ceea ce priveste hotararea adoptata fata de care actionarul respectiv care nu si-a exprimat votul.

In plus, asa cum a aratat mal sus, "abtinerea" consemnata in Procesul verbal nu reprezinta un asemenea vot din partea mandantului (actionarului [...] S.A. ci numai "abtinerea" reprezentantului sau de a se exprima, ca urmara a faptului ca nu avea un mandat pentru vot asupra respectivei probleme. Lipsa mandatului si, implicit lipsa votului echivaleaza, in opinia sa, cu insasi lipsa actionarului de la adunarea generala in ceea ce priveste nerepartizarea profitului pe dividende.

In lumina considerentelor sus antamate, solicita admiterea apelului, anularea hotararii primei instante si, in temeiul dreptului de optiune, prevazut de art.480 alin. 3 CPC. trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, avand in vedere faptul ca aceasta, in mod gresit, a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului.

In drept
: dispozitiile art. 466 si urm. din Codul de procedura civila, precum si toate celelalte dispozitii legale invocate in cuprinsul prezentei cereri.

Apelul formulat de parata [...] S.A.
vizeaza incheierea din 02.06.2015 si a sentintei civile nr.318/09.06.2015, solicitand admiterea apelului si pe cale de consecinta, rejudecand sa se dispuna:

  • schimbarea in parte a incheierii din 02.06.2015 in sensul admiterii exceptiei necompetentei generale a instantelor de judecata;
  • schimbarea in parte a sentintei nr.318/09.06.2015, respectiv in partea din considerente prin care Tribunalul Constanta a respins parte din argumentele invocate de apelanta parata in sustinerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a [...].

Solicita inlocuirea considerentelor primei instante de judecata in sensul argumentelor ce se vor expune, cu mentinerea solutiei din cuprinsul dispozitivului sentintei, respectiv admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a [...].

Cu privire la schimbarea incheierii din 02.06.2015 in sensul admiterii exceptiei necompetentei generale a instantelor de judecata, cu consecinta declinarii cauzei catre Camera de Comert Internationala de la Paris,

Arata ca in justificarea calitatii procesuale active, [...] invoca, expres si limitativ (Punctul 3 lit. a - Capacitatea si calitatea procesuala activa a [...]), preluarea Contractului de privatizare a [...]

S.A. efect al H.G. nr. 85/2013.

Ca motive de nulitate pe fondul cauzei, [...] invoca in esenta incalcarea dispozitiilor Legii nr.570/2004 privind unele masuri pentru privatizarea societatilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice "[...]" - S.A.. si "[...] Banat"- S.A., precum si unele masuri pentru reglementarea activitatilor societatilor comerciale din domeniul distributiei de energie electrica (in continuare „Legea nr. 570/3004).

Arata faptul ca prin cererea de chemare in judecata, ca temei de drept substantial, [...] invoca incalcarea de catre [...] a clauzei 14.10. din Contractul de privatizare.

De altfel, din economia intregii argumentatii ce sustine cererea de chemare in judecata, inclusiv din perspectiva invocarii scopului ilicit ca argument distinct in sustinerea actiunii, prin reiterarea incalcarii clauzei 14.10. din Contractul de privatizare, rezulta foarte clar ca demersul [...] in realitate este indreptat impotriva Cumparatorului din Contractul de privatizare, respectiv [...] si nu impotriva apelantei parate ( „[...] situatiile financiare ale societatii [...] pe anul 2005 conduceau la distribuirea de dividende, fiind vadit nelegala decizia actionarului majoritar ([...] - Cumparatorul din Contractul de privatizare) de a nu se acoperi aceasta destinatie legala.").

Reiese clar faptul ca cererea de chemare in judecata nu a determinat societatea, prin intermediul AGA, sa actioneze intr-un mod corespunzator, fiind incalcate in acest mod dispozitiile Legii nr. 570/2004.

Deci, fundamentul juridic real al cererii de chemare in judecata, il constituie pretinsa nerespectare de catre cumparatorul [...], a clauzelor din Contractul de privatizare.

Prin urmare, este indubitabil faptul ca, in realitate, obiectul prezentului dosar il constituie punerea in discutie a modalitatii in care actionarul majoritar, parte contractuala in Contractul de privatizare, si-a executat obligatiile asumate prin Contractul de privatizare.

Or, potrivit clauzei compromisorie 21.3 din Contractul de privatizare, „Orice disputa sau pretentie rezultata din sau in legatura cu prezentul Contract si care nu poate fi solutionata pe cale amiabila va fi solutionata prin arbitraj ce va avea loc la Paris. [...]

Deci, nu doar disputele si pretentiile rezultate din Contractul de privatizare, dar si cele in legatura/conexe Contractului de privatizare, sunt date in competenta instantelor arbitrale, aceasta optiune irevocabila a cocontractantilor fiind la randul sau integrata prevederilor Legii nr. 570/2004, prin care a fost aprobat Contractul de privatizare.

Printr-un evident artificiu de procedura, [...] incearca initierea unei proceduri paralele de punere in discutie in fata instantelor de judecata - in opozitie cu parata care nu este parte a Contractului de privatizare si nici titulara pretinsei obligatii contractuale nerespectate - a modalitatii de executare a Contractului de privatizare, conduita ce contravine fara echivoc intelegerii partilor de a da in competenta exclusiva a instantelor arbitrale orice disputa sau doar in legatura cu acest contract.

In raport de aceste argumente, solutia primei instante de judecata in sensul respingerii exceptiei necompetentei generale a instantelor de judecata este vadit nefondata.

Motivarea instantei de judecata este eliptica, nefiind de natura a convinge ca simpla mentionare a art.132 din Legea nr.31/1990, ca temei procesual, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, precum si simpla formulare a unor petite in cadrul actiunii prin care se pretinde necesitatea anularii unei hotarari AGA, este suficienta pentru a inlatura de la aplicabilitate clauzele compromisorii din contracte, atata vreme cat rezulta foarte limpede ca pretentiile ce fundamenteaza aceasta cerere, argumentele aduse de [...] in sustinere, pot fi luate in analiza de catre instantele de judecata exclusiv prin aprecieri asupra Contractului de privatizare. Or, astfel cum a aratat, legiuitorul ce a consacrat vointa partilor din Contractul de privatizare a stabilit indubitabil ca orice aspect in disputa, rezultat sau in legatura cu Contractul de privatizare, poate fi discutat intr-un cadru litigios derulat exclusiv in fata instantelor de arbitraj.

Fata de aceste aspecte, in raport de dispozitiile art. 461 alin.1 din Codul de procedura civila, solicita admiterea apelului si, rejudecand cauza sub aspectul celor semnalate, sa se dispuna modificarea incheierii din 02.06.2015 in sensul admiterii exceptiei necompetentei generale a instantelor de judecata, cu consecinta declinarii solutionarii cauzei catre Camera de Comert Internationala de la Paris in conformitate cu art. 554 alin (1) Cod Proc. Civ.

In ceea ce priveste apelul formulat fata de considerentele Sentintei nr.318/09.06.2015, respectiv in partea din considerente privind solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a [...], se impune admiterea apelului intrucat:

Interpretarea efectelor H.G. nr.85/2013 cu referire la calitatea procesuala activa a [...] este gresita si prejudicianta pentru parata, context in care solicita corectarea dezlegarii date de catre prima instanta de judecata acestei chestiuni de drept, urmand ca instanta de control judiciar sa o inlocuiasca in cuprinsul sentintei cu propriile considerente.

In justificarea calitatii procesuale active, [...] se prevaleaza exclusiv de calitatea de succesor in drepturile actionarului [...], derivand din Contractul de privatizare, ca efect al adoptarii H.G. nr. 85/2013.

2

In H.G. nr. 85/2013, la art.1 , pct. b, stabileste exclusiv faptul ca in cadrul operatiunii de divizare, [...] preia contractele de privatizare prevazute in anexa nr. 2, cu toate drepturile si obligatiile aferente, incheiate de catre "[...]” - S.A.. Bucuresti cu privire la societatile mentionate la pct. 1-7 din anexa nr.1.

Asadar, preluarea Contractului de privatizare ca efect al HG nr.85/2013, nu confera [...] calitate procesuala activa in raport cu parata, motivat in primul rand de imprejurarea ca parata nu este parte in Contractul de privatizare.

Pe de alta parte, Contractul de privatizare nu reglementeaza aspecte privind hotararile adunarii generale ale actionarilor paratei, specificul sau fiind cel propriu oricarui contract, respectiv generarea raport ori lor juridice exclusiv intre cocontractanti, prin instituirea unor drepturi si obligatii corelative exclusiv intre acestia. Contractul de privatizare nu are abilitatea legala de a genera raporturi directe intre Vanzatorul [...] si parata, neoperand nici direct si nici indirect o extindere a drepturilor Vanzatorului in opozitie cu parata, context in care nu putem discuta de preluarea de catre [...] de la [...], ca efect al divizarii, a unor drepturi procesuale vizand parata.

H.G. nr. 85/2013 nu opereaza niciun fel de transfer al unui eventual drept procesual al [...] catre [...], in anularea hotararilor adoptate de adunarea generala a actionarilor paratei. Deci, prin efectul divizarii, nu a fost transferat in patrimoniul [...] eventualul drept al [...] de a initia cerere in anularea hotararilor adunarii generale a actionarilor [...].

Drept urmare, aprecierile primei instante de judecata in sensul ca "reclamanta ([...]) in calitate de succesor in drepturile si obligatiile actionarului [...] are prerogative in initierea cererii in constatarea nulitatii absolute partiale a Hotararii AGA nr.3/19.04.2006'' este lipsita de fundament juridic, fiind rezultatul unei gresite interpretari si aplicari a prevederilor H.G.nr.85/2013.

[...] nu este succesor al [...] in toate drepturile si obligatiile [...], asociate calitatii de actionar al paratei, ci doar in acelor drepturi si obligatii derivand din Contractul de privatizare. Motiv pentru care [...] nu are calitate procesuala activa nici din perspectiva H.G. nr. 85/2013.

Desi considerentele instantei de judecata privind prerogativele [...] de a initia cereri in constatarea nulitatii absolute sunt aparent circumstantiate exclusiv cu privire la Hotararea AGA nr. 3/19.04.2006, in realitate, exista riscul ca aceste considerente sa poata fi invocate de [...], in orice alte potentiale litigii, prezente sau viitoare, impotriva paratei, privind orice alte hotararii AGA, invocandu-se autoritatea de lucru judecat in temeiul art. 430 alin (2) Cod procedura civila.

Prin urmare, deductia instantei de judecata cu privire la prerogativa [...] de a initia cereri in constatarea nulitatii absolute in considerarea calitatii sale de succesor al [...], desi nu este motivata in niciun fel si poate parea o simpla alegatie, dobandeste valente de adevar general valabil prin mentinerea ca atare in cuprinsul sentintei nr. 318/09.06.2015.

In concluzie, pentru a se evita perpetuarea acestor considerente eronate in cadrul altor eventuale litigii si, pe cale de consecinta, vatamarea intereselor si prejudicierea grava a apelantei parate, apreciaza necesar ca aceste considerente sa fie inlaturate in intregime din cuprinsul sentintei de catre instanta de apel.

Astfel ca, in raport de dispozitiile art.461 alin.2 din Codul de procedura civila, solicita admiterea apelului sub acest aspect, inlaturarea considerentelor prejudiciate din cuprinsul sentintei apelate si inlocuirea lor cu propriile considerente ale instantei de apel, cu mentinerea dispozitivului hotararii atacate.

Fata de apelurile formulate, fiecare parte, in calitatea ei de intimata, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de partea adversa.

Au fost administrate probe noi in fata instantei de apel:
inscrisuri
: Proiect de divizare prin desprindere a [...] S.A.

Curtea, deliberand cu prioritate asupra apelului formulat de catre apelanta-parata parata [...] S.A.
impotriva Incheierii din 02.06.2015, intrucat eventuala admitere acestui apel ar face neutila analizarea apelurilor formulate de catre ambele parti impotriva sentintei civile nr.318/ 09.06.2015, retine ca acesta este nefondat pentru urmatoarele:

Prin cererea introductiva de instanta reclamanta a solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor S.C. [...] S.A. nr.3/19.04.2006 in ceea ce priveste punctul 3 prin care s-a aprobat distribuirea profitului, invocandu-se motive de nulitate intrinseca - incalcarea dispozitiilor imperative ale Legii 570/2004 si a contractului de privatizare incheiat la 19 iulie 2004 intre [...] S.A. si [...] in ceea ce priveste modul de repartizare a profitului.

Hotararea nr. nr.3/19.04.2006 este rezultatul procesului decizional al actionarilor [...] S.A. - acesti actionari fiind [...], [...] S.A. si [...] S.A., dintre acestia fiind parte in Contractul de privatizare numai [...] si [...] S.A..

Nu rezulta din cererea de chemare in judecata ca aceasta este indreptata impotriva Cumparatorului din contractul de privatizare, chiar daca ceea se invoca drept cauza de nulitate este incalcarea unor clauze din acest contract. Actiunea este indreptata impotriva hotararii adunarii generale a actionarilor, hotarare care nu este rezultatul deciziei exclusive a actionarului [...] ci, potrivit art. 112 din legea nr. 31/19990, a majoritatii voturilor exprimate a tuturor actionarilor. Mai ales in contextul in care exista si un al treilea actionar, [...] S.A., care a votat tot
pentru,
imprejurarea ca actionarii ar fi votat in cadrul adunarii de o maniera care ar contraveni obligatiilor asumate prin Contractul de privatizare nu transforma litigiul, care are ca obiect anularea acordului de vointa al actionarilor societatii comerciale, intr-o
disputa
sau
pretentie rezultata din
sau
in legatura cu prezentul Contract
si pentru solutionarea careia partile contractului au ales calea arbitrajului institutionalizat. Chiar daca in actiunea S.A. reclamanta arata ca este nelegala
decizia actionarului majoritar,
in ipoteza in care instanta de fond ar fi solutionat cauza in fond si nu pe cale de exceptie, examinarea legalitatii actului juridic pluripartit care este hotararea actionarilor ar fi presupus examinarea din perspectiva legalitatii manifestarii de vointa a fiecarui actionar participant la vot si a semnificatiei acesteia in ceea ce priveste rezultatul final, care este hotararea adunarii generale a actionarilor.

Drept care se constata ca in mod legal instanta de fond a respins exceptia necompetentei generale a instantelor de judecata, apelul formulat de catre apelanta-parata fiind nefondat.


In ceea ce priveste apelul formulat de catre reclamanta [...], se retin urmatoarele:

Instanta de fond a respins cererea de chemare in judecata ca formulata de o persoana fara calitate procesuala activa, retinand, in esenta, ca potrivit alin. (2) al art. 132 din Legea 31/1990 text, numai actionarii care nu au luat parte la adunare au votat contra si au cerut sa se insereze acest lucru in procesul-verbal al sedintei pot introduce actiunea in anulare/nulitate, in consecinta, actionarii care au votat in favoarea hotararii lovite de nulitate ori s-au abtinut de la vot nu au calitatea de a introduce actiunea in nulitate, si aceasta indiferent daca se invoca motive de nulitate relativa sau absoluta a hotararii.

Apelanta-reclamanta critica hotararea instantei de fond dintr-o dubla perspectiva: solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active fara ca in prealabil sa se fi stabilit caruia dintre cele doua procese-verbale de sedinta, fiecare cu consecinte asupra calitatii procesuale active, i se da relevanta; inaplicabilitatea cazurilor limitative prevazute da art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990 in cazul invocarii nulitatii absolute a hotararilor adunarii actionarilor, actionarii putand a invoca motive de nulitate absoluta, in temeiul alin. (3) al art. 132 din Legea nr. 31/1990, indiferent daca au luat parte la adoptarea hotararii si indiferent de modul in care au votat la adoptarea hotararii.

Potrivit Legii societatilor nr. 31/1990:

ART. 112

  1. Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.
  2. Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

ART. 132

  1. Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
  2. Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
  3. Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.
  4. Membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.
  5. Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat.
  6. Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va numi un reprezentant.
  7. Daca hotararea este atacata de toti membrii directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre consiliul de supraveghere.
  8. Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate.
  9. Cererea se va judeca in camera de consiliu. Hotararea judecatoreasca pronuntata este supusa numai apelului.
  10. Hotararea definitiva de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii ea este opozabila tuturor actionarilor.

Instanta de apel va analiza cu precadere cel de al doilea motiv de apel intrucat primirea ca fondat a acestuia, in sensul de a se stabili ca
orice persoana interesata
in sensul art.132 alin.3 poate insemna si orice actionar, ar face inutila analizarea calitatii procesuale active din perspectiva art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990.

Interpretarea coroborata a alineatelor 2 si 3 ale art.132 arata ca hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate de actionari, indiferent daca se invoca motive de nulitate absoluta sau relativa, precum si de orice si de orice persoana interesata, aceasta din urma sub conditia invocarii unor motive de nulitate absoluta.

Legea stabileste astfel doua categorii de titulari ai actiunii in anulare: actionarii; alte persoane interesate, in masura in care invoca motive de nulitate absoluta.

Este adevarat ca in cadrul aceleiasi categorii - a actionarilor, legiuitorul conditioneaza actiunea in anulare de indeplinirea unor conditii - actionarul sa nu fi luat parte la adunarea generala sau sa fi votat contra si sa fi cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei. Aceasta nu inseamna insa ca actionarul care nu indeplineste aceste conditii ar apartine celeilalte categorii, a altor persoane interesate, in masura in care invoca motive de nulitate absoluta.
Alte persoane interesate
inseamna
alte persoane interesate decat actionarii,
intrucat interesul este o conditie comuna ambelor categorii pentru atacarea hotararii anularii generale, chiar daca pentru prima interesul este prezumat iar pentru cea de a doua trebuie dovedit.

Astfel, ceea ce diferentiaza cele doua categorii nu este nici interesul si nici natura nulitatii invocate, ci pozitia lor fata de societatea comerciala - actionari sau terti, in cadrul fiecarei categorii operand subconditii - in cadrul primei categorii actionarul sa nu fi luat parte la adunarea generala sau sa fi votat contra si sa fi cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei; in cadrul celei de a doua categorii sa se invoce motive de nulitate absoluta.

Altfel spus, toti titularii actiunii in anulare sunt persoane interesate, interesul fiind o conditie de exercitiu a actiunii civile comuna ambelor categorii, dar dupa legatura lor cu societatea comerciala a carei hotarare adoptata de adunarea generala vor sa o anuleze, acestia se impart in
actionari
si
terti
. Nu exista categoria de mijloc a
actionarilor-persoane interesate
din care ar face parte acei actionari care nu indeplinesc conditia de a nu fi luat parte la adunarea generala sau sa fi votat contra si sa fi cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei, dar care invoca motive de nulitate absoluta. Motivele de nulitate absoluta confera, prin ele insele, calitate procesuala activa numai tertilor veritabili fata de societate, dar nu sunt suficiente pentru a legitima procesual activ actionarul in masura in care acesta nu indeplineste conditiile prevazute de art.132 alin.2 din Lege.

Cum apelanta-reclamanta actioneaza din ipostaza de continuator juridic al actionarului [...]

S.A., calitatea sa procesuala activa trebuie analizata din perspectiva indeplinirii conditiilor prevazute de art. 132 alin.2 din Lege - sa nu fi luat parte la adunarea generala sau sa fi votat contra si sa fi cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

Prin motivele de apel reclamanta-apelanta arata ca dat fiind ca la data organizarii sedintei AGA ordinul de mandatare din partea Ministerului Economiei si Comertului nu fusese inca emis, actionarul [...] S.A., prin reprezentantul sau, efectiv nu putea vota la data de 19.04.2005, singura solutie fiind abtinerea de la vot, insa a inteles sa aduca la cunostinta Adunarii generale a actionarilor ca doreste sa-si conserve, inca de la momentul sedintei, dreptul de a ataca in justitia hotararea AGA referitoare la distribuirea profitului. Din acest motiv, aceasta pozitie a actionarului [...] S.A. a fost consemnata expres in cuprinsul Procesul-verbal - forma primita in 2006. Lipsa consimtamantului actionarului [...] S.A. la momentul adoptarii Hotararii AGA privind distribuirea profilului ca urmare a neemiterii ordinului de mandatare de catre actionarului sau unic, precum si manifestarea expresa a dreptului de a contesta hotararea cu ocazia sedintei AGA Justifica, pe deplin, calitatea procesual activa a apelantei reclamante. De asemenea, sustine, pentru prima data, ca lipsa mandatului reprezentantului la data Adunarii generale a actionarilor nu echivaleaza cu un mandat pentru "abtinere” in problema dividendelor ci realmente cu o "neprezentare" la votul asupra subiectului distribuirii dividendelor.

Apelanta-reclamanta sustine astfel ca se legitimeaza procesual activ din pozitia de actionar care nu a luat participat la adunarea generala.

Ceea ce invoca insa apelanta reclamanta se circumscrie insa unei neparticipari la procesul decizional, si nu la adunarea generala.

Astfel, din ambele procese-verbale exhibate de catre apelanta-reclamanta, rezulta ca la data de 19.04.2006 a avut loc adunarea generala a actionarilor S.C. [...] S.A. si ca actionarul [...] S.A. a fost reprezentat de catre dl. [...], astfel ca actionarul [...] S.A. a participat la adunarea generala a actionarilor, adunarea generala fiind ceea ce ii si arata numele - o intrunire a actionarilor care sunt fie persoane fizice, fie persoane juridice care participa la adunare printr-un reprezentant persoana fizica.

Faptul ca in aceeasi adunare s-au adoptat mai multe hotarari cu privire la mai multe probleme ale societatii, iar cu privire la unul din punctele de pe ordinea de zi reprezentantul actionarului [...]

S.A. nu si-a exprimat votul intrucat ar fi avut nevoie de un mandat special, nu are semnificatia absentei de la adunarea generala. Prezenta la adunarea generala presupune, in principiu, prezenta fizica a actionarului persoana fizica sau a persoanei fizice care reprezinta actionarul persoana juridica, iar prezenta nu se determina in mod distinct pentru fiecare chestiune supusa votului, dupa cum s-a exprimat sau nu votul, ci in functie de participarea fizica la intrunire. Este si firesc sa fie asa intrucat in functie de aceasta prezenta se stabileste si existenta/inexistenta cvorumului de prezenta cerut de lege pentru adoptarea in conditii de legalitate a hotararilor, or acest cvorum nu se verifica pentru fiecare punct de pe ordinea de zi, dupa exprimarea votului, dupa cum actionarii isi exprima sau se abtin de la exprimarea votului, ci anterior supunerii la vot a punctelor de pe ordinea de zi.

Astfel, se concluzioneaza in sensul ca actionarul [...] S.A. a luat parte la adunarea generala a actionarilor S.C. [...] S.A., astfel ca urmeaza a se analiza in ce masura actionarul [...] S.A. a votat contra si a cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

Prin cererea introductiva de instanta reclamanta si-a justificat calitatea procesuala activa exclusiv din perspectiva calitatii sale de continuator al [...] S.A., si nu a art. 132 alin.2 din lege, si nu facut niciun fel de consideratii asupra prezentei sau absentei actionarului [...] S.A. la adunarea generala a actionarilor [...] S.A. sau modul de exprimare a votului, depunand insa procesul-verbal de sedinta din care rezulta ca actionarul [...] S.A. este prezent prin dl. [...] care s-a abtinut de la exprimarea votului pentru trei dintre chestiunile aflate pe ordinea de zi - hotararile 2,3 si 5, si si-a exprimat votul
pentru
in ceea ce priveste alte doua - aprobarea situatiilor financiare ale societatii la data de 31 decembrie 2005 si retragerea unuia dintre administratori - hotararile nr. 1 si 4.

Prin Raspunsul la intampinarea formulata de catre parat, arata ca desi prevederile art.132 alin.2 din Legea nr.31/1991 nu sunt aplicabile intrucat a invocat motive de nulitate absoluta, abtinerea de la vot a actionarului echivaleaza cu insasi absenta actionarului de la adunarea generala, astfel ca este justificata calitatea procesuala activa inclusiv din perspectiva art.132 alin.2 din Legea nr. 31/1991.

Prin Notele scrise depuse la dosarul cauzei la data de 28.04.2015 reclamanta arata ca a intrat in posesia unui alt proces-verbal de sedinta, pe care il si depune, care ar fi fost comunicat catre antecesoarea S.A., [...] S.A., in data de 15 iunie 2006.

Examinandu-se comparativ cele doua procese-verbale rezulta, asa cum sustine si apelanta- reclamanta, ca intre cele doua exista diferente semnificative, in sensul ca in cel de al doilea proces- verbal rezulta ca actionarul [...] S.A. este prezent prin dl. [...] care s-a abtinut de la exprimarea votului pentru trei hotararile 1,2 si 3, si si-a exprimat votul
pentru
in ceea ce priveste hotararile nr. 4 si 5. De asemenea, exista diferente semnificative de forma intre cele doua procese-verbale, primul purtand stampila reprezentantilor in adunarea generala a actionarilor si mai multe semnaturi neidentificabile pe paginile 1,3 si 7 iar cel de al doilea purtand exclusiv stampila presedintelui adunarii, si semnatura acestuia si a secretarului de sedinta pe ultima pagina.

Cele doua procese-verbale coincid in ceea ce priveste abtinerea de la vot a actionarului [...] S.A. in ceea ce priveste punctul 3 de pe ordinea de zi, care intereseaza in cauza, dar cel de al doilea proces-verbal depus circumstantiaza aceasta abtinere in sensul ca
Reprezentantul actionarului S.C.[...] S.A, declara ca, motivat de lipsa Ordinului de mandatare din partea Ministerului Economiei si Comertului (in continuare denumit "MEC"), se abtine de la vot si isi rezerva dreptul de a ataca in justitie Hotararea AGA, daca aceasta va fi in contradictie cu mandatul emis ulterior de catre MEC.

Intrucat ambele procese-verbale indeplinesc conditia prevazuta de art. 131 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, de a fi semnate de catre
presedinte si secretar,

Instanta de apel va da prevalenta primului proces-verbal depus la dosarul cauzei, odata cu cererea introductiva.

Astfel, chiar daca ceea ce a depus reclamanta este o copie realizata dupa o alta copie a respectivului inscris, iar potrivit art. 286 alin.4 Cod procedura civila copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare, din procesul-verbal de predare-primire incheiat la data de 14.06.2012 rezulta ca apelantei-reclamante i-au fost predate de catre intimata-parata, la cerere, copii certificate pentru conformitate cu originalul ale Hotararii nr.3/19.04.2006, procesului-verbal de sedinta si anexelor la care se face referire.

Chiar daca apelanta-reclamanta a certificat astfel pentru conformitate o copie simpla a unei alte copii, aceasta din urma a fost certificata pentru conformitate de catre detinatorul originalului. Astfel, se poate observa ca procesul-verbal depus odata cu cererea introductiva poarta doua stampile
Conform cu originalul
care sunt aplicate semnaturi, rezultand prin coroborare cu procesul- verbal de predare-primire incheiat la data de 14.06.2012 ca procesul-verbal depus odata cu cererea introductiva a fost certificat pentru conformitate de catre [...] S.A..

De altfel, acelasi proces-verbal a mai fost depus o data, chiar de catre intimata-parata, in fata instantei de fond, in copie certificata pentru conformitate cu originalul.

Pe de alta parte, procesul-verbal depus de catre apelanta-reclamanta la dosarul cauzei la data de 28.04.2015 este depus in copie simpla, necertificata pentru conformitate, apelanta-reclamanta neputand, de altfel, sa certifice intrucat, nefiind emitent al acestuia, nu exista prezumtia ca era in posesia acestui original, si nici nu exista probe ca ar fi intrat in posesia acestui original.

De asemenea, ceea ce se receptioneaza prin intermediul faxului este tot o fotocopie, chiar daca aceasta, prin tehnologia utilizata, este fidela imaginii sursa, astfel ca apelanta-reclamanta nu a intrat in posesia decat a unei fotocopii simple, pe care intimata-parata nu o recunoaste ca fiind conforma cu vreun inscris emis de catre ea.

In mod cert procesul-verbal depus de catre apelanta-reclamanta la dosarul cauzei la data de 28.04.2015 nu reprezinta o fotocopie a celui depus odata cu cererea introductiva, intre cele doua existand diferente semnificative de forma si continut.

Apelanta-reclamanta nici nu sustine un asemenea aspect, ci sustine existenta a doua inscrisuri distincte intocmite in aceeasi imprejurare.

Daca primul proces-verbal este recunoscut de catre intimata-parata, existenta celui de al doilea a fost contestata, astfel ca acesta din urma nu poate constitui nici macar un inceput de dovada scrisa. Astfel, potrivit art. 286 alin.3 Cod procedura civila, daca este imposibil sa fie prezentat originalul sau duplicatul inscrisului autentic ori originalul inscrisului sub semnatura privata, constituie un inceput de dovada scrisa copia legalizata de pe acestea, copia simpla neavand aceasta valoare intrucat nu beneficiaza de increderea conferita inscrisului copiat de notarul public, in conditiile de exigenta profesionala impusa acestuia, acestea fiind considerentele pentru care instanta de apel va retine cu valoare probatorie primul proces-verbal, depus odata cu cererea introductiva.

Asa cum s-a aratat mai sus, ambele procese-verbale consemneaza ca abtinerea de la vot a reprezentantul actionarului S.C.[...] S.A., atitudine careia Legea nr. 31/1990 nu ii da nicio valenta juridica pentru ca, pur si simplu, abtinerea nu exprima nici o vointa juridica a celui care se abtine.

Din insusi art. 132 rezulta ca actionarii voteaza
pentru
sau
impotriva.
In ceea ce priveste situatia de neexercitare a votului, asa numita
tacere a actionarului,
Legea nu prevede care este semnificatia juridica ce trebuie atribuita acestei atitudini pasive, prezumandu-se ca actionarul, interesat in mod real si serios de buna functionare a societatii comerciale, isi va manifesta acest interes si prin exprimarea unui vot efectiv fata de punctele aflate pe ordinea de zi. Acesta este si motivul pentru care legiuitorul se preocupa pentru facilitarea votului de catre actionari, inclusiv prin imputerniciti sau, in unele cazuri, chiar prin corespondenta.

Singura situatie de abtinere recunoscuta si impusa de lege este aceea a conflictului de interese, potrivit art. 79,126 si 127 din Lege, in orice alta situatie actionarul fiind obligat, teoretic, la manifestarea activa a dreptului de vot, in cele doua variante - pentru sau impotriva. Art. 132 recunoaste dreptul de a ataca hotararile acelui actionar care a votat impotriva, si,
per a contrario,
nu recunoaste acest drept actionarului care a votat pentru. Art.132 nu recunoaste dreptul de a ataca hotararile acelui actionar care s-a abtinut de la vot tocmai pentru ca actionarii participa in mod activ la viata societatii prin adunarile generale sau extraordinare, iar aceasta participare activa pe care le- o recunoaste legea este incompatibila cu pozitia de indiferenta, pe care o releva abtinerea de la vot. Distinctia intre abtinerea de la vot si refuzul de a exprima votul este artificiala si nerelevanta intrucat in ambele situatii votul, in cele doua variante-
pentru
sau
impotriva
, cu semnificatia aprobarii sau dezaprobarii unei propuneri, nu a fost exprimat.

In aceasta situatie, in care legea nu prevede semnificatia care trebuie atribuita situatiei de participare la adunarea generala dar fara exprimarea votului, revine instantei de judecata a stabili daca aceasta conduita poate fie echivalata unui vot
pentru
sau unui vot
impotriva.

Or, atunci cand abtinerea de la vot nu este motivata de un impediment legal, lipsa de manifestare activa prin exprimarea votului
pentru
sau
impotriva
nu poate reflecta decat fie dezinteres, indiferenta fata de chestiunea supusa votului, precum si acceptarea, oricare ar fi, a hotararii majoritatii. Concluzia in sensul acceptarii hotararii este fireasca intrucat o vointa interna contrara chestiunii supuse la vot poate si trebuie a fi manifestata printr-un vot impotriva. Nu poate fi acceptata atitudinea de spectator la procesul decizional a unui actionar care se abtine doar pentru ca, in functie de rezultatul votului in cadrul caruia nu isi asuma o decizie individuala expresa
pentru
sau
impotriva,
sa isi conserve dreptul de a ataca hotararea adoptata din pozitia actionarului care a votat
impotriva.
Chiar daca nu exista manifestarea de vointa expresa si neechivoca
pentru
adoptarea unei hotarari, in egala masura nu exista nici aceea contrara,
impotriva.

In cazul particular dedus judecatii se observa in plus ca timp de aproape noua ani nici actionarul interesat si nicio alta persoana care ar fi putut justifica un interes nu au invocat nelegalitatea Hotararii nr. 3/19.04.2006.

Apelanta-reclamanta insasi a afirmat prin notele scrise depuse la dosarul de fond ca acel proces-verbal pe care l-a depus la dosarul cauzei la data de 28.04.2015 ar fi fost comunicat catre [...] S.A. la data de 15 iunie 2006, astfel ca, indiferent de alte mentiuni privind motivul abtinerii, s-a avut cunostinta de rezultatul votului si modul de distribuire a dividendelor. De asemenea, instanta de apel prezuma ca au fost respectate cerintele de publicitate cerute de Legea nr. 31/1990, prin publicarea hotararii contestate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Cu toate acestea, desi apelanta-reclamanta sustine ca hotararea contravenea Legii 570/2004, contractului de privatizare si mandatului reprezentantului [...] S.A. conferit prin Ordinul 331/09.06.2006, nici un demers judiciar in vederea anularii hotararii respective nu a fost initiat pana la inceputul anului 2015. Or, aceasta pasivitate nu poate avea decat aceeasi semnificatie, a acceptarii vointei sociale formate prin majoritatea vointelor individuale care compun adunarea actionarilor.

In plus, se observa spiritul art. 132 din Legea nr. 31/1990 este in sensul restrangerii sferei actionarilor care au dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, tocmai pentru a se evita exercitarea discretionara si abuziva a acestui drept si pentru ca activitatea societatii comerciale sa nu fie afectata de incertitudine in ceea ce priveste hotararile adunarii generale, astfel ca facand aplicarea art. 132 alin.2 din Lege in spiritul sau, concluzia nu poate fi decat aceeasi, ca abtinerea de la vot nu poate fi echivalata, in lipsa unei dispozitii exprese, unui vot impotriva, si nu poate legitima procesual activ actionarul care s-a abtinut de a vot in actiunea in anularea hotararii adunarii generale a actionarilor.

Drept care se constata ca in mod legal instanta de fond a admis exceptia invocata si a respins cererea de chemare in judecata ca nefondata, urmand ca apelul formulat sa fie respins ca nefondat.

In ceea ce priveste apelul formulat de catre apelanta-parata
fata de considerentele sentintei civile nr. 318/09.06.2015, apelanta-parata solicita schimbarea acestora in sensul schimbarii considerentelor care conduc la admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a [...].

Se constata insa ca instanta de fond in mod legal a respins acele sustineri ale paratei care sustineau lipsei calitatii procesuale active a [...] din perspectiva H.G. nr.85/2013 intrucat potrivit art.1

A

2) din H.G. nr. 85/2013 [...] a preluat partea din patrimoniul "[...]" - S.A. Bucuresti necesara desfasurarii activitatii de gestionare a participatiilor minoritare prevazute in anexa nr. 1, care include toate actiunile emise de [...] - S.A. si detinute de "[...]" - S.A. Bucuresti, fiind nerelevanta imprejurarea ca [...] - S.A. nu a fost parte in Contractul de privatizare privind Privatizarea unei cote de 51% din capitalul social al "[...]"- S.A., incheiat la data de 19 iulie 2004 intre "[...]" - S.A. Bucuresti, in calitate de vanzator, si [...], in calitate de cumparator.

Contrar sustinerilor apelantei, [...] nu si-a justificat calitatea procesuala activa
exclusiv
prin calitatea de succesor in drepturile actionarului [...], derivand din Contractul de privatizare, ca efect al adoptarii H.G. nr.85/2013, ci a aratat ca in urma divizarii partiale a preluat parte din patrimoniul societatii divizare, [...], inclusiv Contractul privind privatizarea [...] S.A incheiat la data de 19.07.2004.

H.G. nr. 85/2013 nu trebuia sa prevada in mod explicit transmiterea vreunui drept la actiune, acesta fiind transmis ca accesoriu, ca drept aflat in stransa conexiune -
cum omni causa,
cu partea de patrimoniu preluata de la [...] S.A.,

Drept care urmeaza a respinge si acest apel ca nefondat.

Judecator redactor Andrea-Bianca Andrus


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.