Acordare Compensatii Banesti In Temeiul Legii Nr. 9/1998 » Consultă Avocat
avocat bucuresti on line
Achizitii publice. indeplinire obligatie de efectuare a lucrarilor de reparatii
31 martie 2020
avocati bucuresti online
Acordare plati in cadrul schemelor de plata unica pe suprafata
31 martie 2020

Acordare compensatii banesti in temeiul Legii nr. 9/1998

cabinet avocatura

cabinet avocatura

Acordare compensatii banesti in temeiul Legii nr. 9/1998


Decizia
civila nr. 899/CA/18.09.2015

In ceea ce priveste caracterul doveditor al actului reprezentat de Situatia Comisiei Mixte Romano- Bulgare, potrivit dispozitiilor art. 4 din legea 9/1998, „in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, persoanele indreptatite la compensatii, fostii proprietari sau mostenitorii acestora, vor depune in acest sens cereri insotite de
acte doveditoare
la comisia judeteana sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea legii. (...)”

Potrivit dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 9/1998, forma in vigoare la momentul analizarii cererii reclamantilor, “(1) Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor pentru care se solicita compensatii se face
cu inscrisuri
.

Conform art. 6 din HG nr. 753/1998 privind Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 “Prin inscris, in sensul art. 5 din Legea nr. 9/1998, se intelege
orice dovada
eliberata de institutii - arhive, primarii,
notariate,
instante judecatoresti - in legatura cu fostele proprietati, cum ar fi: chitante de plata a impozitelor, extrase din cartile de imobil, planuri si autorizatii de constructie, rapoarte de expertiza, contracte de vanzare-cumparare, hotarari judecatoresti si orice alte documente care se refera la existenta bunurilor ramase in judetele cedate, inclusiv listele-anexa la Tratatul de la Craiova. ”

Art. 4, art. 5 din Legea 9/1998 Art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998 Art. 6 din HG nr. 753/1998

Prin
sentinta civila nr.2958 din 18.12.2014 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr.1488/118/2014
a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii actiunii, s-a admis exceptia prematuritatii, fiind admisa in parte actiunea formulata de reclamantii
[...]
si
[...]
in contradictoriu cu
parata AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR
, a fost anulata Decizia 1158/2014 emisa de parat si obligat paratul sa emita o decizie de validare a Hotararii 6904/2.09.2011 emisa de Comisia pentru aplicarea Legii 9/1998 Constanta.

Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul a avut in vedere urmatoarea situatie de

fapt:

Prin cererea nr. 1846/1999, reclamantul a solicitat acordarea despagubirilor conform Legii 9/1998 pentru bunurile abandonate de defunctul [...] pe teritoriul statului bulgar.

Prin Hotararea 6904/2.09.2011 Comisia Judeteana Constanta a stabilit valoarea despagubirilor la suma de 194.230 lei pentru urmatoarele bunuri: 0,5 ha teren agricol, 3 ha porumb, locuinta si dependinte, 150 m

2

teren aferent locuintei.

Prin Decizia 1158/23.01.2014 s-a invalidat Hotararea 6904/2.09.2011, retinandu-se ca nu exista Situatia Comisiei Romano-Bulgare pe numele autorului [...].

Instanta, analizand documentatia depusa de parata, a retinut ca la dosar exista situatia Comisiei Mixte Romana-Bulgara in care sunt cuprinse urmatoarele: 10 ha teren arabil, loc de casa, constructie si anexe, aratandu-se ca locuitorul este din satul [...], Comuna [...], avand 2 copii: [...] si [...], sustinerile paratei in sensul ca aceasta situatie priveste pe [...] [...] si nu [...] [...] fiind nefondate.

Numele “[...]” este scris de mana pe Situatia Comisiei Romano-Bulgare si se poate interpreta ca se poate citi “[...]”.

Instanta insa analizand toata documentatia a retinut ca aceasta situatie priveste actiunea reclamantului.

La fila 87 exista actul de vanzare-cumparare pe numele [...] pentru bunuri ce sunt in aceeasi localitate ca cea din Situatia Comisiei Romano-Bulgare, fiind individualizate, actele din Situatia Comisiei Romano-Bulgare coincid si cu declaratiunea de la fila 85 (localitatea, bunurile, numele copiilor^.

In raport de aceste aspect, apreciaza ca in mod neintemeiat s-a retinut ca nu exista SCMRB, nefiind luata in considerare cea de la fila 88.

In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii, cererea privind obligarea paratei la emiterea deciziei de validare a Hotararii 6904/2.09.2011, instanta a respins-o pentru urmatoarele considerente:

Instanta, apreciind nelegalitatea Deciziei 1158/23.01.2014, a dispus anularea acesteia. Prin urmare, consecinta directa a anularii Deciziei 1158/2014, in conditiile in care singurul motiv de invalidare a reprezentat lipsa Situatiei Comisiei Romano-Bulgare este obligarea la validarea Hotararii 6904/2.09.2011.

Instanta a considerat ca in mod temeinic si legal Comisia Judeteana Constanta a analizat documentatia in vederea solutionarii cererii nr. 1846/1999.

Obligarea paratei la validarea hotararii este o consecinta a anularii deciziei de invalidare a hotararii si nicidecum o substituire a instantei in atributiile paratei.

Cu privire la exceptia prematuritatii cererii privind plata actualizata a despagubirilor sau emiterea deciziei de validare care sa cuprinda suma stabilita prin Decizia 6904/2011 actualizata, instanta a respins-o pentru urmatoarele aspecte

Pana in acest moment a fost emisa Hotararea 6904/2.09.2011 a Comisiei Judetene Constanta, urmand ca parata, conform dispozitiilor din prezenta hotarare sa emita o decizie de validare a hotararii, ocazie cu care aceasta va avea in vedere dispozitiile legale privind actualizarea sumei respective Decizia 21/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie dar si dispozitiile din Legea 164/2014.

Din moment ce nu a fost emisa decizia de validare nu se poate spune ca exista un refuz nejustificat al autoritatii de a stabili prin decizie contravaloarea despagubirilor, actualizata.

In raport de dispozitiile art. 3 alin 2 Legea 164/2014, instanta a retinut ca parata va emite decizia de validare si va efectua plata conform Legii 164/2014.

Prin urmare, instanta a admis exceptia prematuritatii invocata din oficiu.

Avand in vedere ca reclamantul nu a facut dovada cheltuielilor de judecata solicitate prin prezenta actiune, instanta a respins cererea privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR
, solicitand anularea Deciziei nr. 1158/23.01.2014 emisa de A.N.R.P., de invalidare a Hotararii nr. 6904/02.09.2011 emisa de Comisia Judeteana Constanta pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si obligarea la emiterea unei decizii de validare a hotararii mai sus mentionate, cuprinzand totodata si actualizarea cu indicele de inflatie a sumei de 194.230 lei (suma ce a fost stabilita prin Hotararea nr. 6904/02.09.2011) de la data emiterii hotararii si pana la data platii efective;

In subsidiar, solicita anularea Deciziei nr. 1158/23.01.2014 emisa de A.N.R.P., de invalidare a Hotararii nr. 6904/02.09.2011 emisa de Comisia Judeteana Constanta pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si obligarea ANRP la plata despagubirilor rezultate din Hotararea nr. 6904/02.09.2011, precum si la actualizarea sumei de la data emiterii hotararii si pana la data platii efective.

Arata ca Tribunalul Constanta - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, prin Sentinta civila nr. 2958/18.12.2014, a admis in parte actiunea, a anulat Decizia nr. 1158/23.01.2014 emisa de Vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si a obligat A.N.R.P. sa emita o decizie de validare a Hotararii nr. 6904/02.09.2011 emisa de Comisia Judeteana Constanta pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

In temeiul art. 488 pct. 8 din Codul de procedura civila, considera sentinta civila nr. 2958/18.12.2014 pronuntata in dosarul nr. 1488/118/2014 de catre Tribunalul Constanta ca fiind netemeinica si nelegala pentru urmatoarele considerente:

In mod eronat, instanta de fond a obligat direct la emiterea deciziei de validare a Hotararii nr. 6904/02.09.2011 emisa de catre Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Constanta, avand in vedere urmatoarele aspecte:

Intr-o astfel de cerere avand ca obiect „obligatia de a face", instanta poate decide, cel mult, obligarea organului administratiei publice de a emite un act administrativ, in ipoteza in care constata pasivitatea acestuia, insa, atat doctrina, cat si practica judecatoreasca sunt constante in a afirma ca instanta judecatoreasca nu va putea hotari continutul actului si nici conditiile in care organul administrativ ar urma sa rezolve cererea cu care a fost investit.

Arata ca in cazul in care s-ar recunoaste acest drept instantelor, fata de specificul si delimitarea atributiilor potrivit actelor normative speciale in executarea carora ar urma sa fie emise aceste acte, ar insemna ca s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat. Altfel spus, intr-o atare situatie, la dispozitia instantelor judecatoresti se afla numai o cale procedurala spre a inlatura pasivitatea unei autoritati administrative, in ipoteza in care o asemenea pasivitate este constatata.

Invedereaza ca la data de 15.12.2014 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Legea nr. 164/2014 privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum si al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 si modificarea unor acte normative.

Conform dispozitiilor art. 7 din actul normativ mentionat, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, in baza documentelor transmise, procedeaza la analizarea dosarelor aferente hotararilor comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, din punctul de vedere al existentei si intinderii dreptului la acordarea despagubirilor, in ordinea inregistrarii acestora.

In situatia in care se constata lipsa sau neconcordanta unor inscrisuri doveditoare, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor poate solicita inscrisurile necesare atat institutiilor publice, cat si persoanelor care solicita acordarea de despagubiri.

In baza documentelor depuse la dosar, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor valideaza sau invalideaza hotararea comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si dupa caz, emite decizie de validare/invalidare, in tot sau in parte, sub semnatura vicepresedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor cu atributii de coordonare a aplicarii Legii nr. 9/1998.

Din interpretarea textelor de lege mentionate a rezultat ca A.N.R.P. are atributii de verificare si control cu privire la aceste hotarari.

Pe cale de consecinta, daca instanta ar proceda la obligarea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor sa valideze hotararea comisiei judetene, atunci ar insemna sa se substituie atributiilor ei, incalcand competenta acestui organ cu atributii administrativ-jurisdictionale, ceea ce nu este permis de lege. Avand in vedere ca instanta de contencios are competenta limitata doar la a constata daca parata si-a indeplinit obligatia de a analiza hotararea comisiei in sensul validarii sau invalidarii ei, respectiv de a verifica legalitatea deciziei emise, exercitand un control judecatoresc asupra actului administrativ-jurisdictional, fiind evident ca solicitarea reclamantilor de a obliga parata sa valideze hotararea sus indicata nu este admisibila.

Cu atat mai mult, dosarul in care a fost emisa Hotararea nr. 6904/02.09.2011 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Constanta a fost analizat de catre Directia pentru Aplicarea Tratatelor sensul ca, in data de 23.01.2014 a fost emisa Decizia nr. 1158/2014 prin care a fost invalidata hotararea sus-mentionata.

Analizand documentele existente in dosarul constituit in temeiul Legii nr. 9/1998 de catre beneficiari, Directia pentru Aplicarea Tratatelor Internationale din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor a apreciat ca acesta se impune a fi invalidat pentru urmatoarele motive:

„In dosar nu exista Situatia Comisiei Mixte Romano-Bulgare pe numele autoarei [...], pentru ale carei bunuri s-a propus acordarea de compensatii".

Totodata, arata ca singurul act doveditor in vederea acordarii de despagubiri este reprezentat de Situatia de avere imobila rurala intocmita si verificata de Comisia Mixta Romano-Bulgara.

Situatia de avere imobila rurala imobiliara semnata si verificata de Comisia mixta romano- bulgara a fost instituita in scopul inventarierii bunurilor imobile ce se abandonau in momentul cedarii Cadrilaterului, asa cum se prevede si in Acordul privitor la schimbul de populatie romano- bulgara potrivit carora „Comisia Mixta va intocmi o situatie a bunurilor specificate in art. X, punctele 2 si 3 apartinand interesatului."

Comisia Mixta avea drept misiune supravegherea transferului populatiei, verificarea inventarului fiecarui interesat, alcatuit conform art. VIII, alineatul al 2-lea, in vederea stabilirii situatiei, de a determina in ce constau proprietatile imobiliare cladite si necladite ale emigrantilor, de a constata totalul datoriilor, creantelor si drepturilor persoanelor supuse schimbului de populatie, precum de a proceda la evaluarea bunurilor si drepturilor emigrantilor si fixarea valorii proprietatilor in baza elementelor de informare.

Asadar, invedereaza ca Situatia de avere imobila rurala, existenta in dosarul reclamantilor [...] si [...], a fost intocmita de catre Comisia Mixta Romano - Bulgara pe numele „[...] [...]" , iar autorul pentru ale carui bunuri se solicita despagubiri se numeste [...].

Astfel, in conformitate cu prevederile legale in vigoare la data emiterii Deciziei Vicepresedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor nr. 1252/20.02.2014, Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 a propus invalidarea Hotararii nr. 5199/27.01.2010 acestea fiind transmisa catre Comisia Judeteana Constanta pentru aplicarea Legii nr.9/1998 pentru reanalizare si adoptarea unei noi hotarari de catre aceasta comisie.

Dupa reanalizarea dosarului de catre Comisia Judeteana Constanta pentru aplicarea Legii nr.9/1998, acesta va fi transmis din nou Directiei pentru Aplicarea Tratatelor Internationale din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor in vederea analizarii.

Prin urmare, considera Decizia nr. 1158/23.01.2014 emisa de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor ca fiind temeinica si legala.

Pentru motivele aratate mai sus si considerand ca hotararea pronuntata de prima instanta este lipsita de temei legal, solicita admiterea recursului formulat si modificarea hotararii recurata in sensul respingerii ca neintemeiata a actiunii promovate de catre reclamantii [...] si [...].

Analizand recursul formulat, Curtea retine urmatoarele aspecte de fapt si de drept:

Prin Hotararea nr. 6904/02.09.2011 emisa de parata Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Institutiei Prefectului - Judetul Constanta s-a aprobat cererea nr. 1846/21.04.1999 a mostenitoarei defunctei [...] de acordare a compensatiilor banesti in temeiul Legii nr. 9/1998 pentru bunurile abandonate statului bulgar, stabilindu-se acordarea despagubirilor in valoare de 1194.230 lei.

Prin Decizia nr. 1158/23.01.2014 parata A.N.R.P. a invalidat aceasta hotarare, intrucat in dosar nu exista Situatia Comisiei Mixte Romano-Bulgare pe numele autoarei [...].

Critica din recurs, intemeiata pe dispozitiile
art. 488 pct. 8 NCPC,
vizeaza doua aspecte: aprecierea gresita a caracterului doveditor al actului reprezentat de Situatia Comisiei Mixte Romano-Bulgare si nelegalitatea masurii de obligare a a paratei direct la emiterea deciziei de validare a hotararii.

In ceea ce priveste caracterul doveditor al actului reprezentat de Situatia Comisiei Mixte Romano-Bulgare, Curtea retine dispozitiile art. 4 din legea 9/1998, potrivit carora
„in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, persoanele indreptatite la compensatii, fostii proprietari sau mostenitorii acestora, vor depune in acest sens cereri insotite de acte doveditoare la comisia judeteana sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea legii. (...) ”.

Potrivit dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 9/1998, forma in vigoare la momentul analizarii cererii reclamantilor,
“(1) Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor pentru care se solicita compensatii se face cu inscrisuri.

(2) Arhivele Nationale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, precum si alte institutii publice care detin acte referitoare la situatia persoanelor evacuate din judetele Durostor si Caliacra, ca urmare a aplicarii tratatului, sunt obligate sa elibereze celor interesati copii de pe actele solicitate. ””

Conform art. 6 din HG nr. 753/1998 privind Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940
“Prin inscris, in sensul art. 5 din Legea nr. 9/1998, se intelege orice dovada eliberata de institutii - arhive, primarii, notariate, instante judecatoresti - in legatura cu fostele proprietati, cum ar fi: chitante de plata a impozitelor, extrase din cartile de imobil, planuri si autorizatii de constructie, rapoarte de expertiza, contracte de vanzare-cumparare, hotarari judecatoresti si orice alte documente care se refera la existenta bunurilor ramase in judetele cedate, inclusiv listele-anexa la Tratatul de la Craiova. "

In aplicarea acestor dispozitii legale, reclamantii, in calitate de mostenitori ai numitei [...], au depus la dosarul constituit in baza legii nr. 9/1998 Situatia Comisiei Mixte Romano-Bulgare pe numele [...]
din satul [...], comuna [...], judetul Caliacra,
avand ca membri ai familiei pe
fiii [...]
si
[...].
In situatie se mentioneaza un
teren arabil in suprafata de 10 ha, V ha vie, si loc de casa.

Intrucat situatia mentionata se refera la o persoana cu prenumele „[...]” si nu [...], parata ANRP a considerat-o irelevanta, apreciind ca in cauza lipseste actul cuprins in enumerarea de la art. 35

1

din Normele metodologice.

Coroborarea dispozitiilor legale redate mai sus, dar si interpretarea logico-sistematica a dispozitiilor Legii nr. 9/1998, releva insa faptul ca legea speciala mentionata impune conditia depunerii unor acte doveditoare sub aspectul bunurilor ramase in teritoriile cedate, astfel cum sunt acestea enumerate in cuprinsul art. 5 din legea speciala.

Un astfel de inscris este si declaratiunea data de numita [...] la data de 08 septembrie 1940 in fata unui notar public din judetul Caliacra (fila 85 dosar fond) in care sunt mentionate, la datele titularului,
domiciliul in sat [...], com [...], jud. Caliacra, fiii [...]
si
[...]
si urmatoarele bunuri:
10 ha teren arabil, V ha vie si 2000 mp loc de casa.

Se constata totodata ca aceleasi date, comune Situatiei si Declaratiunii, figureaza si in actul de vanzare-cumparare intocmit la 29 noiembrie 1935, prin care numita
[...], din satul [...], comuna [...], judetul Caliacra,
a cumparat 2525 mp vie situata in vatra satului [...], comuna [...], jud. Caliacra.

In acest context, Curtea apreciaza ca mentiunea „[...]” din Situatia Comisiei Mixte Romano- Bulgare, depusa la dosar, este rezultatul unei evidente erori materiale, similitudinile existente intre actele depuse demonstrand fara dubiu ca aceasta situatie o priveste pe autoarea intimatilor- reclamanti, [...].

Se constata astfel neintemeiata aceasta critica din recurs, in mod corect apreciind judecatorul fondului ca situatia in discutie priveste actiunea reclamantilor, solutia de anulare a deciziei nr. 1158/23.01.2014 fiind temeinica si legala.

In ceea ce priveste critica referitoare la nelegalitatea masurii de obligare a a paratei direct la emiterea deciziei de validare a hotararii, Curtea retine caracterul sau fondat.

Astfel, in raport de dispozitiile art. 7 alin. 3 din legea nr. 9/1998, Curtea apreciaza ca este atributul recurentei-parate ANRP sa emita actul de validare sau invalidare a hotararii comisiei judetene, aceasta fiind institutia careia legea i-a stabilit atributia de verificare si validare/invalidare a acestora.

Constatand ca prima instanta a aplicat gresit prevederea legala sus-amintita, Curtea va admite recursul promovat, va casa in parte hotararea recurata si va obliga parata sa reanalizeze Hotararea nr. 6904/02.09.2011 emisa de Comisia Judeteana Constanta pentru aplicarea legii nr. 9/1998 cu luarea in considerare a Situatiei Comisiei Mixte Romano-Bulgare emise pe numele [...].

Pentru considerentele sus-expuse, vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei recurate.

Judecator redactor Roxana Nicoleta Bacu


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.