Achizitii publice. indeplinire obligatie de efectuare a lucrarilor de reparatii

In temeiul raspunderii civile contractuale, intrucat executantul si-a indeplinit obligatia de efectuare a lucrarilor de reparatii potrivit contractului, in mod corect a fost obligata autoritatea publica parata, parte in contract, la plata sumei de 163.616,53 lei, reprezentand contravaloarea lucrarilor de reparatii efectuate de societatea reclamanta, dar si la suportarea penalitatilor de intarziere potrivit clauzei contractuale prevazute de art.15.2 din contract.

In ceea ce priveste obligatia legala principala a autoritatii publice locale parate de a-si asigura resursele necesare in fondul de rezerva prevazut de art.36 din Legea nr. 273/2006 si de obligatia subsidiara, in conditiile Legii nr.500/2002, care revine Guvernului de a aloca, prin hotarare, resurse din Fondul de interventie, retinand si indeplinirea demersurilor necesare de catre Prefectul Judetului Constanta, se constata ca solutia de respingere ca nefondata a cererii de chemare in garantie este legala, data cu aplicarea corecta a normelor de drept material.

In privinta nulitatii absolute a clauzei inserate in art.12.1, pe motivul ca prin aceasta plata este conditionata de un element exterior contractului si care nu poate fi controlat de societatea parte in contract, deci obligatia este asumata sub conditie suspensiva potestativa, retinem ca in cauza ne aflam in prezenta termenului suspensiv, ca si modalitate a actului juridic civil, si nu in prezenta conditiei suspensive.

Am fi fost in prezenta conditiei, ca si modalitate a actului juridic, in situatia in care partile ar fi convenit ca plata sa se faca „ daca ” banii vor fi virati din fondul de stat pentru dezastre, ceea ce in cauza de fata nu s-a stipulat.

Clauza nu este nula nici pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante, avand in vedere ca actul normativ mentionat a intrat in vigoare ulterior incheierii contractului, iar nulitatea presupune existenta unei cauze de nulitate contemporane momentului incheierii contractului.

Art.30 din Legea nr. 500/2002 Art.36 din Legea nr.273/2006 Art. 117 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 Legea nr. 72/2013 Art. art.1399, art. 1411 alin.(1) Noul Cod Civil


^[8]

A dispus obligarea paratei Comuna [...] la plata catre reclamant a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata - taxa judiciara de timbru.

A respins actiunea cu privire la constatarea nulitatii partiale absolute a clauzei de la art. 12.1 din contractul de lucrari nr. [...]/2012.

A respins cererile de chemare in garantie a Guvernului Romaniei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Institutiei Prefectului Constanta, ca nefondate.

2.
Impotriva acestei hotarari
a declarat recurs parata Comuna [...] prin Primar,
care a criticat-o pentru nelegalitate prin prisma motivului de casare prevazut de art. 488 alin.1 pct.8 Cod procedura civila.

In motivare se arata ca instanta a dat o interpretare gresita si nelegala clauzelor contractuale si dispozitiilor de drept aplicabile in materie.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 12.1 din Contractul de lucrari nr. [...]/10.12.2012, achizitorul are obligatia de a efectua plata catre executant in termen de 45 de zile de la data intrarii banilor din fondul de stat alocat pentru dezastre, in contul Primariei, cu conditia semnarii procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

Contractul de lucrari a fost incheiat pentru a se efectua lucrari de reparatie la un acoperis, ca urmare a calamitatilor produse de conditiile meteorologice nefavorabile din Dobrogea din data de 02.12.2012 - 03.12.2012.

Se sustine ca la momentul incheierii contractului, intimata - reclamanta a cunoscut faptul ca plata pentru serviciile prestate urma sa fie efectuata in momentul alocarii fondurilor de la bugetul de stat pentru interventii si nu Comuna [...] trebuia sa achite aceste sume de bani din bugetul propriu. Aceste sume trebuie sa se vireze de la bugetul de stat, iar apoi acestea sa fie virate catre executant.

Rolul sau, arata recurenta parata, este doar de intermediar in circuitul de alocare si incasare a fondurilor dintre Guvern - Prefectura Constanta - Comuna [...] - Executant.

Mai arata recurenta ca in mod gresit a interpretat instanta de fond faptul ca art. 12.1 din contract nu cuprinde o clauza suspensiva in ceea ce priveste obligatia privind plata lucrarilor si nici pe cele ale unei obligatii afectate de un termen suspensiv. Si ca aceste dispozitii reprezinta de fapt o obligatie asumata cu scadenta la cererea creditorului, dupa semnarea procesului-verbal de receptie, in termen de 45 de zile de la data solicitarii privind efectuarea platii.

Dupa ce instanta de fond a facut o astfel de analiza eronata, cateva paragrafe mai jos, a facut o apreciere total opusa.

Astfel, se apreciaza faptul ca, clauza de al art. 12.1 din Contract nu poate fi considerata nula nici in conditiile in care se retine ca obligatia debitorului este sub conditie suspensiva, deoarece aceasta nu este pur potestativa, ci doar potestativa, avand in vedere ca depinde nu doar de vointa debitorului, ci si de vointa unei persoane sau unor persoane ce ar trebui sa aloce fondurile necesare acoperirii pretului.

Instanta de fond este de fapt de acord ca obligatia prevazuta la art. 12.1 din Contract este prevazuta sub o conditie suspensiva, a carei indeplinire nu depinde de parata.

Se arata ca potrivit art. 2.2 din Contractul de lucrari nr. [...]/10.12.2012, achizitorul se obliga sa plateasca executantului din fondul de stat alocat pentru dezastre virat primariei prin intermediul Institutiei Prefectului Constanta, iar pana la acest moment nu a fost alocata suma necesara acoperirii reparatiilor efectuate de intimata - reclamanta.

In acest sens, sustine recurenta ca in mod gresit si nelegal a fost admisa cererea de chemare in judecata, intrucat suma pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu reparatii nu a fost inca virata.

In masura in care prima instanta a apreciat ca fiind temeinica si legala cererea de chemare in judecata, in mod gresit sl nelegal au fost respinse cererile de chemare in garantie.

In mod gresit a apreciat prima instanta ca nu a intreprins masurile necesare in vederea obtinerii de fonduri, sens in care nu s-a adresat Guvernului Romaniei nici macar cu o solicitare pentru utilizarea fondului de interventie.

Mai mult, in mod nelegal a retinut prima instanta faptul ca nu rezulta care este obligatia pe care si-a asumat-o Guvernul Romaniei fata de Comuna [...], deoarece nu rezulta ca angajarea de catre autoritatea locala a unor cheltuieli neprevazute implica obligatia Guvernului de a aloca fondurile necesare.

A aratat in fata instantei de fond ca suma de bani solicitata de intimata - reclamanta trebuie acordata de Guvernul Romaniei, avand in vedere ca in cauza au fost contractate servicii pentru repararea unui acoperis distrus ca urmare a unei calamitati, sens in care Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Institutia Prefectului Judetului Constanta au obligatia de a plati contravaloarea costurilor.

Potrivit art. 14 alin.3 din Legea nr. 500/2002, nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.

Art. 18 din acelasi text legislativ statueaza ca: “(1) Guvernul asigura realizarea politicii fiscal - bugetare, care la in considerare perspectivele economice si prioritatile politice cuprinse in Programul de Guvernare acceptat de Parlament; (2) Guvernul asigura:... e) utilizarea fondului de rezerva bugetara si a fondului de Interventie la dispozitia sa, pe baza de hotarari. “

Sub un prim aspect, arata ca in mod gresit a apreciat prima instanta faptul ca recurenta avea obligatia legala de a formula solicitari repetate in vederea obtinerii de fonduri, iar in al doilea rand se sustine ca recurenta Comuna [...] a efectuat demersuri in acest sens.

La dosarul cauzei a fost depusa Adresa nr. 8833/03.12.2012 emisa catre Institutia Prefectului Constanta, document prin care a adus la cunostinta autoritatii de nivel judetean faptul ca in perioada codului portocaliu din Dobrogea din data de 02.12.2012 - 03.12.2012, au avut loc in Comuna [...] distrugeri, enumerand: acoperisul scolilor generale din toate cele trei localitati: ..., ... si [...], in vederea remedierii pagubelor produse, am solicitat sprijin financiar.

In acest sens, Guvernul Romaniei prin Institutia Prefectului Judetului Constanta a emis ordin privind constituirea Comisiei pentru evaluarea pagubelor produse ca urmare a manifestarii fenomenelor meteorologice periculoase in Judetul Constanta.

Guvernul Romaniei a delegat Inspectoratul de Stat in Constructii - Directia Regionala in constructii Sud Est sa inspecteze distrugerile cauzate in Comuna [...] din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, fiind incheiat procesul - verbal de inspectie nr. 619 din 07.12.2012, in care se consemneaza pagubele constatate.

Totodata, Guvernul Romaniei prin Institutia Prefectului Judetului Constanta a emis Hotararea nr. 14/05.12.2012 prin care s-a aprobat Raportul Privind efectele vantului in perioada 02.12.2012 - 03.12.2012, fiind desemnata Institutia Prefectului Judetului Constanta sa solicite sprijin financiar din partea Guvernului.

Prin adresa nr. 17388/13.12.2012, Institutia Prefectului Judetului Constanta a solicitat Guvernului Romaniei sa aloce o suma din Fondul de interventie, pentru a inlatura efectele calamitatilor naturale produse in Judetul Constanta si urmare acestui demers, Guvernul Romaniei a adoptat o hotarare privind alocarea unei sume din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2012, pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse in Judetul Constanta, in anexa care face parte integranta fiind mentionata si Comuna [...] cu reparatiile care sunt necesare a fi efectuate.

Intrucat sumele necesare nu au fost alocate, Institutia Prefectului Judetului Constanta a revenit catre Guvernul Romaniei cu adresa nr. 17888 si la datele de 18.03.2013, respectiv 04.12.2013.

De altfel, asa cum a aratat exista si o hotarare adoptata de chematul in garantie, prin care s-a prevazut alocarea de sume in vederea remedierii pagubelor produse prin calamitate.

Considera recurenta-parata ca in mod gresit a apreciat prima instanta faptul ca nu exista nicio obligatie legala a celui chemat in garantie de a aloca fondurile necesare si raportat la dispozitiile art.

18 din Legea nr. 500/2002, arata ca exista obligatia legala a Guvernului de a asigura fondurile necesare pentru interventii.

Pentru motivele aratate, recurenta-parata solicita admiterea recursului, casarea in parte a hotararii instantei de fond si respingerea cererii de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu Comuna [...] prin Primar, ca nefondata, iar, in subsidiar, admiterea cererilor de chemare in garantie si obligarea chematilor in garantie la plata debitului solicitat de [...] SRL.

3.
Reclamanta [...] SRL
a formulat recurs incident,
invocand motivul de casare prevazut de art. 488 al. 1 pct.8 Cod procedura civila, astfel:

Sustine recurenta-reclamanta ca in mod gresit instanta de fond a respins cererea care privea nulitatea clauzei cuprinse in art. 12.1 din contract, avand in vedere ca aceasta clauza este lovita de nulitate absoluta deoarece conditioneaza plata de un element exterior contractului (intrarea banilor din fondul de stat alocat pentru dezastre), element care nu poate fi controlat de societatea-reclamanta si care poate transforma acest contract dintr-un contract oneros intr-unul cu titlu gratuit.

Astfel, arata recurenta-reclamanta ca parata a sustinut ca sursele necesare achitarii lucrarilor executate de societate ar fi trebuit sa provina din fondul de stat alocat pentru dezastre si nu a facut niciun fel de dovada ca a avut un raport juridic cu o alta autoritate publica care sa ii permita accesarea sumelor provenind din fondul de stat alocat pentru dezastre.

Atata timp cat nu s-a facut dovada ca recurenta avea un raport juridic care sa ii permita accesarea acestor fonduri si ca si-a indeplinit toate obligatiile impuse de lege in vederea accesarii fondurilor, considera ca aceasta clauza este lovita de nulitate, deoarece se afla in ipoteza unui obligatii asumate sub conditie suspensiva potestativa, sanctiunea nulitatii fiind prevazuta expres de art. 1403 din NCC.

De asemenea, intelege sa invoce in sustinerea nulitatii clauzei si prevederile art. 15 raportat la art. 21 coroborat cu prevederile art. 14 lit. d si art. 7 alin. 1 si art. 6 alin. 1 din Legea nr. 72/2013, care prevad ca sunt clauze abuzive clauzele care fixeaza intre profesionisti si autoritatile contractante un termen de plata mai mare de 60 de zile de la efectuarea receptiei/data primirii facturii.

In speta, receptia a fost efectuata in luna decembrie 2012, factura a fost emisa si comunicata in data de 05.03.2013, iar recurenta pretinde si in prezent ca sumele nu sunt scadente.

In ceea ce priveste sustinerile instantei de fond potrivit carora nu ar fi vorba de o conditie pur potestativa, intrucat nu ar rezulta ca paratul „a urmarit sa obtina o situatie favorabila care sa ii asigure o eventuala neexecutare a obligatiilor sale” si, deoarece „conditia ar depinde si de vointa unor alte persoane", considera ca acestea nu pot fi retinute in conditiile in care din probatoriul administrat in cauza rezulta ca la data perfectarii contractului recurenta parata nu avea certitudinea aprobarii unor fonduri pe care le putea utiliza cu titlu de plata in contractul perfectat; ca recurentul a urmarit sa obtina o situatie favorabila prin perfectarea contractului, respectiv realizarea lucrarilor de reparatii si neplata acestora; si ca obligatia debitorului depinde numai de vointa sa, in situatia in care pentru a accesa fondurile la care se face referire trebuiau indeplinite anumite conditii legale si formulate diverse solicitari, iar Ministerul Afacerilor Interne a sustinut ca finantarea lucrarilor ar trebui realizata din bugetul local.

Referitor la plata penalitatilor de intarziere, considera recurenta-reclamanta ca in mod gresit instanta de fond a dispus obligarea paratului Comuna [...] la plata penalitatilor de intarziere de 0,1%/zi incepand cu data de 10.02.2016, data formularii cererii de chemare in judecata.

Pentru a stabili aceasta data de incepere a curgerii obligatiei de plata a penalitatilor de intarziere s-a retinut de catre instanta de fond ca momentul formularii cererii de chemare in judecata reprezinta punerea in intarziere a paratei recurente.

Aceasta sustinere nu poate fi retinuta, avand in vedere ca receptia a fost efectuata in luna decembrie 2012, iar factura a fost emisa si comunicata la data de 05.03.2013.

Avand in vedere ca intre data receptiei si data emiterii facturii au trecut mai mult de 45 de zile si, in raport de nulitatea art. 12.1 din contract, considera ca data de 05.03.2013 este data de la care ar trebui sa fie calculate penalitatile de intarziere.

In subsidiar, in masura in care se va retine punctul de vedere al instantei de fond in sensul ca plata penalitatilor de intarziere incepe sa curga de la momentul punerii in intarziere, solicita a se constata ca data punerii in intarziere este data de 11.11.2014, data la care societatea reclamanta a solicitat paratei Comuna [...] efectuarea platii, conform somatiei nr. 26/11.11.2014.

3. Examinand legalitatea sentintei recurate, prin prisma motivelor de casare invocate, Curtea constata ca atat
recursul principal, cat si recursul incident, sunt nefondate.

A.
Recursul principal formulat de parata Comuna [...! prin primar

Criticile aduse solutiei primei instante din perspectiva motivului de casare prevazut de art. 488 pct. 8 NCPC vizeaza atat admiterea cererii reclamantei privind obligarea paratei la plata prestatiilor executate si a penalitatilor de intarziere, cat si solutia de respingere a cererii de chemare in garantie a celor trei chemati in garantie.

Cu privire la admiterea cererii si obligarea paratei la plata sumei de 163.616,53 lei, reprezentand contravaloarea lucrarilor de reparatii efectuate de societatea reclamanta, precum si la plata penalitatilor de intarziere, retinem urmatoarele:

Prin contractul de lucrari nr.[...]/10.12.2012 incheiat in temeiul prevederilor OUG nr. 34/2006 intre Primaria Comunei [...], in calitate de achizitor si Societatea [...] SRL, in calitate de executant, societatea s-a obligat sa execute lucrarile privind repararea pagubelor produse in urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase din 2 - 3 decembrie 2012, iar achizitorul s-a obligat sa plateasca pretul lucrarii in cuantum de 131.948,81 lei, plus TVA, „din fondul de stat alocat pentru dezastre, virat primariei prin intermediul Institutiei Prefectului Constanta”, potrivit clauzei inserate in art.2.2.

In cuprinsul art.12, intitulat „Modalitati de plata”, partile au convenit in subclauza 12.1 ca „achizitorul are obligatia de a efectua plata catre executant in termen de 45 de zile de la data intrarii banilor din fondul de stat alocat pentru dezastre, in contul Primariei, cu conditia semnarii procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

Apararea recurentului parat in fata instantei de fond, readusa sub forma de critica in fata instantei de recurs este aceea ca nu Comuna [...] datoreaza contravaloarea lucrarilor de reparatii, desi este parte in contractul nr.[...]/10.12.2012, ci obligatia de plata incumba autoritatilor publice chemate in garantie, care aveau obligatia legala de a aloca fonduri pentru acoperirea cheltuielilor generate de calamitatea naturala.

Astfel cum rezulta din actele dosarului, este de necontestat ca suma solicitata de executant reprezinta contravaloarea lucrarilor de reparatii efectuate pentru remedierea unor stricaciuni produse in urma unor fenomene meteo deosebite, considerate calamitati naturale.

Obligatia de a suporta astfel de sume rezulta din cadrul legislativ care reglementeaza finantele publice in general si finantele publice locale in special, astfel:

Potrivit prevederilor art.30 din
Legea nr.500/2002 privind finantele publice,
„(1) In bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului.

(2) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar. ( ... ).

(4) Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate”.

Rezulta, asadar, ca in bugetul de stat este inclus Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, din care se repartizeaza fonduri banesti pentru finantarea unor lucrari cum sunt cele in cauza, prin hotarare a Guvernului initiata de ordonatorii principali de credite, in speta Institutia Prefectului Judetului Constanta, care si-a indeplinit, potrivit inscrisurilor aflate la dosar si necontestate, toate obligatiile legale in acest sens.

Potrivit dispozitiilor art.36 din
Legea nr.273/2006 privind finantele publice locale, „(1) In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, precum si a sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, in cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeaza la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza de hotarari ale consiliilor respective, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in cursul exercitiului bugetar, pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, precum si pentru acordarea unor ajutoare catre alte unitati administrativ- teritoriale in situatii de extrema dificultate, la cererea publica a primarilor acestor unitati ori din initiativa proprie.

(2) Fondul de rezerva bugetara prevazut la alin. (1) poate fi majorat in cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, precum si a consiliilor sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului.

Art.82 din acelasi act normativ, intitulat „
Alocarea de sume din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului
", prevede:
„(1) Cu sumele aprobate prin hotarare a Guvernului, din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului, precum si cu alte sume alocate de la bugetul de stat sau retrase prin acte normative se majoreaza, respectiv se diminueaza bugetele locale prin dispozitie a autoritatii executive, potrivit legii, urmand ca la prima sedinta a autoritatii deliberative sa se valideze modificarile respective.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cu sumele aprobate prin hotarare a Guvernului, din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului, precum si cu alte sume alocate de la bugetul de stat sau retrase prin acte normative, se majoreaza, respectiv se diminueaza bugetele locale prin decizie emisa de persoana care indeplineste calitatea de ordonator principal de credite in conditiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, cu modificarile si modificarile ulterioare, cu avizul administratiei judetene a finantelor publice
”.

Conform art.33, intitulat
„Alocarea cotelor si sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
”,
„(1) Pentru finantarea cheltuielilor publice prevazute la art. 6, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinatie speciala si, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale
”.

Din dispozitiile legale mentionate rezulta ca autoritatile administratiei publice locale sunt primele care au obligatia de a asigura in bugetul propriu un fond de rezerva bugetara, astfel cum este acesta definit de art.2 pct.35 („fondul prevazut la partea de cheltuieli a bugetelor locale”), pentru finantarea acestor cheltuieli neprevazute, fondurile aflate la dispozitia Guvernului urmand a fi utilizate, in conditiile legii, pentru acoperirea mai multor cheltuieli urgente, neprevazute, datorate unor calamitati naturale, pe intreg teritoriul tarii, in functie de documentatia intocmita de ordonatorii principali de credite.

Asadar, numai stipularea in contract a sursei de finantare, ca fiind fondul de stat alocat pentru dezastre si inserarea clauzei referitoare la efectuarea platii dupa virarea banilor din acest fond, in lipsa unei hotarari a Guvernului data in conditiile Legii nr. 500/2002, nu poate obliga la executarea obligatiei de plata o alta autoritate publica, care nu este parte in contract.

Se impune precizarea ca documentatia pentru repartizarea, pe baza de hotarare a Guvernului, a fondurilor necesare finantarii lucrarii de reparatii in cauza de fata a fost intocmita potrivit legii, insa in aplicarea prevederilor Legii nr.500/2002 si Legii nr.273/2006, tinand seama de obligatia autoritatii publice locale de a-si asigura astfel de fonduri in bugetul local, dar si de obligatia Guvernului de a repartiza sume din Fondul de interventie pentru numeroase astfel de evenimente, o astfel de hotarare pentru Comuna [...] nu a fost emisa.

In consecinta, in temeiul raspunderii civile contractuale, intrucat executantul si-a indeplinit obligatia de efectuare a lucrarilor de reparatii potrivit contractului, in mod corect a fost obligata autoritatea publica parata, parte in contract, la plata sumei de 163.616,53 lei, reprezentand contravaloarea lucrarilor de reparatii efectuate de societatea reclamanta, dar si la suportarea penalitatilor de intarziere potrivit clauzei contractuale prevazute de art.15.2 din contract.

In ceea ce priveste criticile care se refera la respingerea cererii de chemare in garantie, pentru argumentele expuse anterior legate de obligatia legala principala a autoritatii publice locale parate de a-si asigura resursele necesare in fondul de rezerva prevazut de art.36 din Legea nr. 273/2006 si de obligatia subsidiara, in conditiile Legii nr. 500/2002, care revine Guvernului de a aloca, prin hotarare, resurse din Fondul de interventie, retinand si indeplinirea demersurilor necesare de catre Prefectul Judetului Constanta, constatam ca solutia de respingere ca nefondata a cererii de chemare in garantie este legala, data cu aplicarea corecta a normelor de drept material.

B. Recursul incident formulat de reclamanta [...! SRL

Motivele de nelegalitate sustinute prin recursul incident vizeaza, din perspectiva motivului de casare prevazut de art.488 pct.8 NCPC, gresita respingere a cererii completatoare avand ca obiect nulitatea absoluta a clauzei cuprinse in art. 12.1 din contract, dar si obligarea la plata penalitatilor de intarziere de la data de 05.03.2013, data emiterii si comunicarii facturii.

In privinta nulitatii absolute a clauzei inserate in art.12.1, pe motivul ca prin aceasta plata este conditionata de un element exterior contractului si care nu poate fi controlat de societatea parte in contract, deci obligatia este asumata sub conditie suspensiva potestativa, retinem ca in cauza ne aflam in prezenta termenului suspensiv, ca si modalitatea a actului juridic civil, si nu in prezenta conditiei suspensive.

Astfel, potrivit prevederilor art.1411 alin.(1) Noul Cod Civil, „
obligatia este afectata de termen atunci cand executarea sau stingerea ei depinde de un eveniment viitor si sigur
”, iar conform art.1412 alin.(1) Noul Cod Civil, „termenul este suspensiv atunci cand, pana la implinirea lui, este amanata scadenta obligatiei”.

Referitor la conditie, legea civila prevede in art.1399,
„este afectata de conditie obligatia a carei eficacitate sau desfiintare depinde de un eveniment viitor si nesigur

¹

”, iar conform dispozitiilor art.1400 Noul Cod Civil,
„conditia este suspensiva atunci cand de indeplinirea sa depinde eficacitatea obligatiei
”.

In cauza, nu existenta, ci executarea obligatiei de plata este amanata pana la trecerea unui termen de 45 zile de la „data intrarii banilor din fondul de stat alocat pentru dezastre in contul primariei”, un astfel de eveniment fiind de fapt momentul viitor si sigur ca realizare, de care depinde executarea platii.

Faptul ca banii nu au fost virati nu inseamna ca la momentul realizarii acordului de vointa acest eveniment a fost avut in vedere ca fiind nesigur ca realizare si care ar putea depinde de vointa achizitorului, ci potrivit demersurilor urgente facute de autoritatea publica locala, aceasta a avut credinta, in calitate de achizitor contractant, ca banii necesari platii lucrarilor de reparatii vor fi virati de autoritatile centrale.

Am fi fost in prezenta conditiei, ca si modalitate a actului juridic, in situatia in care partile ar fi convenit ca plata sa se faca „daca” banii vor fi virati din fondul de stat pentru dezastre, ceea ce in cauza de fata nu s-a stipulat.

Se observa, de altfel, ca executantul si-a asumat incheierea conventiei si participarea la derularea contractului in conditiile expuse, a cunoscut care este momentul dupa care poate primi

banii, astfel ca nu poate sustine nicio frauda in dauna sa in raport cu modalitatea de redactare a clauzei.

Clauza nu este nula nici pentru nerespectarea prevederilor Legii nr.72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante, avand in vedere ca actul normativ mentionat a intrat in vigoare ulterior incheierii contractului, iar nulitatea presupune existenta unei cauze de nulitate contemporane momentului incheierii contractului.

Asadar, respectand principiul neretroactivitatii legii civile, nu se poate analiza existenta cauzei de nulitate sustinuta in referire la un contract incheiat in anul 2012, in raport cu dispozitii ale legii intrate in vigoare in anul 2013.

In privinta momentului de la care s-a stabilit obligatia de plata a penalitatilor de intarziere, apreciem ca fiind corect rationamentul instantei de fond, care a pornit de la modalitatea echivoca in care partile, de comun acord, au inteles sa stabileasca momentul platii, functie de care se analizeaza si momentul de la care se poate solicita dauna moratorie.

Avand in vedere ca singurul moment cert al punerii in intarziere a cocontractantului obligat la plata este chemare sa in judecata, in mod corect s-a dispus ca penalitatile de intarziere in cuantum de 0,1 % pe zi sa fie datorate de la data de 10.02.2016, si nu de la data emiterii si comunicarii facturii, astfel cum s-a solicitat prin cererea completatoare adresata instantei de fond.

Niciun alt moment al punerii in intarziere a debitorului obligatiei de plata nu a fost sustinut la fond, astfel ca in recurs nu se poate invoca o astfel de aparare.

Fata de toate aceste argumente, apreciem ca instanta de fond a procedat la o corecta aplicare a normelor de drept material incidente raportului juridic dedus judecatii, pronuntand o hotarare legala, astfel ca ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate.

Decizia civila nr. 883/CA/12.10.2017 Judecator redactor Ramona Poppa